FOAIE DE CAPAT

DENUMIRE PROIECT: Instalatie de utilizare gaz metan

AMPLASAMENT: SIGHISOARA, str. Consiliul Europei,

nr. F.N., Jud. Mures

BENEFICIAR:    .

PROIECTANT:   

BORDEROU

PENTRU INSTALATII DE UTILIZARE

A.    PIESE SCRISE.

Foaie de capat.    ____________

Borderou piese scrise si desenate. ____________

Acord acces la sistem    ____________

Inventar debit    ____________

Memoriu tehnic instalatie de utilizare. ____________

Fise tehnologice   

Breviar de calcul.    ____________

B. PIESE DESENATE

Plan imobil scara 1:100, Schema izometrica, Plan de situatie scara 1:500

Detalii de executie

Intocmit,

MEMORIU JUSTIFICATIV

privind necesarul de gaze,solutii si instructiuni tehnice

pentru executia instalatiei de utilizare

BENEFICIAR: S.C. TELESON S.R.L.

ADRESA: Loc. SIGHISOARA, str. Consiliul Europei, nr. F.N., Jud. MURES

Proiectul s-a intocmit in baza ACORDULUI DE ACCES LA SISTEMUL DE DISTRIBUTIE emis de S.C. E-On Gaz Distributie, Centrul Operational Medias, cu nr.202833967/03.08.2009 pentru urmatorii receptori:

1. 1 Masina de gatit tip aragaz debit instalat - 1 x 2,30 = 2,30 mc/h

2. 3 Centrale termice     debit instalat - 3 x 45,92 = 137,76 mc/h

3. 1 Masina de gatit tip aragaz debit instalat - 1 x 2,30 = 2,30 mc/h

4. 2 Masini de gatit tip aragaz debit instalat - 2 x 1,30 = 2,60 mc/h

5. 1 Grill     debit instalat - 1 x 1,40 = 1,40 mc/h

6. 1 Grill pe lava    debit instalat - 1 x 1,00 = 1,00 mc/h

7. 1 Fripteusa     debit instalat - 1 x 2,00 = 2,00 mc/h

8. 1 Marmida debit instalat - 1 x 2,30 = 2,30 mc/h

9. 1 Bainmarie     debit instalat - 1 x 0,70 = 0,70 mc/h

10.2 Cuptoare    debit instalat - 2 x 3,40 = 6,80 mc/h

Total di = 159,16 mc/h

SITUATIA EXISTENTA

Alimentarea cu gaz metan a imobilului, din localitatea Danes, nr. F.n. se face din conducta de distributie presiune redusa 5 ', existenta, prin intermediul unui bransament presiune redusa Dn 63 mm, prevazut la capat cu o statie de reglare - masurare existenta. Masurarea consumului de gaze naturale pentru imobil se face printr-un contor cu pistoane rotative cu Qmax = 160 mc/h. S-a proiectat instalatie de utilizare gaz metan noua, pentru legatura la receptori. Instalatia de utilizare gaz metan exterioara s a proiectat folosind teava PE 100 Dn 63 mm, iar instalatia de utilizare interioara teava OL.

SITUATIA PROPUSA

Se propune construirea unei instalatii de utilizare pentru noii receptori.

Plata investitiei se va realiza de catre beneficiar, Societatea de Distributie neavand nici o obligatie in acest sens.

SOLUTII SI INSTRUCTIUNI TEHNICE PENTRU EXECUTIA INSTALATIEI DE UTILIZARE (CAIET DE SARCINI)

La executia instalatiei de utilizare constructorul va utiliza instalator autorizat, grad II DB si

III D.

Utilizarea gazelor naturale in cladiri

Incaperile in care se amplaseaza aparatele de utilizare a gazului metan sunt de gradul II de rezistenta la foc, categoria D de pericol de incendiu si categoria C (normala) de importanta.

Toate incaperile in care se monteaza aparate de utilizare a gazelor naturale se prevad cu suprafete vitrate conf. art. 8.3 din NTPEE - 2008, sub forma de ferestre, luminatoare cu geamuri usoare, usi cu geam sau goluri, toate la exterior sau spre balcoane vitrate, cu suprafata minima totala de:

- 0,03 mp pe mc de volum net de incapere, in cazul constructiilor din beton armat.

- 0,05 mp pe mc de volum net de incapere, in cazul constructiilor de zidarie.

Suprafata vitrata se stabileste prin considerarea golului in zidaria in care se afla montat tocul ferestrelor, luminatoarelor etc. Pentru cazul in care geamurile au o grosime mai mare de 4 mm sau sunt de constructie speciala (armate, securizate, termopan) se vor monta obligatoriu detectoare automate de gaze cu limita inferioara de sensibilitate de 2% care actioneaza asupra robinetului de inchidere al conductei de alimentare cu gaze al arzatoarelor (robinetul situat in afara incaperii). Suprafata se reduce

pana la 0,02 mp pe mc de volum net de incapere in cazul utilizarii detectoarelor de gaze.

In incaperi cu volum mai mic de 18 mc si in bai indiferent de volumul lor nu sunt admise aparate de utilizare pentru prepararea instantanee a apei calde de consum, aparate de utilizare pentru incalzirea centrala si locala prevazute cu arzator atmosferic si rupere de tiraj chiar daca au termostat de cos. In incaperi cu volum mai mic decat cel prevazut la art. 8.2 din NTPEE - 2008 sunt admise numai aparate de utilizare legate la cos, cu conditiile ca accesul aerului necesar arderii si aprinderea aparatelor de utilizare sa se faca direct din exteriorul incaperii (coridor, vestibul etc) sau direct din exteriorul cladirii, folosirea unor aparate de utilizare cu aprindere din exteriorul cladirii, asigurate impotriva stingerii prin blocarea admisiei gazului in cazul stingerii flacarii, fie prin constructia aparatului fie prin dispozitive de protectie. Fac exceptie aparatele de utilizare care au agrement tehnic pentru functionarea in alte conditii la care prin tubulatura etansa se asigura accesul aerului necesar arderii si evacuarea in exterior a gazelor de ardere.

Debitul total al aparatelor cu flacara libera care se pot instala intr-o incapere trebuie sa satisfaca conditia: 15 mc volum interior de incapere pentru fiecare Nmc/h debit instalat de gaze naturale, conf. art. 8.6. din NTPEE - 2008.

Racordarea aparatelor de utilizare

In instalatiile de utilizare se monteaza numai aparate si arzatoare conform prevederilor ISCIR in vigoare.

Aparatele de utilizare si arzatoarele se racordeaza rigid la instalatiile interioare. Aparatele cu debit nominal sub 3,0 Nmc/h precum si arzatoarele industriale independente utilizate la aparate mobile, pot avea si racorduri flexibile la instalatia de utilizare, cu respectarea prevederilor art. 8.44 din NTPEE - 2008 avand lungimea maxima 1 m si diametru minim 10 mm.

Asigurarea aerului necesar arderii si evacuarea gazelor arse

Pentru toate aparatele de utilizare racordate la cos sau cu flacara libera se asigura aerul necesar arderii si evacuarea in exterior a gazelor de ardere, complet si fara riscuri astfel incat in atmosfera incaperii sa nu depaseasca concentratia de gaze de ardere admisa de normele de protectia muncii si normele de protectia mediului, conf. art. 8.7 din NTPEE - 2008.

Aerul necesar arderii se asigura in functie de raportul intre volumul interior al incaperii V (mc) si debitul nominal al aparatului de utilizare Q (mcN/h), conf. art. 8.8 din NTPEE - 2008. Pentru cazul cand acest raport este mai mic de 30 se prevede accesul aerului direct din exterior, prin goluri practicate la partea inferioara a incaperii. Sectiunile libere ale prizelor de aer spre exterior se determina dupa regula: 25 cm patrati pentru fiecare metru cub de gaze instalat. Golul pentru accesul aerului de ardere se prevede la partea inferioara a incaperii si fara dispozitive de inchidere sau reglaj, conf. art. 8.9 din NTPEE - 2008. Este interzisa obturarea golului de acces al aerului de ardere.

La incaperile in care se instaleaza aparate cu flacara libera independent de volumul lor se prevad canale sau grile de ventilare pentru evacuarea gazelor de ardere conform Standardului 6724, conf. art. 8.10 din NTPEE - 2008.

Canalele de ventilare pentru evacuarea gazelor de ardere se racordeaza la partea superioara a incaperilor, cat mai aproape de plafon si nu se prevad dispozitive de inchidere sau reglaj.

Pentru constructii existente se admite practicarea in peretele exterior sau in tocul ferestrelor, la partea superioara a incaperii, a golului pentru evacuarea gazelor de ardere. Evacuarea gazelor de ardere din bucatarii si oficii se face prin tiraj natural sau mecanic utilizandu-se canale individuale, canale colectoare. La evacuarea gazelor de ardere prin canale colectoare se va acorda o atentie deosebita executarii corecte si etanse a nodurilor de legare a canalelor individuale la canalul colector. Dimensionarea se face conform STAS 6724 si STAS 6793.

Dimensionarea cosurilor de fum se face conform Anexei 12 din NTPEE - 2008 si STAS 6793.

Racordarea a doua sau mai multor aparate consumatoare de gaze naturale la acelasi cos de fum se face la niveluri diferite iar sectiunea cosului trebuie sa poata prelua debitele de gaze arse insumate ale tuturor aparatelor racordate la acelasi cos, conf. art. 8.19 din NTPEE - 2008. In cazul racordarii mai multor aparate de utilizare la acelasi canal de fum se are in vedere sa se previna pericolul ca prin aparatele care nu sunt in functiune sa se introduca in incapere gaze de ardere rezultate de la aparatele care functioneaza. Pentru montajul burlanelor din tabla rigida sau flexibil se fac precizari in art. 8.20 si fig. 13 (Anexa 25) din NTPEE - 2008.

Este interzisa trecerea burlanelor dintr-o incapere in alta cu exceptia burlanelor etanse imbinate prin sudura, montarea dispozitivelor de inchidere sau obturare a sectiunii de iesire a gazelor de ardere la aparatele de consum individual, evacuarea gazelor de ardere in podurile caselor sau direct prin peretii exteriori ai cladirilor.

Evacuarea gazelor de ardere prin peretii exteriori ai cladirilor este permisa numai pentru aparatele de utilizare omologate sau cu agrement tehnic, prevazute din fabricatie cu astfel de evacuare, conf. GP - 051 si art. 8.21, pct. d) din NPEE - 2008 .

Trasee si conditii tehnice de amplasare a conductelor

La alegerea traseelor conditiile de siguranta au prioritate fata de orice alte conditii.

Conductele instalatiilor interioare de utilizare se amplaseaza, aparent, in spatii uscate, ventilate, luminate si circulate, cu acces permanent, inclusiv in subsolurile care indeplinesc aceste conditii si se monteaza:

- pe cat posibil pe elementele rezistente ale constructiei, pereti, stalpi, grinzi, plafoane;

- pe stalpi metalici sau de beton, montati special in acest scop sau in scopul sustinerii conductelor de gaze naturale impreuna cu conducte pentru alte instalatii;

Se admite montarea conductelor mascate in canale vizitabile si ventilate, numai in cazul constructiilor cu grad deosebit de finisare.

Este interzisa montarea conductelor pentru alte instalatii in canale pentru conductele de gaze naturale sau intersectarea canalelor pentru conductele de gaze naturale cu canale pentru alte instalatii sau comunicarea cu acestea.

Este interzisa trecerea conductelor dintr-un apartament in alt apartament (exceptie coloanele la bucatarii bloc), cosuri si canale de ventilatie, puturi si camere pentru ascensoare, incaperi neventilate si spatii inchise cu rabit si alte materiale, incaperi cu mediu corosiv sau cu degajare de noxe, incaperi cu umiditate pronuntata, incaperi in care se pastreaza materiale inflamabile, camari pentru pastrat alimente sau debarale neventilate, subsoluri tehnice si canale tehnice, gheene sau nise comune mai multor nivele, in care sunt montate conducte pentru alte instalatii, inclusiv sub deschiderile inferioare ale acestora, podurile neventilate ale cladirilor, WC-uri, locuri greu accesibile in care intretinerea normala a conductelor nu poate fi asigurata, depozite sau incaperi de depozitare, vezi normativ P118.

In cazul in care nu pot fi evitate trecerile conductelor prin closete sau camari se admite traversarea acestora utilizand conducte fara imbinari si protejate in tuburi de protectie.

Se evita trecerea conductelor prin camere de dormit neprevazute cu aparate de utilizarea gazelor naturale.

Cand trecerea conductelor prin incaperi cu umiditate pronuntata sau atmosfera corosiva este inevitabila se vor folosi tevi zincate sau protejate cu lacuri anticorosive.

Trecerea conductelor prin pereti sau plansee se face protejat in tub de protectie si fara imbinari in tubul de protectie, conf. art. 8.32 din NTPEE - 2008. Tuburile de protectie se vor fixa cu ciment sau ipsos si vor depasi pardoseala cu 5 cm si peretii cu 1 cm, conf. art. 8.33 din NTPEE - 2008 .

Distantele minime intre conductele de gaze naturale si elementele celorlalte instalatii se vor incadra in prevederile din Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice la consumatori cu tensiuni pana la 1000 V c.a., indicativ I 7, prescriptiile ISCIR, STAS 8591 si Normativ pentru proiectarea si executarea retelelor de cabluri electrice, PE 107, conf. art. 8.35 NTPEE - 2008.

Este interzisa utilizarea conductelor de gaze naturale pentru orice alte scopuri, cum ar fi: legarea la pamant a altor instalatii, realizarea prizelor de protectie electrica, sustinerea conductorilor electrici, indiferent de tensiune si curent, agatarea sau rezemarea unor obiecte, conf. art. 8.37 din NTPEE - 2008 .

Fixarea conductelor aparente se va realiza in functie de diametrul conductei cu bratari sau console, la distante de: - 1,5 m - 8.0 m intre punctele de sustinere.

- 20 - 30 mm intre conducte si elementele de constructie.

Distantele maxime intre 2 reazeme si tipul reazemelor sunt cele din Tabelul 7 din NTPEE / 2008 .

In instalatiile de utilizare, conductele de gaz se vor monta deasupra conductelor pentru alte instalatii conf. art. 8.27 din NTPEE - 2008. Conductele orizontale se vor monta numai in partea de sus a peretilor, la o distanta convenabila de plafon deasupra usilor si ferestrelor.

Conductele subterane in instalatiile de utilizare vor avea diametrul minim 1" pentru conducte din otel, respectiv Ø 32 mm pentru conducte din polietilena conform art. 5.17 din NTPEE - 2008. Cuplarea conductei de polietilena montata subteran cu cea de otel se va face cu capete de bransament tip Riser.

Robinete

La capatul conductei de racord al instalatiei de utilizare interioara se monteaza, la exterior, in loc usor accesibil, un robinet de incendiu marcat conform Standard 297/1.

In cazul in care distanta dintre robinetul de iesire din postul de reglare masurare si robinetul de incendiu este sub 5 m, se poate renunta la robinetul de iesire. Este interzisa intrarea conductei din firida de bransament direct in interiorul constructiei.

Robinetele de inchidere se prevad:

a) inaintea fiecarui contor (in instalatiile cu un singur contor daca distanta dintre robinetul de incendiu si contor nu depaseste 5m, robinetul de contor tine loc de robinet de incendiu.

b) pe fiecare ramificatie importanta

c) pe fiecare conducta care alimenteaza grupuri de arzatoare montate la aparate, mese de lucru, laboratoare, etc.

d) la baza fiecarei coloane in cladiri cu peste 5 nivele (daca plasarea robinetelor de la baza coloanelor nu se poate face in conditii de siguranta si estetica corespunzatoare, se admite montarea unui singur robinet pentru un grup de coloane, care alimenteaza maxim 24 de puncte de consum).

e) inaintea fiecarui arzator: - doua robinete montate pe conducta, pentru cazul arzatoarelor si aparatelor de utilizare care nu au robinet de manevra propriu sau cazul celor care au racord flexibil si un robinet pentru cazul arzatoarelor si aparatelor care au racord rigid si au robinet de manevra propriu.

Norme de executie

Imbinarea conductelor din otel supraterane se va executa prin fitinguri sau sudura conform art. 10.42 din NTPEE - 2008. Imbinarile prin sudura se executa numai de sudori autorizati pe baza prevederilor din instructiunile ISCIR Cr-9-84, conform fisei tehnologice pentru sudura.

Schimbarile de directie se vor executa conform art. 10.18 - 10.19 din NTPEE - 2008. Pentru imbinarile filetate, etansarea se va realiza cu fuior de canepa, vopsea de miniu de plumb, banda de teflon, klingherit. Protectia instalatiei de utilizare se face prin grunduire si vopsire conform STAS 8589, si cap. 11 din NTPEE - 2008.

Probe de presiune

Inainte de punerea in functiune, instalatia de utilizare se supune la verificari si probe de rezistenta si etanseitate constituite din urmatoarele:

- incercarea de etanseitate la presiunea de 0.2 bari si o durata de 24 ore;

- incercarea de rezistenta la presiunea de 1,0 bari si o durata de 1 ora.

Conditiile de incercare si metodele de lucru vor respecta art. 12.3 Tab. 8 din NTPEE - 2008.

Incercarile se fac numai cu aer. Imbinarile instalatiei de utilizare si racordul care au fost probate cu aer se vor verifica cu un produs spumant sub presiunea gazelor din instalatie.

In timpul verificarilor si probelor nu se admit pierderi de presiune.

Operatiile tehnice necesare pentru receptie si punere in functiune a instalatiei noi se fac de executant prin instalatorul autorizat in prezenta delegatului furnizorului si al beneficiarului. Daca se considera necesar se convoaca si proiectantul.

Pentru efectuarea receptiei instalatorul autorizat al constructorului va prezenta dosarul definitiv in doua exemplare care trebuie sa contina toate piesele din dosarul preliminar conform prevederilor art. 13.2 din NTPEE - 2008, cu toate modificarile aduse pe parcursul lucrarilor.

Receptia tehnica se face prin verificarea documentelor de receptie, verificarea calitatii lucrarilor si a concordantei acestora cu proiectul avizat, efectuarea incercarilor de presiune si etanseitate de catre executant in prezenta delegatului intreprinderii distribuitoare. Procesul verbal de receptie tehnica se va incheia conform anexa 3 din NTPEE - 2008.

Punerea in functiune se face pe baza procesului verbal de receptie tehnica dupa incheierea abonamentului sau contractului de furnizare a gazelor naturale, conf. art. 13.7 din NTPEE - 2008.

La punerea in functiune a oricarei instalatii de utilizare, delegatul furnizorului are urmatoarele obligatii:

- sa monteze contorul de gaze naturale;

- sa incheie cu abonatul proces verbal de montare si predare primire a contorului in care se specifica datele de identificare si indexul acestuia la data montarii conform anexei 6.

- sa instruiasca abonatul pentru folosirea corecta a instalatiei de utilizare.

-sa predea abonatului instructiunile privind modul de utilizare corecta a gazelor naturale, prevazute in anexa 8 din NTPEE - 2008.

La punerea in functiune a instalatiilor de utilizare se urmareste comportarea regulatoarelor, arzatoarelor si aparatelor de utilizare, verificandu-se stabilitatea si aspectul calitativ al flacarii cu:

- toate arzatoarele si aparatele consumatoare in functiune;

- un singur arzator in functiune (cu debitul cel mai mic din instalatie);

La fiecare arzator si aparat se verifica modul in care se face evacuarea gazelor de ardere in urmatoarele situatii: functionarea individuala a arzatoarelor si aparatelor, functionarea simultana a tuturor arzatoarelor si aparatelor, in cazul racordarii la acelasi cos de fum a mai multor aparate consumatoare de gaz, conf. art .13.13 din NTPEE - 2008. In cazul functionarii defectuase a evacuarii gazelor arse se procedeaza la amanarea punerii in functiune pana la remedierea canalelor sau a cosului de fum, sigilarea robinetelor arzatorului sau aparatului de utilizare.

Aparatele consumatoare de gaz racordate la cos se pun in functiune numai dupa ce abonatul prezinta dovada (nu mai veche de 30 de zile) de verificare si curatire a cosurilor de fum printr-o unitate abilitata, conf. art. 13.14 din NTPE - 2008.

Montarea contorului se face in pozitie verticala, la distanta de 3-5 cm de perete, cu cadranul la inaltimea de 1,5-2 m, cat mai aproape de limita de proprietate pe placa de contor.

La executarea lucrarilor se vor respecta in mod obligatoriu prevederile de protectia muncii din normativele in vigoare. Constructorul va lua toate masurile pentru prevenirea accidentelor de munca, pe durata executarii lucrarii.

Inainte de inceperea lucrarilor de executie, constructorul va studia prevederile prezentei documentatii.

Memoriu pentru montajul conductelor din PE

Proiectarea instalatiei de utilizare gaze naturale in montaj ingropat s-a facut utilizand ca material polietilena folosindu-se conducte din PE100 ,avand SDR 11(SR-ISO 4437).

Conductele din PE 100 SDR 11 se vor monta subteran conform prevederilor art.6.3 din NTPEE - 2008 .

Traseul instalatiei de utilizare din PE montata subteran va fi, cat e posibil, rectiliniu, adancimea minima de montaj fiind de 0.9m, de la generatoarea superioara.

Teava instalatiei de utilizare cu Dn 32 mm PE 100 SDR 11, care va face legatura intre reisere va fi imbinata prin electrofuziune prin intermediul a 2 mufe Dn 32 mm PE 100 SDR 11.

La executarea lucrarilor se vor folosi numai tevi standardizate si agrementate conform prevederilor legale in vigoare, verificate in ceea ce priveste respectarea conditiilor tehnice prevazute in proiect si corespondenta cu normele in vigoare.

Materialul tubular se va verifica si din punct de vedere al aspectului fiind interzisa utilizarea portiunilor de teava care prezinta defecte.

Capetele tevilor trebuie sa fie taiate neted si perpendicular pe lungimea tevii si vor fi protejate cu capace de polietilena.

Distanta minima intre instalatia de utilizare gaze naturale de presiune joasa din polietilena pozata subteran si alte instalatii, retele edilitare, constructii sau obstacole subterane potrivit tabelului 1 din NTPEE-2008 va fi:

Se face precizarea ca distantele de mai sus se masoara in proiectie orizontala intre limitele exterioare ale conductelor si constructiilor.

Se va evita montarea conductelor din PE in vecinatatea unor conducte care sa aiba pe suprafata temperaturi mai mari de 30 C sau care transporta uleiuri minerale, benzine sau alte materiale inflamabile. Daca nu se pot elimina aceste vecinatati, distanta minima admisa pe orizontala intre peretii exteriori ai celor doua conducte va fi de 0,8m.   

Se interzice montajul fortat (sub tensiune mecanica) al conductelor.

Intersectarea conductelor de gaze cu alte utilitati subterane, conform art. 6.24. din NTPEE-2008, se va face perpendicular pe axul instalatiei sau lucrarii traversate. In mod exceptional se admit traversari sub un alt unghi dar nu mai mic de 60 grade. Conductele de gaze se vor monta la cel putin 200mm deasupra celorlalte instalatii.

Pentru distante mai mici de 200 mm, la traversarea celorlalte instalatii, se prevad tuburi de protectie. Tuburile de protectie vor depasii in ambele parti limitele instalatiei sau constructiei traversate cu cel putin 0,50m.

Diametrul interior al tubului de protectie se stabileste cu relatia

d_{i tub} = d_{e cond} + 100 mm

In locurile indicate pe planurile de executie se vor monta tuburi de protectie, care vor fi realizate conform celor prezentate in detaliul de executie.

Conducta instalatiei de utilizare din PE se pozeaza in sant. Lucrarile de sapaturi se vor executa in conformitate cu cele prescrise in Fisa tehnologica de sapatura (anexata), proiectantul insistind asupra urmatoarelor:

- imbracamintea de asfalt va fi decapata cu cate 5 cm de o parte si alta a santului;

-dimensiunile santului sunt inscrise in Fisa tehnologica de sapaturi si au rezultat in urma respectarii art. 10. din Normele tehnice pentru proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale care precizeaza ca latimea sapaturii santului se alege astfel incat de fiecare parte a tevii sa ramana un spatiu liber de cate 10 cm ;

- dimensiunile gropilor de pozitie vor fi:

-latime = latime sant + 0,6m.;

-lungime = 1,2m.;

-adancime=0,6m. sub partea inferioara a conductei.

- fundul santului va fi nivelat si acoperit cu un strat de nisip cu inatimea de 10 - 15cm de granulatie 0.3 0.8 mm ;

- dupa ce se aseaza conducta in sant se umple santul cu nisip pana cand grosimea stratului de nisip, compactat manual, depaseste cu 10 cm generatoarea superioara a conductei ; - umplerea santului se va face in straturi de maximum 30 cm, compactarea facandu-se manual.

- dupa depunerea si compactarea primului strat de umplutura, se aseaza banda de avertizare si se continua umplerea santului ;

- refacerea pavajelor se va realiza la starea initiala numai dupa ce s-a obtinut asigurarea ca umplerile cu pamant au fost bine facute si compactate, iar pamantul nu se va mai tasa.

Imbinarea tevilor si elementelor de asamblare din prezentul proiect se realizeaza conform fisei tehnologice anexate, prin procedeul:

- sudare prin electrofuziune, prin respectarea art. 10.50. si 10.51 din NTPEE-2008.

Elementele de asamblare vor fi realizate din materii prime care sa fie compatibile cu materiile prime din care sunt realizate tevile. Constructorul poate utiliza numai elemente de asamblare agrementate in conformitate cu prevederile legale.

Toate imbinarile realizate intre tevi si/sau intre tevi si elemente de asamblare trebuie sa prezinte cel putin aceeasi rezistenta cu cea a tevii.Asamblarea tronsoanelor de teava se va face doar de instalatori autorizati ISCIR pentru executia procedeului de sudare precizat mai sus.Prelucrarea si imbinarea tevilor si a elementelor de racordare din PE se pot realiza la o temperatura a mediului ambiant cuprinsa intre 5 si 40 C.Sistemele de imbinare, procedeele si echipamentele utilizate trebuie agrementate in conformitate cu prevederile legale.

Controlul calitatii sudurilor se face vizual si prin metode nedistructive.

Coborarea conductelor in sant se va efectua numai dupa ce la toate imbinarile sudate s-au efectuat ciclurile de racire.

La coborarea conductei in sant se vor utiliza franghii, chingi si/sau scanduri. Este interzisa folosirea cablurilor, sarmei, lanturilor sau a altor dispozitive ori corpuri metalice. La coborarea conductei in sant se va evita contactul conductei cu peretii santului, pentru a nu fi deteriorata conducta.Se va acorda o atentie deosebita la trecerea conductei pe sub sau pe langa obstacole.Pentru realizarea unor schimbari de directie, tevile din PE pot fi curbate fara aport de caldura. Raza minima de curbura este de 20 x Dn pentru SDR 11.

Tevile din polietilena se vor monta pe cat posibil pe mijlocul fundului santului.

Pentru protejarea conductei in timpul unor eventuale lucrari edilitare, se va monta deasupra conductei, pe intreaga lungime a acesteia, la circa 25-30 cm deasupra generatoarei superioare a conductei, o banda de avertizare de culoare galbena din PE, avand o latime de 15 cm, cu inscriptia ATENTIE GAZ METAN.

Probele de presiune se vor efectua in conformitate cu prevederile din Normele tehnice pentru proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale-2008, cu urmatoarele precizari :

Conditiile de incercare si rezultatele obtinute se vor consemna intr-un proces- verbal de receptie. Incercarile se vor face cu manometre inregistratoare avand clasa de precizie maxima din productie curenta, verificate si marcate conform legilor in vigoare. Valoarea maxima a scarii manometrelor va coincide cu nivelul presiunii de incercare cu o toleranta de maxim 5%. In timpul incercarii nu se admit pierderi de presiune. Singurele tolerante admise sunt cele corespunzatoare clasei de precizie a aparatului de masura utilizat.

Pe toata perioada cresterii presiunii manometrul va fi tinut sub observatie. La aparitia unor defecte, incercarile se vor intrerupe, iar conductele se vor goli. Dupa remedierea defectelor incercarile se vor relua.

Este interzisa remedierea defectelor in timp ce conductele se afla sub presiune. Imbinarile intre tronsoanele de conducta care nu au putut fi verificate la presiune cu aer, se vor verifica la etanseitate, la presiunea gazelor din conducta cu un produs spumant. Dupa terminarea incercarilor evacuarea aerului se va face pe la capatul opus celui de umplere. Incercarile de rezistenta si etanseitate se fac de catre executant prin instalator autorizat minim grad II D, in prezenta delegatului operatorului licentiat de distributie.

Conditiile de incercare si rezultatele obtinute vor fi consemnate in procese-verbale de receptie conform anexei 3 din NTPEE-2008, care se vor anexa la dosarul definitiv.

Se vor respecta cu strictete masurile P.S.I. si masurile de protectie a muncii cuprinse in Fisa de protectie a muncii si P.S.I. anexata.

La intocmirea prezentei documentatii s-au respectat prevederile NTPEE-2008, si a STAS-urilor in vigoare. Daca pe parcursul executiei lucrarilor se vor ivi situatii care nu au fost prevazute in proiect, solutionarea acestora se va face numai cu avizul prealabil al proiectantului.

Intocmit,

FISA TEHNOLOGICA DE SUDURA PENTRU

CONDUCTE DIN POLIETILENA

I. CONSIDERENTE GENERALE

Tevile si elementele de asamblare utilizate la realizarea sistemelor de distributie a gazelor naturale trebuie sa fie standardizate si agrementate conform prevederilor legale in vigoare. Materia prima utilizata pentru producerea tevilor si elementelor de asamblare este polietilena de inalta densitate - PEID -, conform NTPEE-2008, materia prima fiind noua (fara reciclare).

Imbinarea tevilor si a elementelor de asamblare din polietilena se poate realiza prin urmatoarele procedee:

- sudarea cu elemente incalzitoare:

- sudura "cap la cap"

- sudura de tip "sa"

- sudura de tip electrofuziune (cu elemente de asamblare prevazute cu rezistenta electrica)

- imbinare cu racorduri mecanice

- alte procedee agrementate.

Toate imbinarile realizate intre tevi si/sau intre tevi si elemente de asamblare trebuie sa prezinte cel putin aceeasi rezistenta cu cea a tevii.

Prelucrarea si imbinarea tevilor si a elementelor de racordare din polietilena se pot realiza la o temperatura a mediului ambient cuprinsa intre +5 C si +45 C.

Fiecare din sistemele de imbinare precizate mai sus se realizeaza cu echipamente speciale pentru tipul de imbinare respectiv. Sistemele de imbinare, procedeele si echipamentele utilizate trebuie agrementate in conformitate cu prevederile legale.

In prezenta documentatie s-a prevazut imbinarea tevilor cu diametrul exterior de minim 63 mm prin procedeul de sudura "cap la cap", urmand ca tevile cu diametre sub 63 mm sa se imbine prin procedeul de sudura de tip "electrofuziune".

II. SUDAREA PRIN ELECTROFUZIUNE

1. Procedeul de sudare

Sudarea prin electrofuziune consta in incalzirea unei spire metalice incorporata pe suprafata interioara a fitingului, avand ca efect topirea stratului superficial de polietilena si realizarea sudurii.

Echipamentul de sudare este compus din :

- aparatul de sudura;

- accesorii pentru curatarea tevii;

- dispozitive pentru prindere si pozitionare.

Sudarea prin electrofuziune este determinata de urmatorii parametrii de sudare:

- tensiune/intensitate;

- timp de sudare;

- timp de racire.

Operatiile efectuate la sudarea prin electrofuziune sunt:

Pregatirea sudurii:

Curatarea tevii in zona ce urmeaza a intra in contact cu mufa sau saua electrosudabila. Adancimea de razuire va fi de 0,1 mm pentru tevi cu diametrul exterior d_e<63 mm, respectiv 0,2 mm pentru tevi cu d_e>63 mm;verificarea lungimii de fixare a tevilor in manson;

alinierea tevilor si a mufei in dispozitivul aparatului de sudare;

Sudarea propriu-zisa:

- alimentarea cu energie electrica si sudarea propriu-zisa.

- verificarea calitatii sudurii.

2. Cerinte generale

Imbinarile prin electrofuziune se realizeaza numai intre materiale de aceeasi natura.

Sudura prin electrofuziune se va executa numai de catre sudori autorizati si atestati, conform normelor in vigoare.Locul de munca trebuie protejat impotriva efectelor nefavorabile ale intemperiilor (ploaie, vant, zapada) prin acoperire cu corturi, etc.Sudura prin electrofuziune poate fi executata la temperaturi ale mediului ambiant cuprinse intre 5 C si 45 C. Locul de sudare se va proteja impotriva razelor solare prin prelate, etc. pentru a se obtine un profil de temperatura uniform in jurul tevilor care se sudeaza.

3. Mufe (cuple) si piese de racord (sei) electrosudabile

Mufele electrosudabile sunt in general utilizate pentru imbinarea tronsoanelor de conducte si se monteaza usor pe extremitatile acestora datorita faptului ca au diametrul interior astfel dimensionat incat sa asigure un joc suficient al capetelor de teava.

Seile electrosudabile sunt utilizate pentru racordarea tevilor de bransament si a ramificatiilor.

Seile electrosudabile pot fi sudate si pe conducte de gaze aflate in functiune, presiunea maxima admisa in conductele de gaze naturale SDR 11 aflate in aceasta situatie fiind de 5 bar.

Echipamentul de sudare

Pentru executarea sudurilor prin electrofuziune la conductele din polietilena se foloseste pe langa uneltele si dispozitivele de fixare, curatat si taiat teava si aparatul de executie a sudurii, care trebuie sa fie agrementat.Generatorul de curent trebuie sa produca curent monofazic cu urmatoarele valori: 10A pentru d=20 - 110 mm; 16A pentru d= 125 - 225 mm si 22A pentru d= 250 - 315 mm. Pentru evitarea pierderilor de tensiune se recomanda utilizarea cablurilor cu o lungime de maxim 40 ml, cu sectiunea de 2,5 mm.

Pregatirea sudurii

Prelucrarea capetelor tevilor

Extremitatile pieselor si tevilor care se imbina prin electrofuziune cu mufe electrosudabile se pregatesc pentru operatia de sudare pe o lungime L (mm) in functie de diametrul pieselor care se imbina, conform tabelului de mai jos:

Pregatirea extremitatilor pieselor ce se sudeaza consta in razuirea stratului oxidant de protectie contra factorilor din mediul exterior aplicat de fabrica producatoare, pe toata suprafata exterioara a tevilor. Aceasta prelucrare se va face pe lungimea indicata in tabelul de mai sus cu ajutorul unui razuitor rotativ sau a unei raclete speciale pentru tevi din PE.

Adancirea de razuire va fi de 0,1 mm pentru tevi cu diametrul exterior d_e<63 mm, respectiv 0,2 mm pentru tevi cu d_e>63 mm.

Degresarea suprafetelor exterioare ale capetelor de teava

Degresarea extremitatilor tevilor care se imbina se face frecand suprafetele razuite fin cu tesaturi speciale pentru degresare, fie cu hartii speciale albe absorbante, care nu lasa scame, imbibate cu decapant (alcool izopropilic sau similar). Este foarte important sa nu se atinga cu mana suprafetele degresate, in caz contrar fiind necesara reluarea operatiei de degresare.

Mufele (cuplele), seile racordurilor pentru bransamente precum si alte piese folosite pentru sudarea prin electrofuziune nu se degreseaza, deoarece modul de asamblare a acestora exclude orice posibilitate de alterare sau de murdarire a suprafetelor ce urmeaza sa fie sudate. Pe de alta parte, manipularea fitingurilor pentru sudura prin electrofuziune trebuie facuta cu multa atentie pentru evitarea murdaririi suprafetelor care vor fi imbinate.De asemenea, inainte de efectuarea operatiei de sudare trebuie obtinuta asigurarea ca suprafetele de sudat sunt uscate, fapt pentru care vor fi sterse cu o hartie absorbanta curata si care nu lasa scame, curatandu-se astfel decapantul sau eventuala apa de condensare.

Montarea mufelor electrosudabile. Fixarea in dispozitivul de prindere si pozitionare

Prima operatie care se executa pentru montarea mufelor este masurarea lungimii acestora, pentru a marca pe fiecare capat al tevilor de sudat distanta egala cu jumatate din lungimea mufei. Aceasta operatie se executa pentru a fi siguri ca la sudare capetele tevilor se afla exact in centrul mufei, conditie esentiala pentru obtinerea unei suduri de calitate.

Pe unul din capetele pregatite ale tevilor care se imbina se monteaza mufa electrosudabila astfel ca marginea ei frontala sa fie la acelasi nivel cu marginea capatului conductei, dupa care se fixeaza dispozitivul de prindere si pozitionare astfel incat marginea acestuia sa fie lipita de partea din spate a mufei electrosudabile.Dupa aceasta se aduce celalalt capat pregatit al celei de-a doua tevi (piesa) care se imbina si se introduce prin capatul liber al dispozitivului de prindere si pozitionare pana cand extremitatea celei de-a doua tevi se lipeste de extremitatea primei tevi.

Se fixeaza si cea de-a doua teava in dispozitivul de pozitionare. Mufa electrosudabila se impinge in partea opusa dispozitivului de pozitionare pana la nivelul semnului facut cu marker-ul pe teava.

Montarea pieselor de racord (seilor) pentru bransamente

Pregatirea suprafetelor exterioare ale conductelor de polietilena pe care urmeaza a fi sudate piesele de racord a bransamentelor se face in mod similar cu cele aratate la punctele 5.1. si 5.2., cu urmatoarele precizari:

- inainte de inceperea operatiei de prelucrare se curata suprafata conductei cu ajutorul unei carpe uscate, pe toata circumferinta, pe o lungime de 200 mm;

- prelucrarea mecanica a suprafetei conductei se face cu un dispozitiv de razuire rotativ pe o lungime de cel putin 160 mm. In acest caz nu este permisa folosirea unui alt tip de razuitor intrucat excesul de razuire ar reduce grosimea peretelui de conducta, fapt ce poate compromite calitatea sudurii.

In zona sudurii ovalitatea conductei trebuie sa fie mai mica de 1,5% din diametrul exterior al conductei. Din acest motiv trebuie atasat un dispozitiv de rotunjire a tevii sau cate un dispozitiv de prindere de fiecare parte a zonei de sudare.Piesa de racord se scoate din ambalaj cu grija, fara a se atinge cu mana suprafetele ce se sudeaza, si se fixeaza pe suprafata pregatita pentru sudura a conductei cu ajutorul dispozitivului de strangere cu arcuri, al carui surub se strange pana cand placuta indicatoare de culoare rosie este la acelasi nivel cu marginea superioara a opritorului dispozitivului.Se interzice ridicarea sau manevrarea busonului filetat al piesei de racord precum si modificarea pozitiei perforatorului incorporat in piesa de racord pe timpul desfasurarii operatiilor de sudare, inaltimea sa fiind reglata in cadrul procesului de fabricatie.

6.Executarea sudarii propriu-zise

Calitatea sudurii realizate prin electrofuziune este determinata de 3 factori, si anume:

- tensiune/intensitate curent-care determina temperatura de sudare;

- timpul de sudare;

- timp de racire.

Facem precizarea ca acesti factori sunt in permanenta controlati automat de catre aparatul de sudare. Daca parametrii nu sunt corespunzatori aparatul opreste procesul de sudare. Daca sudarea se deruleaza pana la capat, atunci sudura rezultata este de buna calitate. Cu toate acestea trebuiesc facute urmatoarele precizari:

- timpul de sudare - cumulat in secunde, depinde de rezistenta electrica a cablurilor de conexiune, de tensiunea electrica din retea si de temperatura exterioara.

- temperatura de sudare - se atinge prin aplicarea energiei electrice de sudare pe parcursul - - timpului de sudare, este calculata de aparatul de sudare in functie de informatiile primite prin codul de bare si de conditiile mediului ambiant.

Pentru realizarea sudurii, se conecteaza cablurile electrice la piesele de imbinare astfel incat pozitia axiala a acestora sa nu fie modificata. Racordarea firelor se va face in partea superioara a pieselor de imbinare, iar greutatea cablurilor nu va fi suportata de piesele de imbinare, in acest scop recomandandu-se ca firele electrice sa fie reinvartite in jurul conductei sub forma a 2-3 spirale. Dupa aceasta se porneste aparatul de sudat si se introduce cartela magnetica, controlandu-se permanent valorile parametrilor ce concura la realizarea sudurii.

Mai trebuie subliniat faptul ca intre generatorul electric si aparatul de sudare se va pastra o distanta de 3 m. pentru ca procesul de sudare sa nu fie deranjat de campurile magnetice create de generator.

In cazul intreruperii procesului de sudare (la o pana de curent, etc.), atunci:

- pentru d<= 63 mm se poate relua de la inceput procesul de sudare , cu conditia ca ansamblul care se sudeaza sa fie racit complet. Reluarea procesului de sudare se poate efectua o singura data si numai daca rezistenta ohmica se incadreaza in toleranta admisibila.

- pentru d>63 mm se indeparteaza zona de sudura compromisa si se monteaza o alta mufa electrosudabila.

Este foarte important ca dispozitivul de prindere si pozitionare sa nu fie indepartat decat dupa racirea completa a sudurii. In cazul pieselor de racord a bransamentelor timpul minim de racire este de 10 minute incepand cu sfarsitul operatiei de sudare.

7.Controlul calitatii sudurii

Controlul imbinarilor sudate prin electrofuziune se realizeaza conform instructiunilor furnizorilor aparatelor de sudare si de piese electrosudabile. Un mare avantaj al acestui procedeu de sudare este ca permite controlul vizual al realizarii procesului de sudare.

In cazul mufelor electrosudabile avand Dn 32 - 63 mm daca sudura se realizeaza corect, polietilena topita trebuie sa fie vizibila in crestaturile situate de o parte si de alta a mufei.

In cazul pieselor de racord sudura s-a realizat corect daca topirea polietilenei se observa in punctele unde se intalnesc cele doua jumatati a acestor piese. In plus, marginea superioara a placutei rosii a dispozitivului de strangere cu arcuri poate sa nu mai fie egalizata cu marginea de sus a opritorului dispozitivului de strangere. De asemenea se va verifica vizual alinierea pieselor.Eventualele scurgeri de material constatate conduc la respingerea ca necorespunzatoare a imbinarilor sudate.

Intocmit,

FISA TEHNOLOGICA

DE SAPATURA PENTRU CONDUCTE DE POLIETILENA

Pozarea subterana a conductelor de distributie a gazelor naturale din polietilena impune executarea unor lucrari de terasamente, constand in saparea si respectiv umplerea santurilor in care se vor monta conductele, lucrari pentru a caror realizare este necesara parcurgerea urmatoarei succesiuni de operatii:

1. Identificarea traseului, stabilirea prin sondaje a coincidentei dintre proiect si realitatea din teren in ceea ce priveste existenta sau absenta unor retele edilitare, constructii sau obstacole pe traseul proiectat.
2. Trasarea (jalonarea) traseului.
3. Amenajarea terenului (desfacerea imbracamintilor pavajelor, aranjarea materialelor dislocate, etc.)
4. Saparea propriu-zisa a santului, cu luarea masurilor pentru depozitarea provizorie a pamantului rezultat din sapatura sau transportul acestuia in depozitul de pamant.
5. Finisarea si netezirea santului.
6. Controlul calitativ al executiei santului.
7. Umplerea (acoperirea) santului.
8. Refacerea pavajului (aducerea la starea initiala).

1. Identificarea traseului

Inaintea inceperii executiei, in scopul desfasurarii lucrului in conditii de eficienta si asigurarii calitatii cerute de normele si normativele in vigoare trebuie facuta o confruntare a amplasamentului prevazut in proiectul de executie pentru viitorul traseu al conductei de distributie gaze naturale cu situatia din teren, cunoasterea naturii si a reliefului terenului precum si modalitati de pozare a conductei. In acest scop este necesara operatia de 'predare a amplasamentului' viitoarei conducte de distributie gaze naturale, operatie care se face de catre proiectant la solicitarea beneficiarului, in prezenta constructorului si a delegatilor detinatorilor de retele edilitare.

In cadrul 'predarii amplasamentului' proiectantul indica traseul conductei de distributie gaze naturale cu precizarea urmatoarelor:

modul de pozare al conductei (in exclusivitate subteran in cazul conductelor din polietilena);

distante fata de repere fixe (imobile, copaci, stalpi, etc);

pozitia vanelor de sectionare proiectate, ingropate direct in pamant si actionate de la suprafata;

pozitia caminelor de vizitare identificate ca apartinand altor detinatori de retele edilitare subterane, cu indicarea distantelor ce trebuie respectate fata de acestea.

Proiectantul va mai indica modul de formare a tronsoanelor si pozitia gropilor de imbinare (pozitie) a tronsoanelor, arata modul de solutionare a intersectiilor cu alte retele subterane (montare tuburi de protectie etc.) si de traversare a cailor de comunicatii importante, etc. Tot cu aceasta ocazie beneficiarul convoaca toti detinatorii de retele edilitare subterane, care vor preciza si indica exact traseele existente ale retelelor pe care le exploateaza, care vor confirma sau infirma traseele indicate pe plansele inaintate de proiectant pentru avize.

De asemenea vor fi stabilite in teren conditiile de coexistenta a conductei de gaz cu celelalte retele edilitare existente (vor fi solutionate paralelismele intre conducta de gaz si celelalte retele, intersectiile cu acestea, etc). In final toate observatiile si completarile aduse fata de datele initiale cuprinse in proiectul de executie vor fi consemnate in procesul verbal de predare a amplasamentului conductei de distributie gaze naturale, document ce se va anexa si va ramane definitiv in Cartea Constructiei din arhiva opertorului licentiat al sistemului de distributie a gazelor naturale.

Procesul verbal de predare a amplasamentului conductei de gaz va fi semnat de proiectant, constructor, beneficiar si toti ceilalti detinatori de retele edilitare participanti la aceasta operatie.

2. Trasarea (jalonare) traseului

Axul santului, respectiv pozitia de montare a conductei se traseaza conform proiectului de executie si functie de reperele existente in teren (trotuare, cladiri, limite de proprietate, stalpi, etc).Materializarea pe teren a traseului conductei se realizeaza prin tarusi - martori sau jaloane, care se amplaseaza pe axul conductei, in punctele caracteristice, respectiv: la coturi, la tangentele de intrare si de iesire din curbe, in punctele caracteristice ale lucrarilor de arta, in punctele de bransament, in punctele de schimbare a diametrului conductei, in punctele de kilometri intregi de traseu precum si pe portiunile de aliniament din 50 in 50 m.

Dupa stabilirea axei se marcheaza latimea sapaturii conform datelor din proiect, functie de diametrul conductei (vezi punctul 3.) si apoi, pentru fiecare tarus de ax se amplaseaza cate doi tarusi martori, perpendicular pe axa traseului, la o distanta care sa asigure protejarea lor (a tarusilor) impotriva degradarii in timpul executiei sapaturilor, al depozitarii pamantului, transportului si manipularii tevilor, precum si al executarii operatiilor de montaj.

3. Amenajarea terenului. Latimea desfacerii imbracamintilor din pavaj. Latimea santurilor

Potrivit art. 10.6 din NT-DPE-01/2004, articol care stabileste latimea minima a sapaturii santului, pentru conductele din polietilena ,latimea minima a santului trebuie sa fie diametrul conductei plus 0.2m. Facem in continuare precizarea ca aceste latimi ale santurilor sunt valabile in cazul sapaturilor efectuate in terenuri asa-zis tari. Pentru terenuri nisipoase, de umplutura, etc., latimea santului se specifica in mod expres in memoriu tehnic-justificativ de catre proiectant.Latimea desfacerii pavajelor s-a stabilit in conformitate cu art. 10.5. din NTPEE-2008, astfel incat s-a eliminat posibilitatea accidentarii persoanelor care lucreaza in sant, rezultand urmatoarele dimensiuni (a se urmari si detalii de executie sant):

Tabelul 1

Analizand datele din tabelul 1 se constata usor ca s-a respectat regula stabilita in art. 10.5. din NTPEE-2008, dupa care pavajele de piatra cubica (pavele), bolovani, calupuri, etc. se desfac pe cate 15 cm de o parte si de alta a santului, iar imbracamintile de asfalt se desfac pe cate 5 cm de o parte si de alta de la marginile patului de beton (care la randul lui - in cazul in care are rol de fundatie a drumului - se desface pe cate 7,5 cm de o parte si de alta a marginilor santului).

In cazul imbracamintii din pavaj (piatra cubica, pavele, bolovani, calupuri) materialul provenit din desfacerea pavajului se va depozita in stive (gramezi ordonat aranjate) incepand de la minim 0,5 m de marginea santului, pe trotuar, fara a stanjeni circulatia pietonilor.

In cazul terenurilor cu zone verzi sau nepavate, dupa sapare, marginea santului de pe partea cu pamantul rezultat din sapatura se curata pana la suprafata pamantului sanatos pe o latime de minim 0,5 m pentru a preveni caderea in sant a pamantului sapat si a permite totodata instalarea macaralelor trepied si desfasurarea fara riscuri a lucrului. Tot in acest scop proiectantul indica pastrarea unei distante de circa 1.5 m intre locul de asezare a tevilor si marginea santului.

4. Saparea propriu-zisa a transeii santului

Amplasarea conductelor

Adancimea minima de pozare ingropata a conductelor (conf. art. 10.4. din NTPEE-2008 va fi de :

0.9m pentru conducte, iar la capatul conductei de bransament adancimea minima de montaj poate fi de 0,5 m;

Se permite reducerea adancimii minime de pozare ingropata a conductelor in cazuri speciale, cu aprobarea prealabila a proiectantului si cu conditia montarii conductei din PE protejata in tevi de otel, tuburi din beton sau tuburi si placi de protectie din beton, care sa preia toate eforturile datorate circulatiei rutiere sau altor factori.

In cazul intersectiei cu alte canalizatii subterane, micsorarea adancimii de pozare este permisa numai cu luarea masurilor suplimentare: tub de protectie sau tub de protectie si placa de protectie din beton armat care sa preia toate eforturile datorate circulatiei cu vehicole.

Pentru fiecare tub de protectie ce se monteaza pe conducta, pe o lungime ce depaseste cu min. 0,5m de o parte si de cealalta lungimea viitorului tub de protectie, adancimea santului va fi mai mare cu jumatate din diferenta diametrelor exterioare ale tubului protector si ale conductei (pentru o asezare continua si uniforma a conductei).

Avand in vedere adancimea relativ mica (sub 1,5m) la care se sapa, precum si faptul ca aceste lucrari se executa in teren 'tare', in proiect nu s-a prevazut sprijinirea malurilor santului. Totusi de la caz la caz, in anumite zone, pe unele portiuni, in functie de natura terenului (teren slab coeziv, alunecator, umpluturi nisipoase,etc) pe masura ce se inainteaza in adancime cu sapaturile, executantul va face consolidarea peretilor santului cu scanduri groase de 50mm si grinzi corespunzatoare.

Adancimea de pozare poate fi mai mare de 0,9m in situatiile in care conductele de gaze naturale subtraverseaza drumuri comunale, judetene si nationale sau subtraverseaza cursuri de apa, precum si in alte situatii speciale. In aceste cazuri adancimile de pozare ale conductelor sunt prevazute in detaliile de pe plansele de executie din proiect si vor fi respectate intocmai de catre constructor.

Santurile se vor sapa cu scurt timp inainte de pozarea conductelor de distributie gaze naturale, intrucat orice sant deschis pentru mai multe zile inseamna riscuri de surpare, de inundare prin ploi, riscuri de accidente si impune manopera de reconditionare inainte de asezarea conductei.

In functie de natura terenului si de locul de sapare, lucrarile se pot executa manual, semimecanizat sau mecanizat. De asemenea, in functie de informatiile detinute referitor la prezenta sau absenta unor utilitati edilitare subterane (prevazute in avizele celorlalti detinatori de retele subterane), lucrarile de sapaturi nu vor incepe si nu se vor efectua decat sub indrumarea asistentei tehnice de specialitate acordate de ceilalti detinatori ce exploateaza aceste retele.

De asemenea, in cazul in care traseele acestor utilitati sunt informative, inainte de inceperea sapaturilor se vor executa sondaje pentru depistarea exacta a cablurilor electrice, telefonice, a canalelor de termoficare, pentru evitarea deteriorarii acestora si a accidentelor.

Pamantul rezultat din sapatura se va arunca numai pe latura opusa aceleia pe care s-au asezat tevile si care este necesar sa ramana complet libera pentru desfasurarea lucrului de montare a conductelor.

5. Finisarea si netezirea santului

La terminarea sapaturilor, fundul santului va fi fara denivelari, iar peretii santului fara asperitati, pentru a nu deteriora conductele la coborarea tronsoanelor in sant, precum si pentru a asigura o asezare corespunzatoare a conductei pe fundul santului.

Pentru o asezare continua, corespunzatoare, fara tensiuni mecanice a conductei pe fundul santului, inainte de plasarea in sant acesta se curata de pietris si bulgari, asezandu-se pe fundul acestuia un strat de nisip de cel putin 10 cm grosime.

6. Controlul calitativ al executiei santului

Controlul calitativ al executiei santului consta din urmatoarele verificari pe care trebuie sa le execute constructorul si rezultatele se vor consemna de catre acesta in procesul verbal de lucrari ascunse:

verificarea dimensiunilor santului (adancime si latime) si a gropilor pentru vanele de sectionare cu cele din proiect;

verificarea eliminarii tuturor obstacolelor de pe fundul santului;

verificarea planeitatii fundului santului, operatiune ce se realizeaza cu rigle de lemn de 5-6 m lungime si teuri de nivel, prin vizarea cu ochiul liber sau cu aparat de nivel;

verificarea respectarii distantelor obligatorii fata de alte constructii si canalizari exterioare existente;

verificarea consolidarii santului.

7.Umplerea (acoperirea) santurilor

Umplerea santurilor se va face cu pamantul rezultat din sapatura. Avand in vedere ca lucrarile se vor executa cu preponderenta in timpul verii, se impune ca santurile sa nu se astupe vara in timpul amiezii cand conducta este incalzita de razele soarelui.

Inainte de pozarea conductei, pe fundul santului se aseaza un strat de nisip compactat, cu grosimea de 10 cm.

Dupa ce se aseaza conducta in sant, se umple santul cu nisip pana cand grosimea stratului de nisip, compactat manual, depaseste cu 10 cm generatoarea superioara a conductei.

Materialul rezultat din sapatura, cu care se umple santul, va fi introdus treptat, in straturi de maximum 30 cm si va fi compactat manual.

Pentru protejarea conductelor in timpul unor eventuale lucrari edilitare se va monta deasupra conductei, pe intreaga lungime a acesteia, la circa 25-30 cm deasupra generatoarei superioare a conductei o banda de avertizare de culoare galbena din PE cu inscriptia ATENTIE GAZ METAN, avand o latime minima de 15 cm. Dupa depunerea si compactarea primului strat de umplutura se aseaza banda de avertizare si se continua umplerea santului.

Umplerea santului se va efectua pe zone de 20-30 m, avansand intr-o singura directie. Se poate lucra simultan pe 3 zone consecutive, executandu-se in acelasi timp:

- umplerea cu material de umplutura pana la 50 cm deasupra conductei - pe zona 1;

- umplerea cu material de umplutura pana la 20 cm deasupra conductei - pe zona 2;

- umplerea cu nisip - pe zona 3.

Umplerea se poate executa si pe portiuni mai mari de 30 m in cazul in care nu exista variatii de temperatura a mediului ambiant cu mai mult de 5 C intr-o perioada de 8

ore inainte de umplere.

Dupa verificarea imbinarilor dintre tronsoane se va trece la astuparea gropilor pentru sudurile de pozitie, refacerea pavajelor, etc.

7. Refacerea pavajelor

Se va realiza numai dupa ce s-a obtinut asigurarea ca umpluturile cu pamant au fost bine facute si compactate. Se realizeaza in doua etape:

in prima etapa pe toata suprafata desfacuta initial;

in etapa a doua pe suprafata pavajului lasat dupa tasarea completa a pamantului.

Executantul este obligat sa repare pe contul sau orice defectiune ivita in timp de un an de la a doua refacere a pavajului.

In cazul conductelor montate in teren deschis (zona verde) se reface suprafata solului la starea initiala.

In toate cazurile pamantul de sapatura ramas se evacueaza.

Masuri de protectia muncii si PSI

Cu toate ca masurile de protectia muncii si PSI sunt cuprinse in Fisa tehnologica de protectia muncii si PSI anexata, vom insista in cele ce urmeaza asupra urmatoarelor aspecte:

inalta disciplina si exigenta, cunoasterea tuturor caracteristicilor utilajelor si a modului lor de functionare, reglementarea precisa a atributiilor de serviciu, cunoasterea si respectarea regulilor generale si specifice de tehnica securitatii muncii si PSI;

santurile de pe drumurile publice trebuie astfel executate si pamantul excavat si amenajat astfel incat sa nu impiedice circulatia vehiculelor si a pietonilor. Este interzis a se ocupa mai mult de 1/3 din latimea trotuarului si a depozita materiale pe rigole si pe gurile de scurgere a apelor;

pe toata durata lucrarilor se vor utiliza semnalizatoare de zi si de noapte, iar daca este cazul, o persoana va dirija circulatia. Cand sapaturile nu se pot efecta in conditii normale se va solicita organelor competente oprirea partiala sau totala a circulatiei.

in timpul sapaturilor, cand natura terenului impune acest lucru, se vor consolida peretii santurilor. Consolidarea se va face si cand adancimea santului depaseste 1,2m sau cand marginea santului se afla la o distanta < 1m de sina de tramvai.

la conductele in functiune, in timpul efectarii sapaturilor, este interzisa aprinderea focului si fumatul pe locul de sapat si pe o raza de 50m in jurul sau, iar ilumunatul se va face cu lampi de mina antiexploziva. La sapaturi se vor utiliza scule care sa nu produca scantei, iar daca se sapa cu unelte pneumatice, compresorul se va instala la 50m de locul sapaturilor.

B. PROGRAM DE URMARIRE A CALITATII LUCRARILOR

NOTA:

-Constructorul va anunta toti factorii interesati cu minim 7 zile inaintea datei stabilite pentru control.

Intocmit,

DESCRIERE TEHNICA

Bransamentul Dn 63 mm este racordat la conducta de distributie presiune redusa 5'', din localitatea SIGHISOARA .

Masurarea consumului se face cu un contor cu pistoane rotative Qn = 160,00 mc/h, proiectat.

Pentru dimensionarea instalatiilor in breviarul de calcul s-au insumat debitele nominale ale tuturor aparatelor de utilizare.

Instalatia de utilizare se executa dupa planul anexat cu respectarea instructiunilor din NTPEE - 2008.

BREVIAR DE CALCUL

Calculul conductelor de presiune redusa s-a facut conform NTPEE-2008 , art 5.9. rezultand urmatoarele diametre :

1. Presiunea de regim: p = 25 mbar.

2. Pierderea de presiune maxima admisa: H= 5 - 1,25 = 3,75 mbar.

3. Lungimea pana la focul cel mai indepartat: L = 152,30 m, Lech. = 182,76 m.

4. Pierderea de presiune unitara la instalatie: h = 3,75/L_ech. = 0,020 mbar/m.

5. Dimensionarea conductelor se face conform tabel nr.6.1 din NTPEE - 2008.

6. Verificarea pierderii de presiune pe traseul cel mai lung: 3,613 mbar

Rezultatele partiale se trec in tabel.