UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII - BUCURESTI

FACULTATEA DE INSTALATII

RETELE TERMICE

- PROIECT-

CUPRINS

A.    Piese scrise

Tema de proiectare

Memoriu justificativ

Note de calcul

Calculul diagramei de reglare a furnizarii caldurii

Stabilirea sarcinii termice microraionul M1

Sarcina termica la CET

Calculul hidraulic al retelelor

3.4.1. Trasarea retelei in microraionul M1

3.4.2. Schema de calculul hidraulic

3.4.3. Calculul de debite de apa fierbinte

3.4.4. Calculul de dimensionare

3.4.5. Trasarea graficului piezometric

3.4.6. Trasarea graficului piezometric in regim dinamic

3.4.7. Trasarea graficului piezometric in regim static

Calculul de rezistenta

3.5.1. Intocmirea schemei termomecanice

3.5.2. Calculul grosimii peretelui tevii ( alegerea conductelor )

3.5.3. Calculul distantei intre suporturile mobile

3.5.4. Calculul compensatoarelor elastice naturale Lsi Z

3.5.5. Dimensionarea compensaroarelor curbate in forma de U

3.5.6. Calculul fortelor in punctele de incastrare (puncte fixe )

3.5.7. Calculul efortului echivalent in punctele cu solicitare maxima

A.    Piese desenate

Plan de situatie Scara 1:1000

Schema ansamblu urban si industrial Sc 1:10000

Graficul de reglare a furnizarii caldurii

Graficul piezometric al retelei

Schema termomecanica

TEMA DE PROIECTARE

Obiectul lucrarii

Se vor proiecta elementele unui sistem de termoficare urban ,cu apa fierbinte,bitubular inchis .

Date de baza

Sistematizarea teritoriala

In vecinatatea unui complex industrial este prevazuta in sistematizarea teritoritoriala a zonei,construirea unui ansamblu de locuinte.

Investitiile sunt esalonate pe o perioada de timp , in primul an dandu-se in folosinta cladirile din ansamblul residential M1.

Celelalte se vor sistematiza pe baza unei densitati brute egala cu cea a ansamblului M1.

Regimul de constructie pentru cladirile din ansamblul M1, este de P+4

P+8, si P+10 (3000-3200 de apartamente medii conventionale).

2.2. Sursa de caldura

Pentru alimentarea cu caldura a constructiilor urbane si industriale se prevede extinderea centralei electrice de termoficare , apartinand complexului industrial , prin montarea unui grup de termoficare cu condensatie si prize reglabile .

C.E.T. se afla la distanta de 2 km , fata de ansamblul M1.

2.3. Reteaua de transport

In zona centralei, in zona industriala si in extravilan conductele se vor amplasa suprateran , vor avea izolatie din vata minerala si protectie metalica.

In intravilan , conductele se vor amplasa subteran , in canale termice .

Numai in interiorul ansamblului M1 , se va considera ca se utilizeaza conducte preizolate cu spuma de polyurethan (PUR).

. Sistemul de reglare a caldurii

Reglarea furnizarii caldurii se va face centralizat la CET, adoptand un sistem de reglare automat.

Date constructive

Cladirile de locuit sunt prevazute cu subsoluri tehnice care vor adaposti in incaperi special amenajate punctele termice.Inaltimea unui nivel este de 2.5 m si acesta este variabil ca dotari interioare in functie de destinatie .Consumatorii industriali au cel mult P + 1 , P+3 nivele cu inaltimi de ( 4  5 )metri.

Instalatia de incalzire

Consumatorii urbani se vor racorda pe cat posibil in mod direct prin intermediul pompelor de amestec. Corpurile de incalzire utilizate sunt radiatoare din fonta si / sau convecto-radiatoare.

Consumatorii industriali vor fi alimentati in schema de racordare direct simpla, iar instalatiile interioare de incalzire vor fi alcatuite din registre sau serpentine.

Instalatia de preparare a apei calde de consum

In cazul consumatorilor urbani , apa calda de cosum se va prepara utilizand schema de racordare in doua trepte serie-paralel , cu instalatia de incalzire.

In cazul consumatorilor industriali , prepararea apei calde de consum se va face intr-o treapta in paralel cu instalatia de incalzire si va fi prevazuta cu sistem de acumulare .

2.8. Parametri agentului termic

Agentul termic pentru incalzirea consumatorilor urbani are regimul :

T /t = 120/60 ° C

Instalatiile interioare pentru incalzirea consumatorilor urbani au regimul :

t1/t = 80/60 °C

Pentru consumatorii industriali agentul termic are parametrii :

T /T = 120/55 °C

Aceste valori sunt valabile pentru functionarea in regim nominal caracteristic temperaturii exterioare de calcul :

tec = -18 °C

2. Memoriu justificativ

Prezentul proiect constituie fundamentul teoretic pentru realizarea unei instalatii termice aferente pentru un microraion M1.

Din studiul planurilor de arhitectura s-au stabilit elementele de constructie. Cladirile de locuit sunt prevazute cu subsoluri tehnice destinate echipamentelor punctelor termice.

Centrala electrica de termoficare CET se afla la o distanta de 2km fata de microraionul M1, microraionul considerat. Agentul incalzitor folosit este apa fierbinte de parametrii T₁/T₂ = 120/60 [°C] pentru zona urbana respectiv T₁/T₂ = 120/55 [°C] pentru zona industriala, la o temperatura a aerului exterior t_ex = -18 [C].

Reglarea furnizarii caldurii se face centralizat la CET, adoptand sistemul de reglare automat.

Stabilirea sarcinii termice a microraionului M1 s-a facut prin metoda apartamentelor medii conventionale.

Sarcina termica oraseneasca se calculeaza pastrand acelasi regim de constructie si aceeasi distributie a blocurilor, a cladirilor in suprafata construita.

Calculul hidraulic impune mai multe etape:

trasarea retelei in microraionul M1

schema de calcul hidraulic

calculul de debite de apa fierbinte

calculul de dimensionare

trasarea graficului piezometric

Trasarea retelei in microraionul M1 s-a facut tinandu-se seama de configuratia

microraionului. Reteaua de 80/60 [C] s-a montat in canal tehnic, iar cea 120/60 [C] s-a montat in canal exterior.

Schema de calcul hidraulic s-a facut conform planului de situatie.

Calculul de debite de apa fierbinte se face pentru consumatori urbani si industriali. Pentru consumatorii urbani schema de racordare urbana pentru incalzire este directa cu amestec, iar pentru prepararea apei calde menajere s-a folosit schema in 2 trepte serie cu instalatia de incalzire. Pentru consumatorii industriali sistemul de incalzire este racordare directa simpla cu T1/T2= 120/55 [C].

Calculul de dimensionare s-a facut in regim nominal, iar debitele sunt acumulate: incalzire + apa calda menajera. La alegerea diametrelor tevilor s-a tinut seama de pierderile de pe magistrala, derivatii, racorduri si artere secundare si de 0.5m/s < viteza  3m/s. Trasarea graficului piezometric s-a realizat la studiile de incalzire a oraselor. Regimul instalatiei si graficul piezometric se verifica in fiecare an. De graficele de presiune se tine seama pe toata perioada de existenta a instalatiei. Pentru a se intocmi un astfel de grafic este nevoie de planul de situatie care contine cotele de nivel si ridicarile topometrice. La trasarea graficului piezometric al retelei s-a tinut seama de cele 4 conditii esentiale:

sa nu vaporizeze apa

evitarea suprapresiunii in retea

evitarea golirii instalatiei de incalzire

echilibrarea retelei

In acest proiect graficul piezometric s-a trasat in regim static si dinamic.

Calculul de rezistenta impune mai multe etape:

intocmirea schemei termomecanice

calculul grosimii peretelui tevii (alegerea conductelor)

calculul distantei intre suporturile mobile

calculul compensatoarelor elastice de dilatare

calculul fortelor in punctele de incastrare (puncte fixe)

calculul efortului echivalent in punctele cu solicitare maxima.

Intocmirea schemei termomecanice s-a trasat pe planul de situatie existent la scara 1:1000 si s-au respectat normele pentru intocmirea unei astfel de scheme.

Calculul grosimii peretelui tevii ( alegerea conductelor ) s-a facut pe baza metodei rezistentei admisibile. Acest calcul s-a facut pentru patru diametre diferite, pornind de la CET.

Calculul compensatoarelor elastice de dilatare s-a facut pentru cateva diametre si se va folosi la calculul fortelor in puncte incastrate ( puncte fixe ).

Calculul efortului echivalent in punctele cu solicitare maxima este strans legat de cele doua calcul anterioare.

NOTE DE CALCUL

3.1. Calculul diagramei de reglare a furnizarii caldurii.

Acest calcul s-a facut pentru constructii urbane si industriale.

a Consumatorii urbani:

t_1,2 = temperatura tur, retur

T₁ = temperatura agentului termic care pleaca de la sursa

t_i = 20°C

t_i = temperatura de confort termic interioara preponderenta in ansamblu de locuinte

m = 0 - radiatoare din fonta

m = coeficient determinat experimental in functie de corpul de incalzire utilizat

u = coeficient de amestec al pompei

Calculul centralizat este redat in tabel.

b. Consumatori industriali

t_i = 15°C

m = 0.24 - registre , serpentine

m = coeficient determinat experimental in functie de corpul de incalzire utilizat

Calculul este centralizat in tabel.

Cunoscand t_em se stabileste temperatura exterioara medie t_em:

t_ec = -18°C  t_e^" = t_em = 1°C

Reglarea furnizarii caldurii se poate face calitativ, calitativ - cantitativ sau intermediar. O reglare calitativa este atunci cand G = ct rezultand T=T₁-T₂ variabil, se mentine echilibrul hidraulic al sistemului si permite diminuarea temperaturii apei, a presiunii turbinei din CET.

Aceasta reglare calitativa este cea mai raspandita.

O reglare cantitativa este atunci cand T = ct. rezulta G = variabil, se produc dereglari si nu este posibila in oras.

O reglare calitativa - cantitativa ( mixta ) are dezavantaje si avantaje. Admite diminuarea debitului, cat sa nu produca dereglari importante G = 60%.

O reglare intermitenta impune 2 conditii:

a.       punct de frangere

b.      temperatura medie de lunga durata.

Punctul de frangere se observa in grafice ca la o temperatura de +10^oC, temperatura apei coboara pana la 70°C, deci nu se poate prepara apa la temperatura STAS.

T_acm = 60^oC

T₁^/ = 60+ ( 8÷10)°C  T₁^/  70°C, rezulta o reglare calitativa intre t_ec si t_e^/.

t_e = temperatura punctului de frangere

Exista posibilitatile de reglaj:

intre (+10) ÷ t_e^/ = reglaj intermitent

intre t_e^/ ÷ t_ec = reglaj calitativ

Reglarea intermitenta apare de obicei la temperaturi ridicate exterioare,

deoarece curbele de reglare pentru incalzire nu sunt respectate, fiind necesare retinerea temperaturii apei la 70^oC ( aceasta pentru prepararea apei calde de consum menajer la 60^oC, conform standarde in vigoare.)

Pentru temperatura medie de lunga durata se stabilesc temperaturi medii ale lunii sau perioadei, rezultand temperaturi medii pe durata de incalzire.

Astfel pentru tec = -18 C rezulta o temperatura tem = (0 - +1) C

3.2. Stabilirea sarcinii termice a microraionului M1.

Aceasta sarcina se calculeaza in regim nominal. Comportarea oraselor se studiaza in perioada data si intr-o perioada de perspectiv ( 10 - 20 ani ).

Se stabilesc zonele de extindere a orasului fara plan de extindere.

Calculul se face printr-o metoda aproximativa numita metoda apartamentelor medii conventionale.

S_ap.conv. = - 72 )mp

Pentru calcul se alege S_ap.conv. = 60mp

S-a stabilit sarcina specifica pentru un ap.med.conv.:

q_inc = (4000 - 5500)W/ap.med.conv. q_inc. = 4500W/ap.med.conv.

q_acm = (700 - 800)W/ap.med.conv. q_acm = 800W/ap.med.conv.

n_ap = S_nivel/ S_ap.conv.

n_ap = numar de apartamente

n_ap.bloc = numar de apartamente net

N_et = nr. de etaje

Q_inc = n_ap.bloc * q_inc

Q_ac.m. = n_ap.bloc * q_ac.m

Acest calcul al microraionului M1 este centralizat in tabel.

Calculul densitatii termice

S_M1 = suprafata totala a microraionului M1

D_inc/D_acm = densitatea de incalzire, respectiv apa calda de consum menajer

3.3. Sarcina termica de la CET

In mod curent in proiect dupa stabilirea sarcinii termice a microraionului M1 cu sistematizarea realizata si stabilirea densitatii termice , pe baza acestor calcule se stabileste sarcina termica oraseneasca presupunand ca se pastreaza acelasi regim de constructie si aceeasi distributie a blocurilor, a cladirilor in suprafata construita.

Pentru proiectul de fata se considera studiul planului de situatie, pentru studii la scari mari 1:25000; 1:50000, realizandu-se o retea de termoficare intre CET si punctele termice sau zonele industriale. Aceste retele magistrale intre CET pana la PT sau PTI se duc prin zone necarosabile si prin spatiile verzi dintre strazi , blocuri. Pentru mai multe detalii a se vedea schema de calcul hidraulic.

Calculul sarcinii termice de la CET este centralizat in tabel.

Calculul pierderilor de caldura in reteaua de transport

3.4.Calculul hidraulic.

Calculul hidraulic se compune din mai multe parti care sunt evidentiate in

urmatoarele etape ale proiectului.

Trasarea retelei in microraionul M1

- s-au amplasat punctele termice in interiorul microraionului M1 pe sume de blocuri astfel incat sarcina termica sa fie mai mica decat 1MW

- s-a avut in vedere ca distanta de la PT la bloc sa fie max 80m

- din reteaua principala s-au facut doua ramificatii care deserevesc microraionul M1.

- s-a urmarit sa se construiasca o retea cat mai echilibrata

- reteaua de 80/60^oC s-a montat in canal tehnic, iar cea de 120/55^oC din zona industriala s-a montat aerian

Schema de calcul hidraulic

A se vedea schema de calcul hidraulic si punctul 3.3. din proiect.

Calculul debitului de agent termic

Conform temei de proiectare consumatorii urbani sunt racordati diferit de cei industriali.

a). Consumatori urbani:

- schema de racordare urbana pentru incalzire este directa serie -serie cu instalatia de preparare de apa calda

schimbatoarele de caldura pentru realizarea apei de consum menajer din PT incalzesc apa rece la temperatura t_ar = ( +5 ÷ +10 )°C t_ar = 8 °C pana la temperatura standardizata a apei calde t_ac = 60°C.

t_int = temperatura intermediara

- treapta I folosind ca agent termic apa de retur de la instalatia de incalzire

treapta II produce incalzirea apei calde de la temp. tint la temperatura standardizata de 60°C.

( t/h )

c = caldura specifica

c = 4,186KJ/kg.K

( din graficul de reglare a furnizarii caldurii )

t_ac = 60°C

t_ar = ( 5 ÷ 10 )°C

calculele efectuate se afla centralizate in tabel.

b). Consumatori industriali:

- sistemul de incalzire este de racordare directa simpla

- corpurile de incalzire sunt de tipul: serpentine, registre, aeroterme

- apa calda menajera se prepara intr-un singur grup de schimbatoare de caldura legate in paralel cu instalatia de incalzire

(t/h)

c = caldura specifica = 4,186kJ/kg/K

T₁^/ = din graficul de reglare a furnizarii caldurii

- calculele efectuate se afla centralizate in tabel.

Calculul de dimensionare

La baza acestui calcul stau schemele de calcul hidraulic complete, schemele de racordare propuse in tema de proiectare si relatiile de calcul specifice calculului hidraulic.

- dimensionarea se face in regim nominal

- debitele sunt cumulate : incalzire + apa calda consum menajer

- regimul de dimensionare este patratic - rugos

- sistemele de retele termice se calculeaza din punct de vedere hidraulic ca un sistem de conducte lungi la care ponderea cea mai mare o au pierderile liniare de sarcina , pierderile locale au valori de 20-30% din pierderile liniare de sarcina . Asfel se adopta notiunea de lungime fictiva L_f

L_c = L + L_f ( m )

L_c = lungimea de calcul

L = lungimea reala a traseului

L_f = lungimea fictiva

L_f =  0,3 )L

k = rugozitatea absoluta a conductei, considerata dupa cativa ani de functionare

k= 0,5mm

Pierderile de sarcina specifice sunt:

- pe conducte magistrale, de la CET - 1:

p_sp = ( 30  60 ) Pa/m

- pe conductele de distributie:

p_sp = ( 60  90 ) Pa/m

- pe conductele de bransament

p_sp =  300 ) Pa/m

- viteza fluidului prin conducte v  (0.5 - 3) m/s

- la CET vom avea cea mai mare viteza, iar la SC-uri in jur de ( 0,8  1 )m/s

p_tronson = p_sp * L_c

p_tot = p_tr ( mCA )

Calculul hidrulic este centralizat in tabel.

- acest calcul hidraulic a fost facut pentru cel mai dezavantajat PT .

3.4.5. Trasarea graficului piezometric

Graficul piezometric se traseaza atat in regim dinamic cat si in regim static de functionare.

Regimul instalatiei si graficul piezometric se verifica in fiecare an. Pentru intocmirea graficului piezometric este nevoie de planul de situatie care contine cotele de nivel si ridicarile topografice.

Graficul piezometric se deseneaza pe hartie milimetrica adoptandu-se dubla scara grafica : orizontal Scara 1:2000 si vertical Scara 1:500. De asemenea s-a desenat si schema desfasurata a retelei magistrale. Toate derivatiile si racordurile se desfasoara decalandu-se de magistrala. In dreptul CET s-a stabilit cota zero a terenului(100).

Graficul piezometric furnizeaza informatii privitoare la presiunea in orice punct al sistemlui , modul de racordare al consumatorilor , pozitia de amplasare a diafragmei de laminare , tipurile de corpuri de incalzire utilizate , inaltimea pompei de adaos , inaltimea pompelor de circulatie , inaltimea de pompare a pompelor in regim static de functionare.

- se traseaza schema monofilara a retelei de distributie

- se traseaza profilul in lungul trenului pe baza cotelor de nivel

- se traseaza inaltimiile hidrostatice a consumatorilor racordati ( inaltimea pana la care se ridica fluidul ,aceasta depinde de numarul de nivele al cladirii).

Linia de presiune maxima admisa la consumatorii urbani -pt. radiatoare de fonta  (45-50)mH₂O, iar la industrie  100mH2O.

H_adaos = - 15 )mH2O, dar poate ajunge pana la 25mH2O si G_ad20m³/h

- pentru trasarea graficului se incepe cu stabilirea inaltimii hidrostatice a fiecarui consumator racordat iar apoi se tine seama de pierderile de presiune corespunzatoare modului de preparare a apei calde (serie-serie cu instalatia de incalzire) :pentru tr.1 p=3mCA , pentru tr.2 p=3mCA iar pentru incalzire pi=4mCA.

Cele 4 conditii de racordare directa sunt:

sa nu vaporizeze apa

evitarea suprapresiunii in retea

evitarea golirii instalatiei de incalzire

echilibrarea retelei

a). Conditia de nevaporizare a apei in sistem.

Presiunea efectiva in orice punct al sistemului este presiunea masurata la manometru in axul conductei. Presiunea in orice punct al sistemului trebuie sa fie mai mare sau egala cu presiunea de saturatie, corespunzatoare temperaturii punctului.

Daca presiunea in orice punct a sistemului este mai mica decat presiunea de saturatie, atunci apa vaporizeaza si are ca efect aparitia loviturilor de berbec.

b). Conditia de evitare a suprapresiunii in sistem.

Presiunea efectiva in orice punct al sistemului trebuie sa fie mai mica sau egala cu presiunea maxima admisa in instalatie (presiune impusa de corpurile de incalzire folosite). Daca presiunea efectiva este mai mare decat presiunea maxima admisa se pot produce avarii ale corpurilor de incalzire.

c). Conditia de evitare a golirii instalatiei de incazire ( dezaerarea instalatiei ).

Presiunea efectiva in conducta de intoarcere in instalatie in orice punct al sistemului trebuie sa fie mai mare decat inaltimea hidrostatica a consumatorilor racordati astfel incat sa se evite sau vaporizarea pe retur sau golirea consumatorilor de incalzire racordati la sistem.

- pentru o ampla exemplificare a se vedea graficul piezometric.

Trasarea graficului piezometric in regim dinamic.

Consumatori urbani:

- se stabileste presiunea din punct de racordare pe ducere si intoarcere

- se traseaza in aceste puncte graficul piezometric conform calculului hidraulic pentru reteaua de la consumatorul dat

- se stabileste disponibilul de presiune in punctul de racordare si se epuizeaza excedentul de presiune

- diafragmele de laminare au rolul de a echilibra instalatia si se monteaza de preferinta pe ducere dar se pot monta si pe retur

Consumatori industriali:

- se va proceda la fel ca la consumatorii urbani

- se stabileste

3.4.7. Trasarea graficului piezometric in regim static.

In regimul static pompele de circulatie nu functioneaza, deci viteza este zero.

- dupa trasarea graficului in regim dinamic ( cand pompele de circulatie functioneaza)

- exista cazuri de avarie in timpul anului si atunci sunt deconectate brusc pompele de circulatie

- linia statica se traseaza deasupra celui mai inalt consumator racordat direct cu (5-10)m

- se verifica daca cele 4 conditii sunt indeplinite:

 echilibrarea nu ne intereseaza deoarece lichidul nu circula

 apare local vaporizare p_efect  p_sat, dar fluidul se raceste si apare condensul

 in sisteme orasenesti pornirea instalatiei se face automatizat (H_stH_ad)

 conditia de nevaporizare nu pune probleme deosebite, deoarece fluidul nu circula

3.5. Calculul de rezistenta

Calculul de rezistenta suporta mai multe etape, care sunt prezentate in continuare :

3.5.1. Intocmirea schemei de calcul termomecanica.

- schema termomecanica s-a trasat pe planul de situatie existent la Scara 1:1000

- se reprezinta distinct toate coductele retelei ducere-intoarcere , respectandu-se regula adoptata in proiectare ca in tot sistemul cele doua conducte sa aiba aceeasi pozitie relativa una fata de cealalta.

- se introduc in schema toate robinetele de sectorizare si de izolare a consumatorilor , vanele de sectorizare se vor marca in schema din 600 in 600 de metri

- se prevad reazeme fixe la : ramificatii o singura data pe conducta cu diametru mai mare , intrare in PT , in zonele in care exista schimbari de directie la distante convenabil alese de varful de unghi delimitand astfel configuratii natural elastice in forma de L sau Z , la schimbari de directie , pe portiunile rectilinii la distante cel mult egale cu cele stabilite functie de diametru.

3.5.2. Calculul grosimii peretelui deconducta (alegerea conductelor )

Calculul grosimii peretelui tevii ( alegerea conductelor ) este un calcul la limita si se realizeaza prin metoda rezistentei admisibile.

(mm)

s = grosimea peretelui de conducta

p_i = presiunea in interiorul magistralei la sursa

p_i = p_adaos + p_circ ( daN/cm ) - din graficul piezometric

p_i = 46 + 91 = 137mH₂O = 13.7 daN/cm²

d_i = diametrul conductei respective

d_i  Dn

d_i = d_e - 2s

 = coeficient datorat sudarii tevilor

pentru tevi sudate

pentru tevi trase

_adm = efortul admisibil

_r = efortul la rupere = 4500 daN/cm² sau 3700 daN/cm², in functie de conducte: trase sau sudate elicoidal

c_sig = coeficient de siguranta

c_sig = 3,75 pentru conducte trase

c_sig = 3 pentru conducte sudate elicoidal

c = coeficient de adaos f(s):

s  5 mm ( se adauga 0,5 mm )

s = 7 mm ( se adauga 0,7 mm )

s  8 mm ( se adauga 0,8 - 1 mm)

- calculul grosimii peretelui tevii ( alegerea conductelor ) este prezentat in continuare pentru 4 diametre diferite.

1) d_i = D_n = 800 mm

c_sig = 3

 se alege teava de 820  8

2) d_i = D_n = 600 mm

 se alege teava de 620  8

3)d_i = D_n = 400 mm

 se alege teava de 419  8

4)d_i = D_n = 350 mm

 se alege teava de 377  9

5)d_i = D_n = 300 mm

 se alege teava de 325 x 8

6) di=Dn=200 mm

se alege teava de 219 x 7

7)d_i = D_n = 150 mm

 se alege teava de 162 x 5.5

8)d_i = D_n = 125mm

 se alege teava de 133  4

3.5.3. Calculul distantei intre suporturile mobile, forte in puncte mobile.

Calculul distantei intre suporturile mobile s-a facut pentru cele 4 diametre diferite pentru care s-a facut calculul grosimii peretelui conductei (alegerea conductelor)

M_max = momentul maxim de incovoiere

g_t = g_teava + g_apa + g_iz

g_t = greutatea totala a conductei

g_teava = greutatea tevii

g_apa = greutatea apei

g_iz = greutatea izolatiei

l = lungimea tevii

W = modulul de rezistenta al tevii

I = moment de inertie

_adm.incov. = efortul admisibil la incovoiere

_adm.incov.  250 ) daN/cm² = 225 daN/cm² - pentru canale nevizitabile

_adm.incov = ( 500  700 ) daN/cm² =600 daN/cm² - pentru canale vizitabile si aeriene

Calculul distantei intre suporturile mobile este detaliat in cele ce urmeaza:

1). Dn : 820  8 I = 167913.7cm⁴

-pozare supraterana W = 4095.3cm³

g = 776.3kg/m

2). Dn : 620  8 I = 71895.9cm⁴

-pozare supraterana W = 2319.2cm³

g = 496.5kg/m

3). Dn : 419  8 I = 21780.4cm⁴

-pozare subterana W = 1039.63cm³

g = 255.9kg/m

4). Dn : 325  8 I = 9996.09 cm⁴

-pozare subterana W = 615.14cm³

g = 176.5kg/m

5). Dn : 162  5.5 I = 678.849cm⁴

-pozare subterana W =89.32cm³

g = 48.96kg/m

3.5.4. Calculul compensatoarelor natural elastice de dilatare L si Z.

a). Compensatorul de tip L. y_G

y

x_o = nL₁cos C

B  Y_G

yo 

G X_G x_G

L₁

x  

A

x

y

A

Y

X

M_A

b). Compensator de tip Z.

y y_G

L

C D

Y_G P

y₀ qL G X_G x_G



Y

y A B x

A X nL

x x_o = L ( n + 1 )

M_A

P

c). Compensator de tip U.

F₁ P_K F₂ X

1/3 1/3 1/3

L L

3.5.5. Calculul fortelor in punctele de incastrare ( puncte fixe ).

Calculul fortelor in punctele de incastrare se calculeaza pentru forte verticale si forte in planul orizontal pe directia xoy, unde x este axa conductei pe care este montat punctul fix.

Calculul punctului fix F2 din shema termomecanica din nodul N2

Calculul fortelor verticale:

D₁ = 350mm D₂ = 300 mm D₃ = 175mm

D₃

D₁

D₂

P_v1 = g_t * l = 230.36 * 16.85 = 3881.2 daN

P_v2 = g_t * l = 180.01 * 8.92 = 1605.6 daN

P_v3 = g_t * l = 69.93 * 7.32 = 512.1 daN

g_t = greutatea conductei ( kg/m )

l = distanta dintre reazemele mobile    ( m )

P_v=P_v1+P_v2+P_v3=5998.9 daN

Calculul fortelor in plan orizontal:

a1). forte de frecare pe suporturi mobile

_ax = coeficient de frecare

L = lungimea dintre doua puncte fixe

a2). forte datorate frecarii care se descarca in puncte fixe

= unghiul format de doua puncte fixe

b). reactiunile elastice ale compensatoarelor de dilatare

P_k2 = 3708,9daN ( vezi punctul 3.5.4. - compensatorul de tip U )

( vezi punctul 3.5.4. - compensatorul de tip L)

X = 116.8daN

Y = 57.88daN

_A; _B; _C  _adm  ( 800 ÷ 1000 )daN/cm²

c ). fortele de frecare in compresorul axial cu presgarnitura

P_C3 = 2 ÷ 3) p_I * * De * b

p_i = 13.83daN/cm²

; De = 219mm;

d) forte datorate presiunii interioare a fluidului

V₁, V₂ deschise

V₁ inchisa

V₂ inchisa

V₂ deschisa

V₁; V₂ deschise

V₁ inchisa

V₂ inchisa