 |
|
 |  |
|
|
| |
 | Aeronautica | Comunicatii | Constructii | Electronica | Navigatie | Pompieri |
| Tehnica mecanica |
1. Pentru o caldare de abur cu arzator avand presiunea de exploatare la 18 bar, temperatura de supraincalzire a aburului poate fi .
- 125 grade C;
- 150 grade C;
- 250 grade C;
- 175 grade C.
2. Preincalzitorul de aer este montat in ultima parte a traseului de gaz. Care poate fi temperatura de incalzire a aerului si temperatura gazelor evacuate .
- t aer=125 grade C; tg=75 grade C;
- t aer=125 grade C; tg=200 grade C;
- t aer= 125 grade C; tg= 100 grade C;
- t aer=125 grade C; tg=65 grade C
3. Pentru o caldare de abur recuperatoare avand presiunea de exploatare 7 bar, temperatura de saturatie este .
- 163 grade C;
- 153 grade C;
- 143 grade C;
- 173 grade C.
4. Circulatia apei in caldarea de abur saturat este .
- preincalzitor de apa, sistem fierbator, economizor;
- economizor, sistem fierbator, preincalzitor de apa;
- preincalzitor de apa, economizor, sistem fierbator;
- sistem fierbator, economizor, preincalzitor de apa.
5. Procesul de ardere al combustibilului lichid in focarul caldarii se face .
- izobar;
- izentrop;
- izentalp;
- izocor.
6. Depresiunea din focar se obtine cu .
- ventilatorul de aer de introductie;
- arzatorul de combustibil cu doua diuze;
- ventilatorul de extractie;
- injectorul de combustibil cu abur.
7. Circulatia naturala a apei in caldare este datorata .
- diferentei de temperatura dintre temperatura de vaporizare si temperatura apei de alimentare;
- impulsului de circulatie creat de diferenta de greutati specifice intre apa din tuburile dispuse la distanta mai mare de focar si tuburile din vecinatatea focarului;
- cantitatii de substante folosite la tratarea apei;
- presiunii apei de alimentare.
8. Care este cea mai mare presiune din caderea de abur cu arzator . .
- presiunea de deschidere a supapelor de siguranta
- presiunea de alimentare cu apa;
- presiunea de proba hidraulica;
- presiunea aburului supraincalzit.
9. Ce unitati de masura se utilizeaza pentru presiunea din traseul de gaze al caldarii de abur cu arzator .
- bar;
- MPa;
- mmCHg;
- mmCA.
10. Ce reprezinta duritatea temporara . .
- continutul total de bicarbonati de calciu si magneziu;
- continutul total al sarurilor de calciu si magneziu cu exceptia bicarbonatilor;
- continutul total de ioni de calciu si magneziu;
- continutul total de saruri de calciu si magneziu.
11. Ce reprezinta duritatea permanenta . .
- continutul total de bicarbonati de calciu si magneziu;
- continutul total al sarurilor de calciu si magneziu cu exceptia bicarbonatilor;
- continutul total de ioni de calciu si magneziu;
- continutul total de saruri de calciu si magneziu.
12. Ce reprezinta duritatea totala . .
- continutul total de bicarbonati de calciu si magneziu;
- continutul total al sarurilor de calciu si magneziu cu exceptia bicarbonatilor;
- continutul total de ioni de calciu si magneziu;
- continutul total de saruri de calciu si magneziu.
13. Ce produce excesul de hidrazina . .
- cresterea continutului de oxigen;
- alcalinizarea apei prin descompunerea hidrazinei cu formare de amoniac;
- cresterea continutului de dioxid de carbon;
- marirea aciditatii apei.
14. Pentru ce se foloseste hidrazina . .
- eliminarea oxigenului;
- eliminarea directa a dioxidului de carbon;
- eliminarea amoniacului;
- eliminarea compusilor de calciu si magneziu.
15. Eliminarea dioxidului de carbon se realizeaza prin . .
- amoniacul gazos ce se formeaza prin descompunerea excesului de hidrazina;
- utilizarea materialelor neferoase pentru tuburile condensatoarelor;
- condensarea vaporilor de apa in vid;
- utilizarea apei acide.
16. La sfarsitul procesului de vaporizare titlul este . .
- x=1;
- x=0.
- x=0,85 - 0,9;
- x=0,5;
17. La sfarsitul procesului de condensare titlul este . .
- x=0,85 - 0,9;
- x=1;
- x=0,5;
- x=0.
18. Procesul de condensare poate fi . .
- izoterm si izocor;
- izocor si izentrop;
- izoterm si izobar;
- izobar si izentrop
19. Procesul de vaporizare poate fi .
- izoterm si izobar;
- izocor si izentrop;
- izobar si izentrop;
- izoterm si izocor.
20. Reglarea automata a caldarii de abur trebuie sa asigure .
- mentinerea nivelului apei in caldare constant;
- mentinerea nivelului apei la maxim;
- mentinerea nivelului apei in caldare intre anumite limite independente de oscilatia sarcinii;
- mentinerea nivelului la minim.
21. Reglarea automata a caldarii de abur trebuie sa asigure:
- mentinerea depresiunii in focarul caldarii intre anumite limite;
- presiunea din focar egala cu presiunea mediului ambiant pentru a reduce infiltratiile de aer fals;
- presiunea din focar mai mare ca presiunea mediului ambiant;
- o diferenta de presiune intre focar si mediu ambiant de 2 bar.
22. Reglarea automata a caldarii de abur are ca obiecte:
- reglarea arderii cu coeficient de exces de aer mai mare de 2,5;
- reglarea arderii prin mentinerea optima a raportului dintre cantitatea de aer si cea de combustibil;
- reglarea arderii cu amestec bogat;
- reglarea arderii care sa conduca la un procent de oxigen in gazele de ardere mai mare de 21 %.
23. Valvulele si robinetele montate pe caldarea de abur trebuie sa fie prevazute cu .
- indicatoare de pozitie 'deschis' si 'inchis';
- indicatoare de pozitie de montaj;
- indicatoare de pozitie geometrica pentru determinarea N.P.S.Hd;.
- indicatoare de pozitie cu sensul de deschidere.
24. Sensul miscarii de inchidere trebuie sa fie .
- alternativ, functie de locul de montaj;
- alternativ, functie de pozitia de montaj;
- catre dreapata ( sensul miscarii acelor unui ceasornic);
- catre stanga.
25. Fiecare caldare principala si fiecare caldare auxiliara importanta va fi echipata cu .
- cel putin doua valvule de alimentare;
- o valvula de alimentare;
- cel putin trei valvule de alimentare, diferite;
- cel putin trei valvule de alimentare, identice.
26. Capul de alimentare este format din .
- valvula de retinere si valvula de control;
- valvula de retinere si valvula de purjare de fund;
- valvula de retinere si valvula de inchidere;
- valvula de inchidere si valvula de golire.
27. Care dintre valvulele care compun capul de alimentare se va monta direct pe corpul caldarii .
- valvula de inchidere;
- valvula de retinere, daca presiunea de alimentare este de 4-8 bar;
- valvula de inchidere daca este montata intre doua valvule de retinere;
- valvula de retinere, daca presiunea de alimentare este mai mare de 8 bar.
28. O caldare de abur cu suprafata de vaporizare a apei libera trebuie sa fie prevazuta cu . .
- un indicator de nivel minim;
- un indicator de nivel maxim;
- cel putin doua indicatoare independente pentru nivelul apei cu scala transparenta;
- cel putin doua indicatoare dependente.
29. O caldare de abur cu circulatie fortata are prevazute . .
- dispozitive de avertizare separate care semnalizeaza alimentarea insuficienta a caldarii cu apa;
- doua indicatoare de nivel dependente de presiunea de vaporizare;
- un indicator de nivel minim;
- un indicator de nivel maxim.
30. Sticlele indicatoarelor de nivel ale caldarilor de abur pot fi . .
- tuburi transparente;
- plane si striate daca presiunea de lucru este sub 32 bar;
- tuburi cu mercur;
- tuburi cu alcool colorat.
31. Cu ce trebuie prevazute indicatoarele de nivel . .
- sita de azbest pentru izolare termica;
- cu robineti de retinere pe partea de apa;
- cu robineti de retinere pe partea de abur;
- cu dispozitive de inchidere atat pe partea spatiului cu apa, cat si pe partea spatiului cu abur.
32. Ce trebuie sa permita dispozitivele de inchidere ale indicatoarelor de nivel . .
- controlul calitatii apei;
- purjarea separata a spatiilor de apa si a spatiilor de abur;
- controlul calitatii aburului;
- montarea unor sticle de nivel etalon pentru verificarea exacta a nivelului.
33. Teleindicatoarele de nivel pentru apa din caldare nu trebuie .
- sa prezinte abateri care sa depaseasca + 20 mm sau - 20 mm fata de indicatiile sticlelor de nivel montate pe caldare ;
- sa nu prezinte abateri fata de indicatoarele locale;
- sa permita purjarea de la distanta pentru a mentine nivelul corect;
- sa permita reglarea nivelului prin purjarea de fund.
34. La fiecare caldare cu suprafata libera a apei, nivelul minim inferior al apei in caldare trebuie . .
- sa fie consemnat pentru fiecare cart;
- sa fie marcat pe sticla de nivel;
- sa fie consemnat pentru consumatorii principali de abur;
- sa fie marcat pe indicatorul de nivel prin trasarea unui riz de control pe corpul indicatorului.
35. O caldare de abur va fi prevazuta cu .
- cel putin doua manometre racordate pe spatiul de abur;
- un manometru montat pe purja de suprafata;
- cel putin doua manometre racordate pe spatiul de apa de alimentare si de golire;
- un manometru montat pe purja de fund.
36. Intre manometru si teava de racordare se monteaza . .
- robinet cu retinere;
- robinet cu inchidere;
- robinete sau valvule cu trei cai;
- robinete de inchidere si retinere.
37. Economizorul este prevazut cu . .
- un manometru montat pe partea de iesire a apei;
- un manovacuumetru montat pe partea de intrare a apei;
- un vacuumetru pentru (-2 . . -0,5) bar;
- un manometru montat pe partea de intrare a apei.
38. Pe scala manometrului montat pe caldarea de abur se va marca cu linie rosie .
- presiunea de deschidere a supapei de siguranta;
- presiunea de lucru a aburului in caldare;
- presiunea de proba hidraulica;
- presiunea de referinta
39. Manometrul montat pe caldarea de abur trebuie sa permita . .
- citirea presiunii mediului ambiant;
- citirea diferentei de presiune la laminarea aburului de alimentare turbina cu abur;
- citirea diferentei de presiune intre alimentare si vaporizare;
- citirea presiunii pentru executarea presei hidraulice.
40. Supraincalzitorul de abur trebuie prevazut cu
- manometru local;
- robinet de control pentru calitatea aburului;
- termometru local si termometru de la distanta;
- manometru de la distanta.
41. Fiecare caldare de abur trebuie sa fie prevazuta cu cel putin .
- o supapa de siguranta;
- trei supape de siguranta inseriate;
- doua supape de siguranta cu arc, de aceeasi constructie si aceeasi dimensiune montate pe tamburul caldarii si o supapa de siguranta montata pe colectorul de iesire al supraincalzitorului;
- doua supape de siguranta inseriate.
42. Cand trebuie sa deschida supapa de siguranta montata pe supraincalzitor .
- inaintea supapelor de siguranta montate pe tambur;
- odata cu supapa de siguranta montata pe tambur;
- dupa supapa de siguranta montata pe tambur;
- la atingerea presiunii corespunzatoare nivelului maxim.
43. Presiunea maxima de deschidere a supapei de siguranta nu trebuie .
- sa fie mai mica ca presiunea de proba hidraulica;
- reglata;
- sa depaseasca cu mai mult de 10 % presiunea de lucru;
- verificata in timpul functionarii caldarii.
44. Valvulele de inchidere ale conductei principale de abur si ale conductelor auxiliare de abur trebuie prevazute cu .
- mecanism local de inchidere, mecanism de actionare de la distanta dintr-un loc permanent accesibil, amplasat in afara compartimentului caldari;
- mecanism local de inchidere;
- mecanism de inchidere de la distanta;
- mecanism de inchidere de la distanta si mecanism local de inchidere, dar cu interblocare la comanda,
45. Diametrul interior al valvulelor si al tubulaturilor pentru purjare inferioara trebuie sa fie .
- 10 . 12 mm, daca debitul de abur este 500 kg/h;
- 4060 mm, daca debitul de abur este 500 . 750 kg/h;
- cuprins intre 2040 mm
- minim 20 mm.
46. Caldarile, supraincalzitoarele, economizoarele si colectoarele de vapori trebuie sa fie prevazute .
- numai cu indicatoare de nivel minim;
- cu dispozitive de purjare;
- numai cu dispozitive de golire;
- cu dispozitive de aerisire, care permit si purjarea .
47. Pe fiecare caldare se monteaza .
- cel putin o valvula sau un robinet pentru luarea probelor de apa;
- robinetul pentru luarea probelor de apa cuplat cu robinetul cu trei cai de la sticla de nivel
- robinetul pentru luarea probelor de apa cuplat cu robinetul de purjare superioara .
- robinetul pentru luarea probelor de apa cuplat cu robinetul de purjare inferioara .
48. Sistemul de comanda automata a instalatiei de ardere trebuie sa permita debitarea combustibilului numai daca .
- dispozitivul de aprindere electrica este defect;
- arzatoarele sunt in pozitie de lucru, viscozitatea si temperatura combustibilului sunt la valori normale de exploatare;
- nivelul apei in caldare este normal, presiunea aerului de ardere este scazuta;
- instalatia este sub tensiune, arzatoarele nu sunt in pozitie de lucru.
49. Sistemul de protectie al instalatiei de ardere trebuie sa declanseze la .
- cel mult o secunda flacara s-a stins in timpul functionarii;
- la 5 secunde daca nivelul apei este maxim;
- la 5 secunde de la oprirea exhaustorului;
- la 25 secunde daca presiunea aerului refulat in camera de ardere este insuficienta.
50. Semnalizarea la atingerea limitei superioare a nivelului apei se face . .
- numai prin semnale sonore;
- prin semnale numai la posturile de telecomanda;
- prin semnale la toate posturile de comanda si supraveghere;
- prin semnale numai la postul local de comanda si supraveghere.
51. In figura CAN 51 sunt schemele de principiu pentru caldari ignitubulare. Ce particularitati constructive le deosebeste . ..
CAN 51.jpg
- circulatia apei- aburului;
- presiunea aburului supraincalzit;
- circulatia gazelor;
- temperatura apei de alimentare.
52. In figura CAN 52 denumiti urmatoarele elemente componente . .
CAN 52.jpg
- 1-pulverizator de combustibil, 2- tub de flacara, 8- antretoaze;
- 4-cutia de foc, 5- placi tubulare, 9- camera de aer;
- 12-tiranti pentru fixare pe postament, 11-domul culegator de vapori;
- 8- antretoaze; 7-perete, 4 -cutie de aer, 1- pulverizator de abur.
53. In figura CAN 53.b. ecranul este constituit din..
CAN 53.jpg
- perete de caramida si tevi prin care circula gaze;
- perete de tevi sau bare de ridigizare prin care nu circula fluide;
- perete de tevi la care schimbul de caldura permite incalzirea aerului;
- perete din tevi prin c are circula apa-abur.
54. In figura CAN 53.a. descrieti circulatia fluidelor de lucru..
CAN 53.jpg
- apa-aburul prin tevi, gazele peste tevi;
- apa-abur in colectoare, prin tevi gazele rezultate in urma arderii;
- aburul prin tuburi, gazele de ardere in colectoare;
- apa peste tuburi, gazele de ardere in colectoare.
55. In figura CAN 54.a. colectoarele pot fi.. .
CAN 54.jpg
- in legatura cu tevile de fum;
- cilindrice sau sferice;
- tuburi care fac legatura numai cu tevile prin care circula apa;
- tuburi care fac legatura numai cu tevile prin care circula aburul supraincalzit.
56. In figura CAN 54.b. schimbul de caldura prin ecran se face astfel . .
CAN 54.jpg
- convectie, conductie, convectie;
- numai prin radiatie;
- prin radiatie la tevi, de la tevi la apa-abur prin convectie libera(circulatie naturala);
- numai prin convectie fortata pentru ambele fluide.
57. In figura CAN 54 unde se plaseaza supraincalzitorul de abur
CAN 54.jpg
- intre fascicolele de tuburi neecranate;
- pe peretele ecranat;
- pe traseul de gaze dupa economizor;
- direct in focar, circulatia aburului fiind artificiala.
58. In figura CAN 55.a. fixarea tevilor direct pe tambur se face prin .
CAN 55.jpg
- nituire;
- nituire, lipire tare;
- mandrinare sau sudare;
- cu filet si nituire;
59. In figura CAN 55.e. tevile fierbatoarele sunt dispuse .
CAN 55.jpg
- in zigzag pe camerele sectionate dispuse orizontal;
- in zigzag pe tamburul superior;
- in zigzag pe tamburul inferior;
- in zigzag pe camerele sectionate dispuse vertical.
60. In figura CAN 55 f. care este rolul capacului oval .
CAN 55.jpg
- functional, pentru marirea suprafetei de schimb de caldura;
- tehnologic pentru montarea sau schimbarea tevilor;
- tehnologic pentru rigidizarea camerei sectionate;
- tehnologic pentru etansare.
61. Cum se realizeaza schimbul de energie termica in supraincalzitorul de abur din fig. CAN 56 .
CAN 56.jpg
- radiatie si conductie;
- convectie si radiatie;
- izocor si izentrop;
- convectie de la gaze la tuburi; conductie; convectie de la tuburi la abur.
62. Care sunt elementele componente din fig.CAN 56 .
CAN 56.jpg
- 1-serpentine, 3-colectoare, 4-distantiere.
- 2-colectoare, 3-camere sectionate;
- 1-serpentine, 2-colectoare, 3-elemente de sustinere;
- 1-serpentine, 3-colectoare.
63. In figura CAN 57a. Sunt prezentate economizoare din tuburi de fonta. Care este rolul functional al aripioarelor .
CAN 57.jpg
- permite cresterea temperaturii apei cu 10 grade c peste temperatura de vaporizare in sistemul fierbator;
- creste suprafata de schimb de caldura;
- ridigizeaza tuburile;
- sunt distantiere intre tuburi.
64. In figura CAN 57b. Este reprezentat un economizor din tevii de otel trase. Care din urmatoarele propozitii este adevarata .
CAN 57.jpg
- temperatura apei la intrare in economizor este 50 grade C, iar temperatura apei la iesire este cu 30 grade C pese temperatura de vaporizare;
- temperatura apei la intrare in economizor este 10 grade C;
- temperatura apei la iesire din economizor este mai mare cu 10 grade C decat temperatura de vaporizare;
- temperatura apei la iesire din economizor este mai mica cu 30 - 40 grade C fata de temperatura de vaporizare;
65. Amplasarea preincalzitorului de aer din figura CAN 58 pe traseul de gaze este inainte de evacuarea gazelor in mediu ambiant. Care trebuie sa fie temperatura maxima de incalzire a aerului .
CAN 58.jpg
- 300 grade C;
- 250 grade C;
- cu 200 grade C peste temperatura mediului ambiant;
- temperatura aerului este egala cu temperatura de saturatie a gazelor ( temperatura punctului de roua).
66. Gazele evacuate din caldare sunt utilizate pentru obtinerea gazelor inerte. Ce implicatii are daca preincalzitorul de aer din fig. CAN 58 este fisurat .
CAN 58.jpg
- scade presiunea aerului din focar si creste infiltratia de aer fals;
- scade puterea compresorului de aer, deoarece o parte din aer scapa in gazele de ardere;
- creste continutul de oxigen in gazele inerte;
- reduce temperatura gazelor si reduce poluarea cu oxizi de azot
67. Este caldare de abur cu circulatie naturala, conform figurii CAN 59, daca . .
CAN 59.jpg
- pompa de alimentare are presiunea de refulare pa >p vap.- presiunea de vaporizare
- miscarea amestecului apa-abur in sistemul vaporizator este ascensionala si se bazeaza pe diferenta de densitate intre apa de alimentare ce intra in vaporizator si amestecul apa abur ce iese din vaporizator;
- capul de alimentatre este plasat in partea inferioara a caldarii;
- prelungitorul tubului de alimentare este corect pozitionat.
68. Caldarea de abur cu volum mare de apa se caracterizeaza prin . .
- timpul de punere in functiune 4-6 h. preia usor variatiile bruste de sarcina;
- raportul dintre volumul de apa si suprafata de incalzire este mai mic ca 0,026 (m cub/m patrat);
- circulatia apei este peste tevi;
- circulatia gazelor este prin tevi si focarul este cu suprapresiune.
69. La caldarile de incalzire este formata din tevi prin intermediul lor circula apa sau amestec bifazic ( apa-abur);
- suprafata de incalzire este formata din tevi prin interiorul lor circula apa sau amestec bifazic ( apa-abur);
- focarul este constituit dintr-un tub de otel, iar gazele circula prin tuburi, avand tiraj natural;
- tevile de fum sunt imersate total in apa;
- colectorul superior este montat orizontal.
70. In figura CAN 60, elementele componente sunt .
CAN 60.jpg
- 2- economizor , 3- preincalzitor;
- 1-pompa de circulatie, 6- pompa de alimentare;
- 4- colector superior, 5- supraincalzitor, 6- pompa de circulatie;
- 1- pompa de circulatie, 2- fierbator.
71. Cum este circulatia gazelor in figura CAN 60 .
CAN 60.jpg
- naturala cu un drum de gaze;
- artificiala cu doua drumuri;
- artificiala cu trei drumuri;
- naturala cu doua drumuri de gaze, primul drum fiind canalul de gaze unde este montat economizorul 2.
72. Viteza gazelor la tirajul natural este de .
- (3 - 5) m/s;
- (5 - 10)m/s;
- (0,1 - 0,50)m/s;
- (0,01- 0,05)m/s.
73. Viteza gazelor la tirajul natural este de .
- (0,1 - 1) m/s;
- (1 -5)m/s;
- (5 - 30)m/s;
- (0,5 - 5)m/s.
74. In figura CAN 61 elementele componente sunt
CAN 61.jpg
- 1-ventilator de introductie, 4- supraincalzitor;
- 3-colector superior;
- sistem fierbator; 5-economizor;
- 5-preincalzitor de aer, 4- supraincalzitor.
75. In figura CAN 62, ce reprezinta variantele constructive de armaturi .
CAN 62.jpg
- a- robinet cu ventil, d- robinet cu cep;
- b- clapeta de retinere cu ventil, c- clapa de retinere cu valva;
- robinet cu sertar pana conica;
- robinet cu ventil drept.
76. In figura CAN 62, ce reprezinta variantele constructive de armaturi .
CAN 62.jpg
- j- supapa de siguranta cu contragreutate, d- robinet cu pana cilindrica;
- a- robinet cu ventil de colt, b- robinet cu ventil drept;
- i- separator de apa, k- supapa de siguranta cu resort;
- c- clapeta de retinere cu valva.
77. In figura CAN 62, ce reprezinta variantele de armaturi .
CAN 62.jpg
- j- supapa de siguranta cu contragreutate;
- d- robinet cu pana,
- c- clapeta de retinere cu valva;
- l- oala de condensat cu plutitor, e- clapeta de retinere cu ventil.
78. In figura CAN 62, ce reprezinta variantele constructive de armaturi .
CAN 62.jpg
- l- oala de condensat cu plutitor, j-supapa de siguranta cu contragreutate;
- b- ventil de reglaj, g-ventil de reglaj cu membrana;
- k-clapeta de retinere, a- robinet cu ventil;
- k-supapa de siguranta, d-robinet cu ventil.
79. In figura CAN 63, ce reprezinta urmatoarele armaturi .
CAN 63.jpg
- 1-supapa de siguranta, 11-robinet pentru purjare;
- 5- sticla de nivel, 7-cap de alimentare;
- 6- sticla de nivel, 7- supapa de siguranta, 8-robinet de aerisire;
- 9-robinet pentru golirea preincalzitorului de aer, 6- robinet de purja de suprafata.
80. Ce reprezinta elementele din figura CAN 64 .
CAN 64.jpg
- 2- ventil, 3-corpul armaturii;
- 1- corpul armaturii, 4-contragreutate;
- 3-tija, 2- element de reglare;
- 4-contragreutate, 1-organ de inchidere.
81. Ce reprezinta figura CAN 65 .
CAN 65.jpg
- robinet de purjare continua;
- robinet de purjare intermitenta;
- supapa dubla de siguranta;
- cap de alimentare.
82. Pentru robinetul de purjare din figura CAN 66, ce reprezinta principalele elemente componente .
CAN 66.jpg
- 2-ventil de inchidere in caz de reparatii;
- 1-ventil de siguranta;
- 4-parghie de actionare, 2- ventil de lucru;
- 2- ventil de inchidere in caz de reparatii, 1- ventil de siguranta.
83. Pentru figura CAN 67, ce reprezinta elementele . .
CAN 67.jpg
- c-indicator de nivel cu tub cilindric;
- 3-robinet de golire;
- 2- robinet de aerisire si purjare;
- d- tamburul caldarii pe care s-a montat indicatorul de nivel.
84. Care din rolul functional al placii calmante din figura CAN 68 .
CAN 68.jpg
- asigura miscarea naturala a apei in colectorul superior;
- regleaza debitul apei de alimentare;
- reduce gradul de umiditate a aburului , determina o vaporizzare ordonata;
- modifica presiunea de fierbere a apei.
85. Care este rolul functional al prelungitorului tubului de alimentare reprezentat in figura CAN 69 .
CAN 69.jpg
- regleaza debitul de apa;
- regleaza presiunea de saturatie;
- mareste viteza de vaporizare;
- asigura alimentarea cu apa fara a tulbura circulatia naturala a apei-aburului.
86. Care este rolul functional al paravanului separator din figura CAN 70 .
CAN 70.jpg
- asigura separarea apei de alimentare de apa existenta in caldare;
- asigura separarea vaporilor de apa dupa densitate;
- asigura separarea si evacuarea spumei;
- asigura separarea si evacuarea namolului.
87. Pentru condensatorul de abur reprezentat in figura CAN 71 .
CAN 71.jpg
- presiunea de condensare nu se poate modifica;
- evacuarea aerului si aburului permite modificarea presiunii de condensare;
- temperatura de condensare depinde doar de temperatura apei de racire;
- presiunea de condensare si temperatura de condensare sunt independente.
88. Pentru condensatorul de abur reprezentat in figura CAN 72 .
CAN 72.jpg
- presiunea de condensare poate fi modificata prin debitul de apa de racire;
- temperatura de condensor nu influenteaza presiunea de condensare;
- temperatura apei de racire poate fi mai mare decat temperatura de condensare;
- procesul de condensare este izocor si izoterm.
89. In schema de principiu din figura CAN 73, presiunea aburului este de 18 bar, iar ultimul schimbator de caldura este preincalzitorul de aer. Care parametri sunt corecti .
CAN 73.jpg
- t ia = 220 grade C, tg e= 160 grade C;
- tg e=200 grade C, t ia=150 grade C;
- tg e=150 grade C, t ia =150 grade C;
- t ge= t sat ( temperatura de roua), t ia=t sat =10 grade C.
90. Pentru caldarea de abur cu dublu circuit reprezentata in figura CAN 74 , precizati care afirmatii sunt corecte .
CAN 74.jpg
- fluxul energetic cedat in schimbatorul de caldura de apa -abur la 40 bar este izocor si izoterm;
- fluxurile energetice schimbate in schimbatorul de caldura sunt izentrope;
- fluxurile energetice schimbate in schimbatorul de caldura sunt politrope;
- fluxul energetic primit in (schimbul de caldura) de apa -abur la 18 bar este izobar si izoterm.
91. Definiti elementele componente din figura CAN 75 .
CAN 75.jpg
- 1-colector (tambur), 3- pompa de circulatie, 6- pompa de alimentare;
- 8-supraincalzitor, 5-economizor;
- 7-preincalzitor de aer, 5-sistem fierbator;
- 7-economizor, 8-supraincalzitor, 9- supapa de siguranta.
92. Definiti elementele componente din figura CAN 76 .
CAN 76.jpg
- 5 pompa de alimentare , 6-tubulatura de umplere supraincalzitor;
- 2- preincalzitor de aer, 4-sistem fierbator;
- pompa de circulatie, 1-cap de alimentare, 2- sistem fierbator,
- 1-cap de alimentare, 3- supraincalzitor.
93. Definiti elementele componente din figura CAN 77 .
CAN 77.jpg
- 4- supapa de siguranta, 6-regulator de presiune;
- 2-manometru, 5-acumulator-separator de vapori, pompa de circulatie;
- 7-pompa de alimentare ,1-caldarina recuperatoare;
- 2-manometru, 4- supapa de evacuare abur in instalatia de stins incendiu cu abur.
94. Definiti elementele componente din figura CAN 78 .
CAN 78.jpg
- 6-pompa de alimentare, 5-cap de alimentare, 8- basa, 13-supapa de siguranta;
- 9-condensatoe de abur cu vid, 16-manometru;
- 8-basa, 15- supapa de siguranta;
- 1- focar, 15-supapa de aerisire, 7- pompa de circulatie.
95. Definiti elementele componente din instalatia de alimentare cu combustibil reprezentata in figura CAN 79 .
CAN 79.jpg
- 1-tanc de serviciu, 6-tava de scurgere combustibil purjat, 13-robinet actionat electromagnetic pentru aer comprimat;
- 17-tubulatura de surplus de combustibil, 18-vas de separare aer din apa;
- 8-tanc de amestec ( de omogenizare), 12- incalzitor de combustibil, 16- magistrala pentru alimentare arzatoare;
- 18- oala de condens, 3- robinet de aerisire.
96. Pentru diagrama temperatura-suprafata din figura CAN 80 care afirmatii sunt corecte . .
CAN 80.jpg
- presiunea
aburului nu este
- fluxul energetic cedat de abur este constant;
- fluxul energetic primit de combustibil este constant;
- presiunea aburului este
97. Pentru diagrama temperatura-suprafata din figura CAN 81 care afirmatii sunt corecte . .
CAN 81.jpg
- presiunile agentilor de lucru sunt constante;
- temperaturile agentilor de lucru nu se modifica daca procesul de schimb de caldura este izobar;
- presiunile agentilor de lucru nu sunt constante;
- diferenta de temperatura in astfel de schimbatoare nu depinde de nivelul presiunilor.
98. Pentru schema din figura CAN 82, definiti elementele componente .
CAN 82.jpg
- 11-volet care permite by-pasarea caldarinei recuperatoare, 8-condensator cu vacuum;
- 6-pompa de circulatie, 8-condensator, 9-volet;
- 3-pompa de circulatie, 8-condensator, 12-actuator;
- 7-basa, 8-condensator, 4-pompa de alimentare.
99. Pentru figura CAN 83, care este parametrul care limiteaza fluxul energetic ce poate fi cedat de gaze in caldarina recuperatoare . .
CAN 83.jpg
- sarcina motorului;
- Temperatura gazelor la iesirea din caldarina recuperatoare;
- temperatura mediului ambiant;
- caderea de presiune pe traseul de evacuare.
100. Pentru figura CAN 83, daca temperatura de evacuare gaze din caldarina recuperatoare este 190 grade C, care poate fi presiunea de lucru a aburului in caldarina recuperatoare . .
CAN 83.jpg
- p vap= 20 bar;
- p vap= 40 bar;
- p vap= 18 bar;
- p vap=7 bar.
101. Care din urmatorii factori influenteaza in mod deosebit excesul de aer de ardere in focar:
- natura combustibilului;
- patrunderile de aer fals in zona cosului de fum;
- presiunea de refulare a ventilatorului de gaze;
- omogenitatea amestecului de combustibil-aer
102. Care din urmatoarele sisteme de propulsie navala prezinta avantajul celei mai mari autonomii de mars in conditiile dezvoltarii unei puteri mari de propulsie:
- sisteme de propulsie cu turbine cu abur;
- sisteme de propulsie cu turbine cu gaze;
- sisteme de propulsie cu motoare cu ardere interna;
- sisteme de propulsie pe baza de energie nucleara;
103. Care este rolul antretoazelor la caldarile ignitubulare:
- rigidizeaza legatura intre cele doua placi tubulare;
- asigura transmiterea caldurii de la gazele calde in toata masa de apa a caldarii;
- transmit caldura spre spatiul de apa al caldarii;
- asigura rigidizarea intre peretele din spate al cutiei de foc si peretele posterior al caldarii.
104. Avantajul esential al utilizarii caldarilor navale cu dublu circuit este:
- un randament ridicat comparativ cu alte caldari cu aceeasi productie de abur si aceiasi parametri de functionare;
- excluderea posibilitatii formarii crustei in circuitul primar;
- o exploatare mai usoara;
- un grad mai inalt de automatizare.
105. Principalul avantaj al utilizarii caldarilor navale cu dubla evaporare este:
- se construiesc pentru debite mari de abur;
- permit realizarea unor presiuni si temperaturi ridicate ale aburului;
- folosesc apa de calitate inferioara in circuitul secundar, excluzand posibilitatea formarii crustei in caldarea circuitului primar;
- au un randament ridicat comparativ cu alte caldari cu aceiasi parametri de functionare;
106. In ce categorie de caldari
se incadreaza caldarile tip
- cu circulatie naturala lenta;
- cu circulatie naturala accelerata;
- cu circulatie fortata (artificiala) repetata;
- cu circulatie fortata (artificiala) unica;
107. Care din urmatoarele elemente alcatuiesc asa-numitul balast interior chimic al combustibilului:
- carbonul si hidrogenul;
- azotul si oxigenul;
- cenusa;
- umiditatea.
108. Care dintre urmatoarele solutii de dispunere a prelungitorului tubului de alimentare in colectorul caldarii este optim din punct de vedere al sigurantei in functionarea caldarii:
- pe toata lungimea caldarii, in zona tuburilor ascendente;
- in zona centrala a colectorului;
- in zona tuburilor descendente cu orificiile indreptate in sus;
- in zona tuburilor descendente cu orificiile indreptate in jos.
109. Ce semnifica punctul de roua acida:
- temperatura la care se condenseaza vaporii de apa din gazele de ardere la cos;
- temperatura gazelor de ardere in zona de evacuare la cos;
- temperatura la care se condenseaza vaporii de apa in zona economizorului;
- temperatura la care, prin condensare, vaporii de apa reactioneaza cu compusii sulfului din gazele de ardere.
110. Viteza optima de curgere a aburului in tubulatura de abur prelucrat este:
- 65-70 m/s;
- 45-63 m/s;
- 35-50 m/s;
- 40-45 m/s.
111. Calculul grosimii izolatiei termice a tubulaturilor de abur are in vedere urmatoarea valoare a temperaturii la suprafata exterioara a izolatiei:
- sub 55 grdC;
- 60 grdC;
- 65 grdC;
- 75 grdC.
112. La atingerea presiunii de regim in caldare, este necesar a se efectua o proba a supapelor de siguranta prin ridicarea presiunii cu cca:
- 0,2-0,3 bar;
- 0,4 bar;
- 0,5-0,7 bar;
- 0,8 bar.
113. Temperatura de lucru maxim
admisibila a aburului in caldare, care se mentine la o valoare
- temperatura de utilizare;
- temperatura de regim;
- temperatura de proba;
- temperatura nominala.
114. Debitul corespunzator functionarii caldarii cu un randament maxim, reprezentand 80% din debitul nominal, poarta denumirea de:
- debit de varf;
- debit normal;
- debit specific;
- debit de regim.
115. Procesul de ardere a combustibililor reprezinta:
- o combinare a combustibilului cu azotul din aer;
- o combinare a combustibilului cu hidrogenul din aer;
- o oxidare violenta a substantelor combustibile cu degajare de caldura;
- o combinare a combustibilului cu oxigenul din aer, insotita de degajare de caldura si emisie de lumina.
116. Tubul culegator de abur este dispus in partea superioara a colectorului de abur, astfel ca distanta intre suprafata superioara a tubului si suprafata interioara a colectorului este:
- sub 60 mm;
- cca 60 mm;
- cca 70 mm;
- cca 80 mm;
117. Indicele de calitate a apei de alimentare si a apei din caldare, care caracterizeaza prezenta bicarbonatilor de calciu Ca(HCO3)2 si bicarbonatilor de magneziu Mg(HCO3)2 in apa, poarta denumirea de:
- salinitatea apei;
- duritate pemanenta;
- duritate temporara;
- duritate totala.
118. Coeficientul de exces de aer in focar depinde de:
- natura combustibilului;
- presiunea de aspiratie a ventilatorului de gaze;
- presiunea de refulare a ventilatorului de aer;
- temperatura de aprindere a combustibilului.
119. Temperatura de ardere a unui combustibil creste:
- daca concentratia de oxigen in atmosfera de ardere creste;
- daca concentratia de azot in atmosfera de ardere creste;
- daca continutul de cenusa in combustibil este mai mic;
- daca continutul de materii volatile din combustibil este mare.
120. Care din urmatoarele categorii de pierderi de caldura are drept cauza principala nerealizarea unui raport optim intre combustibil si aer:
- pierderile prin ardere mecanic incompleta;
- pierderile prin ardere chimic incompleta;
- pierderile gazelor de ardere la cos;
- pierderile prin radiatie si convectie in mediul exterior.
121. Conform instructiunilor de exploatare de la bordul navei, nu este admisa functionarea caldarii cand numarul tuburilor tamponate, comparativ cu numarul total de tuburi, este:
- 1%;
- 3%;
- 5%;
- peste 10%.
122.
page1.mht
- capacitatea de vaporizare a combustibilului;
- incarcarea termica (tensiunea termica) a focarului;
- factorul de forma al focarului;
- puterea calorica inferioara a combustibilului.
123. Cantitatea de caldura degajata prin arderea totala a unui kg de combustibil solid sau lichid sau a unui m3 de combustibil gazos poarta denumirea de:
- putere calorica inferioara;
- putere calorica superioara;
- entalpie;
- caldura fizica a combustibilului.
124. Ce reprezinta marimea Q1 in ecuatia bilantului energetic al unei caldari de abur: Qd = Q1 + Q2 + Q3 + Q4 + Q5 + Q6
- caldura pierduta prin gazele de ardere evacuate la cosul caldarii;
- caldura pierduta prin ardere chimic incompleta;
- caldura utilizata pentru transformarea apei in abur;
- caldura pierduta prin saturatie si convectie in mediul inconjurator.
125. Principalul parametru care intervine in sistemul de reglare automata a debitului apei de alimentare a caldarii este:
- presiunea apei la refularea pompelor de alimentare a caldarii;
- titlul aburului la iesirea din caldare;
- presiunea apei la aspiratia pompelor de alimentare;
- nivelul apei in colectorul superior al caldarii.
126. Parametrul care sesizeaza
perturbatia si intervine in sistemul de reglare automata a sarcinii la caldarea
tip
- debitul de apa de alimentare;
- presiunea la aspiratia pompei de circulatie;
- temperatura aburului in domul caldarii;
- presiunea aburului in domul caldarii.
127. Care din sistemele de reglaj automat aferente caldarii navale cuprind urmatoarele tipuri de marimi reglate: debitul de combustibil, debitul de aer, debitul de gaze de ardere evacuate:
- reglajul automat al nivelului apei in caldare;
- reglajul automat al consumului de combustibil in functie de regimul de mars al navei;
- reglajul automat al procesului de ardere in focarul caldarii;
- reglajul automat al debitului de apa de alimentare.
128. Care este principalul parametru de care depinde reglajul arderii in focarul caldarii:
- temperatura in focar;
- presiunea aburului livrat la consumator;
- temperatura aburului livrat la consumator;
- debitul apei de alimentare.
129. Prin denumirea de autoclava se intelege:
- capacul de inchidere al colectorului inferior;
- capacul de inchidere al colectorului superior;
- placa in care sunt prinse prin mandrinare tuburile caldarii;
- capacul de inchidere a orificiului de vizitare a caldarii;
130. Care din urmatoarele tipuri de valvule au rolul de a declansa automat la depasirea presiunii de regim a caldarii:
- valvule principale;
- valvule auxiliare;
- robinete de control;
- supape de siguranta.
131. Valvula extractiei de suprafata are rolul:
- de a permite inlaturarea depunerilor calcaroase;
- golirea apei din caldare in cazurile in care se impune acest lucru;
- reglarea nivelului apei in caldare;
- indepartarea grasimilor acumulate pe oglinda de vaporizare;
132. Care este utilitatea aparatului Orsat in studiul arderii combustibilului in focarele caldarilor navale:
- analiza chimica a gazelor de ardere;
- analiza continutului de carbonati si bicarbonati de calciu si magneziu in apa de alimentare;
- determinarea salinitatii apei-aburului;
- determinarea coeficientului de patrunderi de aer fals in caldare.
133. Supapele de siguranta din dotarea caldarilor navale sunt reglate pentru a declansa la o presiune care sa depaseasca presiunea de regim cu valoarea de:
- 0,1 bar;
- 0,3 bar;
- 0,5 bar;
- 0,7 bar.
134. Placa calmanta face parte din accesoriile interne ale caldarii navale, avand in principal rolul de:
- captare a aburului din interiorul colectorului superior;
- evitarea patrunderii bulelor de abur formate in tuburile de coborare;
- distribuire uniforma a bulelor de abur pe oglinda de vaporizare;
- protejare a metalului caldarii impotriva proceselor electrochimice;
135. Pierderile de caldura prin gazele de ardere la cos sunt influentate de:
- puterea calorica superioara a combustibilului;
- raportul combustibil-aer in focar;
- temperatura gazelor de ardere;
- presiunea de refulare a ventilatorului de gaze.
136. Care din urmatoarele marimi nu intervin in reglajul arderii la caldarile de abur:
- debitul de gaze de ardere;
- debitul de aer;
- debitul de combustibil;
- debitul de apa de alimentare.
137. Care este sursa de agent termic pentru preincalzitorul de combustibil al caldarii:
- aburul extras de la o priza a turbinei in cazul sistemelor de propulsie cu abur;
- aburul saturat luat direct de la tubulatura auxiliara a caldarii;
- aburul supraincalzit luat direct de la admisia turbinei;
- aburul prelucrat in diferite masini auxiliare de la bord.
138. Pe langa rolul de a transmite caldura apei, tevile tirante la caldarile ignitubulare mai au si rolul de:
- a permite intoarcerea gazelor de la evacuare din tubul de flacara spre tevile de fum;
- a face legatura intre peretii verticali ai caldarii;
- a asigura rigidizarea intre peretele frontal al caldarii si cutia de foc;
- a rigidiza peretii cutiei de foc fata de corpul exterior al caldarii.
139. Care din urmatoarele suprafete auxiliare de schimb de caldura produce abur pentru alimentarea turbinelor auxiliare sau principale:
- economizorul;
- vaporizatorul;
- preincalzitorul de aer;
- supraincalzitorul.
140. Care din parametrii caracteristici ai suprafetelor auxiliare de schimb de caldura ale caldarii depinde in cea mai mare masura de regimul termic de lucru:
- diametrul interior al tuburilor;
- numarul de coturi al serpentinelor tuburilor;
- diametrul exterior al tuburilor;
- grosimea peretilor tuburilor.
141. Care este locul de amplasare a fasciculului supraincalzitorului de radiatie:
- in zona focarului;
- imediat dupa vaporizator;
- inaintea vaporizatorului, dar in afara focarului;
- inaintea economizorului, dar dupa preincalzitor.
142. Din punct de vedere termodinamic, supraincalzirea aburului este un proces in care:
- temperatura aburului este inferioara temperaturii de saturatie corespunzatoare presiunii la care acesta se afla;
- temperatura aburului este superioara temperaturii de saturatie corespunzatoare presiunii la care acesta se afla;
- entropia ramane
- entalpia ramane
143. Care dintre urmatoarele marimi caracteristice constructiei sistemului de tuburi fierbatoare al caldarii este influentata in cea mai mare masura de regimul termic de lucru:
- lungimea tuburilor;
- numarul de coturi ale tuburilor in forma de serpentine;
- grosimea peretilor turbinelor;
- numarul tuburilor.
144. Care din urmatoarele materiale termoizolante se utilizeaza pentru izolatia tubulaturilor cu temperaturi sub 200 grdC:
- snur si panza din azbest cu adaos de bumbac 10-12%;
- snur si panza din azbest cu adaos de bumbac 8-9%;
- straturi din vata de sticla prinse cu ajutorul sarmelor metalice;
- foita din aluminiu cu grosimea de 0,008-0,011 mm.
145. Daca tubulaturile de abur trec prin locuri unde pot fi supuse diferitelor socuri mecanice, este necesar ca izolatia termica sa fie acoperita cu:
- foite de aluminiu cu grosimea de 0,8 mm;
- site din sarma zincata cu o grosime de 0,9 mm si ochiuri de 10 x 10 mm;
- site din sarma zincata cu o grosime de 0,9 mm si ochiuri de 10 x 10 mm cu aplicarea unui strat de sovelit sau azbomagneziu;
- table din fier zincat si din duraluminiu.
146. Compensatorii sunt portiuni de tubulatura cu configuratie speciala, montati in diferite locuri de-a lungul retelei de tubulaturi, avand rolul de:
- a asigura alungirea tubulaturilor fara a se afecta etansarea si fixarea acestora;
- a asigura dilatarea in grosime a tubulaturilor fara a se afecta etansarea si fixarea acestora;
- a facilita montarea retelei de tubulaturi in spatiul afectat acestora pe nava;
- a nu permite deformarea tubulaturii datorita greutatii proprii.
147. Pentru ca apa sa poata patrunde in caldare, trebuie ca presiunea de alimentare sa depaseasca presiunea din caldare cu valoarea de:
- sub 1 bar;
- 2-3 bar;
- 3-4 bar;
- 5-6 bar;
148. Din punctul de vedere al circulatiei apei, caldarinele recuperatoare sunt:
- cu circulatie naturala lenta;
- cu circulatie fortata (artificiala) repetata;
- cu strabatere fortata;
- cu circulatie naturala accelerata.
149. Principiul de circulatie a apei in caldare, sub efectul unui impuls de circulatie creat in mod artificial cu ajutorul unor pompe de circulatie, caracterizeaza caldarile:
- tip Benson:
- tip
- ignitubulare cu flacara intoarsa;
- acvatubulare triunghiulare.
150. Trecerea tubulaturii prin peretii etansi ai navei se face astfel incat sa nu se deterioreze etansarea compartimentelor. In acest scop, una din metodele de fixare a tubulaturii, frecvent utilizata in etapa actuala, este:
- cu suporti distantieri rigizi;
- cu suporti distantieri cu resoarte;
- cu suporti distantieri reglabili;
- cu labirinti de etansare si fixare.
151. La care din urmatoarele categorii de tubulaturi navale se utilizeaza, pentru imbinare, flanse din otel aliat cu crom si molibden:
- tubulaturi principale de abur supraincalzit;
- tubulaturi auxiliare de abur saturat spre masinile auxiliare ale navei;
- tubulaturi de abur prelucrat;
- ramificatii de la tubulaturile auxiliare de abur.
152. Care din urmatoarele tipuri de garnituri se utilizeaza la imbinarea tubulaturilor de abur saturat sau supraincalzit, cu presiuni pana la 50 bar si temperaturi de cca. 450 grdC:
- cartonul din azbest;
- snur din azbest;
- cauciuc;
- paranit.
153. Care din urmatoarele tipuri de caldari sunt prevazute cu un singur circuit de gaze:
- caldarea triunghiulara normala simetrica;
- caldarea triunghiulara normala asimetrica;
- caldarea triunghiulara asimetrica ecranata;
- caldarea cilindrica normala simetrica.
154. La care din urmatoarele tipuri de caldari prevazute cu doua colectoare snopurile de tuburi sunt inegale, gazele fiind evacuate numai prin partea snopului cu tuburi mai multe:
- caldari triunghiulare normale;
- caldari triunghiulare ecranate;
- caldari cilindrice normale;
- caldari cilindrice asimetrice.
155. Viteza medie a gazelor in serpentinele supraincalzitoarelor caldarilor navale este de:
- 5-15 m/s;
- 20-25 m/s;
- 15-20 m/s;
- peste 25 m/s.
156. Zona de amplasare a preincalzitorului de aer in interiorul caldarii este:
- in focar;
- intre vaporizator si supraincalzitor;
- dupa supraincalzitor;
- inaintea economizorului;
157. Care din urmatoarele armaturi sunt utilizate in mod special pe traseele de alimentare cu aer a caldarii:
- valvule;
- subare (registre);
- supape de siguranta;
- robinete cu cep.
158. Care din urmatoarele tipuri de garnituri se recomanda la imbinarea tubulaturilor de evacuare a gazelor si la unele tubulaturi de abur cu presiune pana la 16 bar:
- cartonul obisnuit;
- cartonul din azbest;
- cauciucul;
- snurul de azbest.
159. Cresterea sarcinii pe caldare conduce la:
- reducerea temperaturii aburului in colectorul superior;
- reducerea presiunii aburului in colectorul superior;
- scaderea temperaturii gazelor de ardere care ies pe cosul caldarii;
- cresterea cantitatii de combustibil care intra in focar.
160. Care este principalul factor care influenteaza timpul de ridicare a presiunii la caldarea navala in etapa de punere in functiune:
- cantitatea de combustibil care arde in focarul caldarii in perioada de ridicare a presiunii;
- valoarea coeficientului de exces de aer;
- temperatura de vaporizare;
- presiunea de vaporizare.
161. Culoarea alba a gazelor de ardere la cosul caldarii semnifica:
- aer de ardere insuficient;
- exces mare de aer;
- o ardere buna;
- spargerea unuia sau mai multor tuburi fierbatoare.
162. In care din situatiile urmatoare se considera ca nivelul apei in sticlele de nivel indica functionarea caldarii la sarcina nominala:
- nivelul apei este nemiscat in dreptul semnului mediu de pe sticla;
- nivelul apei oscileaza usor in dreptul semnului mediu de pe sticla;
- nivelul apei este nemiscat foarte aproape de semnul de nivel maxim in caldare;
- nivelul apei este nemiscat foarte aproape de semnul de nivel minim in caldare.
163. In care categorie de fenomene anormale, ce se pot ivi la caldari in timpul functionarii, se incadreaza pierderea apei in sticlele de nivel:
- fenomene anormale care permit functionarea in continuare a caldarii doar o scurta perioada de timp;
- fenomene anormale care pot deveni cauza unor avarii periculoase;
- fenomene anormale care impun oprirea imediata a caldarii;
- fenomene anormale care permit functionarea caldarii cu conditia luarii unor masuri de remediere.
164. Care din operatiile urmatoare se executa mai intai in cazul spargerii unor tuburi la caldarile acvatubulare:
- se controleaza calitatea apei;
- se constata cauza si se iau masuri corespunzatoare;
- se curata caldarea in interior, daca situatia o impune;
- se opreste accesul combustibilului in focar.
165. De regula, cele mai multe tuburi la caldarile acvatubulare se sparg in zona ultimelor randuri (zona tuburilor descendente). Precizati care este cauza:
- lipirea bulelor de abur de suprafata interioara a tuburilor; se inrautateste astfel transmiterea caldurii;
- instalarea incorecta a prelungitorului tubului de alimentare, adica in dreptul tuburilor de ascensiune;
- lipsa de apa, determinata de mentinerea nivelului apei prea coborat in sticlele de nivel;
- coroziunea excesiva a tuburilor in zona respectiva.
166. Ce se intelege prin fenomenul de ebolitiune:
- vaporizarea brusca a apei in tuburile caldarii;
- vaporizarea brusca a apei in colectorul caldarii;
- stagnarea circulatiei apei si aburului in tuburile caldarii acvatubulare;
- fenomenul de fierbere turbulenta a apei in colectorul caldarii.
167. Care din urmatoarele manevre, care trebuie efectuata in cazul spargerii unei sticle de nivel, este gresita:
- izolarea sticlei de nivel prin inchiderea robinetelor care asigura comunicatia cu caldarea;
- demontarea sticlei sparte;
- inlocuirea sticlei sparte cu o alta de rezerva in cel mult 1/2 ora de la aparitia deranjamentului;
- urmarirea cu o deosebita atentie a nivelului apei in caldare prin cealalta sticla de nivel.
168. Controlul sticlelor de nivel se face prin purjarea acestora la un interval de:
- 10 minute timp de 1 secunda;
- 10 minute timp de 2-3 secunde;
- 15 minute timp de 1 secunda;
- 15 minute timp de 2-3 secunde.
169. In stationare, caldarile pot fi pastrate in stare 'pline cu apa' sau in stare uscata. Pana la ce perioada de stationare caldarea se conserva in starea 'plina cu apa':
- peste 50 zile;
- 45 zile;
- 35 zile;
- pana la 30 zile.
170. In cazul supraincalzirii peretilor metalici exteriori ( inrosirea acestora), ce masuri se iau:
- se consemneaza incidentul;
- se opreste caldarea;
- se procedeaza la racirea brusca si intensa pentru eliminarea riscurilor de incendii;
- se pregateste instalatia de stins incendii cu CO2.
171. In cazul supraincalzirii peretilor metalici exteriori ( inrosirea acestora), care sunt cauzele posibile:
- s-a redus consumul de abur;
- presiunea de refulare a pompei de alimentare a scazut;
- izolatie deteriorata
- ventilatie incorecta in compartimentul masini.
172. In cazul supraincalzirii peretilor metalici extreriori (inrosirea acestora), care sunt cauzele posibile:
- nu s-a facut analiza elementara a combustibilului;
- ventilatia incorecta in compartimentul caldarilor;
- deschiderea brusca a valvulei catre consumatorii de abur;
- pulverizatoarele proiecteaza combustibil pe pereti.
173. In cazul in care se constata arderea incompleta a combustibilului, care sunt cauzele posibile:
- s-a schimbat culoarea flacarii;
- lungimea flacarii s-a redus;
- temperatura scazuta a combustibilului marin greu;
- puterea calorifica a combustibilului este scazuta.
174. In cazul in care se constata arderea incompleta a combustibilului, care sunt cauzele posibile:
- lipsa de aer de ardere;
- nu s-a urmarit corect nivelul apei in colector;
- umiditatea aerului din mediu ambiant a crescut;
- s-au spart tuburi de apa-abur
175. In cazul in care se constata arderea incompleta a combustibilului, ce masuri se pot lua:
- se mentine coeficientul de exces de aer la valoarea de 1,2
- se verifica temperatura combustibilului si daca este mica se creste temperatura acestuia;
- se determina puterea calorifica inferioara a combustibilului
- se face analiza elementara a combustibilului;
176. In cazul in care se constata arderea incompleta a combustibilului, ce masuri se pot lua:
- se face analiza elementara a combustibilului;
- se creste temperatura punctului de roua;
- se mareste debitul de aer de ardere;
- se verifica starea preincalzitorului de aer.
177. Daca presiunea aburului creste peste valoarea normala, care sunt cauzele posibile:
- nivelul apei in basa este maxim;
- s-a defectat instalatia de automatizare;
- s-a defectat pompa de extractie condens;
- nu s-au executat purjerile programate.
178. Daca presiunea aburului creste peste valoarea normala, care sunt masurile ce se iau:
- se reduce cantitatea de combustibil, se asigura alimentarea cu apa la nivel maxim;
- se reduce cantitatea de aer;
- se verifica compozitia gazelor de ardere;
- se reduce presiunea apei de alimentare.
179. Daca nivelul apei in colector prezinta variatii excesive, care pot fi cauzele posibile:
- modificarea compozitiei combustibilului;
- cresterea duritatii apei;
- variatia excesului de aer;
- tubul prelungitor de alimentare nu este pozitionat corect.
180. Daca nivelul apei in colector prezinta variatii excesive, care pot fi cauzele posibile:
- deschiderea brusca a valvulei de abur catre consumatori;
- capetele de alimentare sunt defecte;
- supapele de siguranta se deschid la presiuni mai mici;
- presiunea apei de alimentare este prea mica.
181. Daca nivelul apei in colector prezinta variatii excesive, care pot fi cauzele posibile:
- duzele pulverizatorului de combustibil sunt infundate;
- pompa de extractie condens s-a uzat;
- continut sporit de impuritati mecanice si uleioase;
- vidul din condensator nu este reglat.
182. Daca nivelul apei in colector prezinta variatii excesive, ce masuri trebuie luate:
- se face o extractie de suprafata si se reduce consumul de vapori;
- placa calmanta nu este pozitionata corect, deci trebuie repozitionata;
- se verifica capul de alimentare;
- se verifica nivelul in basa.
183. Spargerea sticlei de nivel s-a produs insotita de un zgomot puternic si cu degajare mare de vapori, care poate fi cauza:
- supapele de siguranta nu sunt reglate;
- purjarea de suprafata este continua;
- nu s-a facut corect purjarea sticlei de nivel;
- incalzirea neuniforma a sticlei.
184. Spargerea sticlei de nivel s-a produs insotita de un zgomot puternic si s-au degajat vapori, ce masuri se intreprind:
- se izoleaza sticla prin robinetii cu trei cai si se face inlocuirea acesteia cam in 20 min.;
- se urmareste presiunea apei de alimentare;
- se face ventilatia compartimentului caldarii;
- se verifica instalatia de stins incendii cu abur.
185. La aparitia fisurilor in corpul caldarii, ce masuri trebuie luate:
- se face purjarea de fund pentru evacuarea depunerilor de namol;
- se opreste caldarea, se raceste lent, se remediaza fisura;
- se opreste pompa de alimentare;
- se consemneaza incidentul.
186. Care sunt cauzele care pot produce fisura corpului caldarii:
- incalzire neuniforma si o racire brusca;
- incalzire neuniforma din cauza ventilatiei din compartimentul masini;
- racire brusca prin executarea unor purjeri de suprafata mai prelungite;
- tratarea incorecta a apei.
187. Daca se observa abur intens pe cos, care sunt cauzele posibile:
- temperatura gazelor a ajuns la valoarea de saturatie;
- spargerea tuburilor, la o supraincalzire locala;
- coeficientul de exces de aer prea mare;
- umiditatea aerului este de 85 %.
188. Ce fenomene pot provoca supraincalzirea locala si spargerea tuburilor:
- lipsa apei in tuburi;
- placa tubulara s-a incalzit neuniform;
- debit mare de abur catre consumatori;
- nivel maxim al apei in caldare.
189. Ce fenomene pot provoca supraincalzirea locala si spargerea tuburilor:
- placa tubulara s-a incalzit neuniform;
- dupa mandrinare nu s-au punctat prin sudura;
- coroziunea accentuata a tuburilor;
- depuneri de funingine pe tuburi.
190. Daca se constata spargerea turburilor, ce masuri se pot intreprinde:
- se opreste caldarea , se lasa la rece, se goleste, se depisteaza tuburile sparte si se tamponeaza ;
- se face comanda pentru inlocuirea placii tubulare;
- se opreste alimentarea consumatorilor cu abur si se regleaza procesul de ardere;
- se consemneaza fenomenele aparute.
191. Daca se constata pierderea apei din sticla de nivel si aparitia unui miros specific de cauciuc ars, ce masuri se iau:
- se verifica cablurile electrice ale motoarelor electrice;
- se porneste pompa de alimentare si se reduce consumul de abur;
- se consemneaza incidentul;
- se opreste caldarea, se face controlul suprafetelor de incalzire; se lasa caldarea la rece; se depisteaza si se remediaza defectiunea.
192. Reducerea duratei de incalzire a caldarii se poate realiza prin .
- cresterea debitului de combustibil pana la maxim in primele 10 min.
- punerea in functiune cu nivel de apa sub min.
- introducerea de abur de la alta caldare in apa din tambur inainte de aprinderea focului;
- reducerea coeficientului de exces de aer pana la valoarea unitara.
193. Daca la incalzirea caldarii robinetului de aerisire s-a blocat in pozitie inchisa, se procedeaza la .
- se deschide robinetul de purja de suprafata;
- se intredeschide o suprafata de siguranta montata pe colectorul superior;
- scade nivelul apei la minim si se intredeschide valvula principala de abur;
- se face purjarea de fund pentru un minut.
194. In timpul incalzirii se verifica..
- sa nu existe scapari de abur sau apa , zgomote, pocnituri, sueraturi;
- vidul din condensator;
- puterea si turatia turbinei cu abur pentru antrenarea generatorului de curent electric;
- amperajul electro-pompei de extractie condens.
195. Cand presiunea si temperatura aburului au atins valorile nominale .
- se deschide rapid valvula principala de abur pentru alimentarea consumatorilor;
- se deschide incet si treptat valvula principala de abur;
- se deschide robinetul de purja de fund pentru eliminarea namolului;
- se deschide valvula pentru instalatia de stins incendii cu abur.
196. Debitul de abur livrat de caldare . .
- este constant daca viscozitatea combustibilului este corecta;
- este variabil functie de temperatura combustibilului;
- este constant daca se regleaza temperatura de supraincalzire a aburului;
- este functie de cerintele consumatorilor, dar trebuie mentinute presiunea si temperatura aburului.
197. La cresterea sarcinii caldarii, care este procedura corecta . .
- creste cantitatea de combustibil si se porneste pompa de alimentare cu apa;
- se mareste debitul de aer;
- se mareste tirajul, se mareste debitul de aer;se mareste debitul de combustibil;
- se mareste tirajul, se mareste temperatura combustibilului;
198. La reducerea sarcinii caldarii, care este procedura corecta . .
- se micsoreaza cantitatea de combustibil, se micsoreaza cantitatea de aer si apoi se reduce tirajul;
- se micsoreaza debitul de aer;
- se micsoreaza temperatura combustibilului;
- se reduce nivelul apei din caldare si se urmareste presiunea in condensator.
199. Arderea combustibilului in focar prezinta aspectul: culoare galben deschis, cu varfuri incolore, fumul la cos este incolor, daca .
- coeficientul de exces de aer este 0,85;
- raportul aer-combustibil este corect;
- sarcina caldarii este de 50 %, iar consumul de combustibil este maxim;
- s-a micsorat tirajul si s-a marit cantitatea de combustibil.
200. Arderea combustibilului in focar prezinta aspectul: culoare rosie, varfurile flacarii sunt negre, nu cuprinde intregul focar, fumul la cos este negru, daca .
- arderea este fara aer suficient;
- coeficientul de exces de aer este 1,8 . 2;
- sarcina caldarii se reduce, iar cantitatea de combustibil scade;
- raportul aer-combustibil este corect.
201. Reglarea temperaturii aburului supraincalzit se face intr-un schimbator de caldura racit cu apa de alimentare . .
- racirea aburului este un proces izocor;
- racirea aburului este un proces izobar;
- racirea aburului este un proces izobar-izoterm;
- racirea aburului este un proces izentalp.
202. Culoarea gazelor la cosul navei este alba . .
- combustibilul este insuficient omogenizat;
- cantitatea de hidrogen din combustibil este mare;
- apa in combustibil sau tuburi sparte;
- temperatura gazelor este mare.
203. Tamponarea tuburilor se poate face cu .
- dopuri metalice cilindrice cu guler;
- dopuri metalice sferice;
- dopuri din plumb;
- dopuri metalice de forma tronconica cu o conicitate de 1/10 din diametrul interior al tevii.
204. Numarul total de tuburi tamponate nu trebuie .
- sa depaseasca cu mai mult de 10% din numarul total de tuburi;
- sa fie amplasate in centrul placii tubulare;
- sa cuprinda mai mult de 3% din tevile tirante;
- sa fie amplasate la intrarea gazelor in schiombatorul de caldura.
205. Oprirea rapida a caldurii se face daca .
- pompa de rezerva s-a defectat;
- nivelul apei a scazut sub valoarea minima;
- s-a declansat alarma la nivel maxim de combustibil in tancul de serviciu;
- presiunea indicata de manometru pe colectorul superior este mai mare cu 0,2 bar decat presiunea nominala.
206. Oprirea rapida a caldarii se face daca . .
- s-a deschis supapa de siguranta de pe supraincalzitorul de abur;
- temperatura de incalzire a aerului a scazut;
- s-a topit dopul de siguranta amplasat pe centrul focarului la caldarile ignitubulare;
- temperatura apei in basa este 45 grade.
207. In condensatorul de abur .
- transmiterea fluxului energetic de la abur se face la temperatura constanta daca presiunea se mentine constanta;
- aburul care condenseaza si modifica temperatura chiar daca presiunea este constanta;
- aburul condenseaza, temperatura scade, iar presiunea creste;
- daca presiunea de condensare este 1 bar, temperatura de condensare este 110 grade C.
208. Preaincalzirea apei de alimentare se poate face .
- de la temperatura mediului, pana la temperatura aburului supraincalzit;
- de la temperatura de condensare pana la temperatura aburului supraincalzit;
- de la temperatura de condensare pana la temperatura de vaporizare;
- prin recirculare in preincalzitorul de apa, gradul de recirculare fiind mai mare ca 5.
209. Supraincalzirea aburului se face .
- izobar;
- izocor;
- izocor, dar se regleaza supapele de siguranta la presiunea de 1,5 ori mai mare ca presiunea de lucru;
- izobar-izoterm.
210. La care dintre tipurile de masini navale cu abur cu piston introducerea aburului in cilindru se face pe intreaga cursa a aparatului:
- masini cu abur cu simpla expansiune;
- masini cu abur cu dubla expansiune;
- masini cu abur cu tripla expansiune;
- masini cu abur cu plina introducere
211. Distributia aburului la masina cu abur cu piston in cazul introducerii interioare si exterioare a aburului se realizeaza cu ajutorul:
- sertarelor plane;
- sertarelor cilindrice;
- unor sisteme de supape actionate de mecanisme speciale;
- sertarelor diferentiale
212. Diagrama prezenta mai jos, cu referire la masina cu plina introducere, reprezinta:
- diagrama reala a masinii cu expansiune cu avans la admisie si evacuare;
- diagrama teoretica a masinii cu expansiune cu avans la admisie si evacuare;
- diagrama teoretica a masinii cu expansiune;
- diagrama reala a masinii cu plina introducere;
213. Diagrama din figura reprezinta:
- diagrama teoretica a masinii cu abur cu piston cu expansiune;
- diagrama teoretica a masinii cu abur cu piston cu avans la admisie si evacuare;
- diagrama reala a masinii cu abur cu piston cu avans la admisie si evacuare;
- diagrama teoretica a masinii cu plina introducere
214. Care din cele patru diagrame de mai jos reprezinta diagrama teoretica a masinii cu plina introducere:
- 
- 
- 
- 
215. Cel mai sigur sistem de ungere, care asigura un debit constant si suficient de ulei in toate zonele de ungere ale masinii cu abur cu piston, este:
- ungerea prin barbotaj;
- ungerea prin picurare;
- ungerea prin circuit inchis sub presiune;
- ungerea prin gravitatie
216. Batiul ca organ fix al masinii cu abur cu piston are rolul:
- de a sustine intreaga constructie a masinii;
- de a asigura legatura postamentului de osatura navei prin suruburi;
- de a sustine blocul cilindrilor si de a delimita spatiul de miscare a capului de cruce, bielei si arborelui cotit;
- de a asigura, prin locasurile special prevazute, fixarea lagarelor de pat care sustin arborele cotit
217. Care din urmatoarele sisteme de distributie se utilizeaza numai in cazul distributiei exterioare a aburului la masinile alternative cu piston:
- distributia cu sertar plan;
- distributia cu sertar cilindric;
- distributia cu sertar cu acoperitoare;
- distributia cu supape
218. Ce reprezinta raza de excentricitate la masina alternativa cu piston:
- raza excentricului masinii;
- raza sectiunii transversale a arborelui cotit;
- raza cercului descris de centrul excentricului;
- raza manivelei sertarului
219. La masinile cu plina introducere, intre raza manivelei arborelui cotit si raza manivelei sertarului exista un decalaj de:
- 180 grdC;
- 270 grdC;
- 90 grdC;
- 360 grdC
220. Ce tipuri de garnituri se folosesc la cutiile de etansare ale masinii alternative:
- klinghenit;
- carton;
- piele;
- azbest.
221. Care din urmatoarele tipuri de dispozitive de inversare a sensului de mars este utilizata in mod special la actionarea masinilor auxiliare (vinciuri, cabestane, servomotorul carmei etc.):
- inversare de mars cu un excentric;
- inversare de mars cu doua excentrice;
- inversare de mars cu trei excentrice;
- inversare de mars cu sertar diferential
222. De la cat timp dupa oprire este necesara inceperea actiunii de virare a masinii cu abur cu piston:
- imediat dupa oprire;
- dupa 10 ore de la oprire;
- daca stationarea dureaza peste 24 ore;
- daca stationarea depaseste 48 ore
223. In ce consta operatia de balansare a masinii cu abur cu piston:
- rotirea inceata a masinii (20-50 rot/min) inspre pozitia inainte si inapoi;
- rotirea inceata a masinii o singura data inainte;
- rotirea inceata a masinii de mai multe ori inainte si inapoi;
- rotirea mai rapida a masinii (100-150 rot/min) de mai multe ori inainte si inapoi
224. O turbina cu aburi si una cu gaze furnizeaza aceiasi parametri de iesire si au acelasi numar de trepte. Cum sunt lungimile paletelor celor doua tipuri de turbine:
- egale;
- paletele turbinei cu aburi sunt mai mari;
- paletele turbinei cu gaze sunt mai mari;
- paletele turbinei cu gaze sunt mai mici de doua ori.
225. Pentru a obtine aceeasi putere, care dintre cele doua tipuri de turbine cu gaze si abur prelucreaza un debit mai mare de fluid de lucru:
- turbina cu abur;
- turbina cu gaze;
- ambele turbine prelucreaza acelasi debit;
- puterea furnizata nu depinde de debitul de agent de lucru vehiculat.
226. In mod obisnuit reglarea puterii unei turbine se realizeaza prin:
- reglarea presiunii aburului;
- reglarea temperaturii aburului;
- reglarea debitului de abur
- reglarea umiditatii.
227. Reglarea calitativa a puterii turbinei cu abur se realizeaza prin:
- laminare;
- destindere;
- comprimare;
- admisie.
228. Reglarea cantitativa a puterii turbinei cu abur se realizeaza prin:
- laminare;
- destindere;
- comprimare
- admisie.
229. Etansarea intre partile fixe si cele mobile ale unei turbine se realizeaza cu:
- mansete de etansare;
- presetupa;
- labirinti;
- cu toate dispozitivele mentionate anterior.
230. Labirinti utilizati la etansarea turbinelor pot fi din punct de vedere al eficacitatii lor:
- cu distrugere totala a vitezei;
- cu trecere directa sau semilabirinti
- de ambele tipuri precizate;
- doar cu trecere directa.
231. Dupa modul de fixare al labirintilor acestia pot fi:
- rigizi;
- elastici;
- doar elastici;
- de ambele tipuri.
232. Lagarele turbinelor pot fi:
- lagare radiale;
- lagare axiale;
- doar axiale;
- de ambele tipuri mentionate si chiar radial-axiale.
233. Condensoarele utilizate in instalatiile de forta cu abur pot fi:
- de suprafata;
- de amestec;
- de ambele tipuri mentionate;
- doar de amestec.
234. Vidul in condensoarele instalatiilor de forta nu se realizeaza cu:
- ejectoare;
- pompe de vid;
- pompe centrifuge;
- ejectoare si pompe de vid.
235. Care este rolul regulatorului de turatie in sistemul de reglaj al unei turbine:
- sesizeaza dezechilibrul dintre puterea furnizata de turbina si consumator;
- modifica debitul de abur de alimentare;
- regleaza presiunea din interiorul turbinei;
- modifica turatia turbinei.
236. Cum trebuie sa fie presiunea uleiului din instalatia de ungere in comparatie cu presiunea apei de racire din racitorul de ulei:
- mai mica;
- mai mare;
- egala;
- indiferent.
237. Care este rolul instalatiei de virare al turbinelor:
- realizeaza pornirea turbinei;
- turbinele nu au viror;
- realizeaza oprirea turbinei;
- roteste arborele turbinei pentru a preveni curbarea acestuia.
238. Reglarea directa se aplica:
- turbinelor de mare putere;
- turbinelor mici de puteri reduse;
- indiferent de puterea turbinei;
- nu se aplica.
239. Reglarea indirecta se poate aplica:
- numai turbinelor de mare putere;
- numai turbinelor mici de puteri reduse;
- turbinelor indiferent de putere si dimensiuni;
- nu se aplica.
240. Regulatorul de presiune din circuitul de reglaj al turbinelor se utilizeaza:
- nu se utilizeaza;
- la turbinele cu prize reglabile;
- la turbinele cu contrapresiune;
- la ambele tipuri mentionate.
241. Dispozitivul de protectie al turbinelor cu abur impotriva ambalarii:
- reduce debitul de abur pana la scaderea turatiei sub limita periculoasa;
- turbinele cu abur nu au un asemenea dispozitiv;
- limiteaza debitul de abur la o valoare prestabilita;
- intrerupe alimentarea cu abur a turbinei.
242. Compensatoarele de dilatatie utilizate pe tubulatura de abur pot fi:
- lira;
- ondulate;
- de ambele tipuri;
- doar ondulate.
243. Care este cresterea maxima de presiune de la care incepand supapele de siguranta se deschid automat:
- 10%;
- 5%;
- 25%;
- 50%.
244. Turbina de abur este o masina termica care transforma :
- energia mecanica acumulata de abur in energie termica, prin intermediul paletelor rotorului in miscare de rotatie;
- energia termica acumulata in abur in energie cinetica prin destinderea aburului in ajutaje, urmata de transformarea energiei cinetice in energie mecanica cu ajutorul paletelor mobile;
- energia cinetica a paletelor in energie termica a aburului;
- energie termica a paletelor in energie mecanica a aburului.
245. Ajutajul este:
- spatiul dintre doua palete fixe in care aburul se destinde, crescandu-i viteza;
- spatiul dintre doua palete mobile in care aburul se destinde, crescandu-i viteza;
- spatiul dintre stator si rotor;
- spatiul dintre doua palete fixe in care aburul se destinde, scazandu-i viteza.
246. Diafragmele sunt:
- pereti transversali semicirculari montati in peretele carcasei, in care sunt fixate ajutajele;
- pereti transversali semicirculari montati in carcasa, in care sunt fixate paletele mobile;
- pereti transversali semicirculari ce despart treptele consecutive ale TA;
- pereti longitudinali ce despart treptele consecutive ale TA.
247. In general o treapta a TA este:
- ansamblul format din carcasa si rotor;
- ansamblul format dintr-o pereche de ajutaje si de palete;
- ansamblul format din rotor si diafragme;
- ansamblul format din carcasa si diafragme.
248. Intrarea in miscare de rotatie a rotorului TA se datoreaza:
- frecarii dintre aburul viu si palete;
- scaparilor de abur prin etansarile cu labirinti dintre diafragma si rotor;
- fortei tangentiale pe care aburul o exercita asupra paletelor rotorice, forta ce da nastere cuplului motor;
- comprimarii aburului in treapta de turbine.
249. Forma evazata a TA se datoreaza:
- cresterii volumului specific al aburului dinspre partea de joasa presiune CJP spre cea de inalta CIP, simultan cu scaderea presiunii aburului;
- cresterii volumului specific al aburului dinspre partea de inalta presiune CIP spre cea de joasa CJP, simultan cu scaderea presiunii aburului;
- scaderii volumului specific al aburului cu scaderea presiunii;
- cresterii volumului specific al aburului dinspre partea de inalta presiune CIP spre cea de joasa CJP, simultan cu cresterea presiunii aburului.
250. Diferenta dintre turbina cu actiune si cea cu reactiune consta in:
- in turbina cu actiune, destinderea aburului are loc numai in ajutaje, iar in rotor se produce numai devierea curentului de abur, pe cand in cea cu reactiune, destinderea se produce atat in ajutaje cat si in rotor;
- in turbina cu actiune, destinderea se produce in rotor, iar in cea cu reactiune numai in ajutaje;
- in turbina cu actiune destinderea se produce numai in ajutaje, iar in cea cu reactiune numai in rotor;
- in ambele, destinderea aburului are loc numai in ajutaje.
251. O TA de putere mica si medie are 1 CIP si CJP, ambele cu cate un singur flux, deoarece:
- puterea dezvoltata este relativ redusa;
- fortele axiale dezvoltate de fiecare rotor se autocompenseaza;
- fortele axiale dezvoltate de fiecare rotor se cumuleaza;
- fortele tangentiale exercitate de abur asupra paletelor rotorice se compenseaza reciproc.
252. TA cu dublu flux permite:
- dezvoltarea unei puteri duble fata de TA cu un singur flux;
- dezvoltarea unei puteri egale cu jumatatea celei cu un singur flux;
- autocompensarea impingerilor axiale;
- insumarea impingerilor axiale
253. Efectele negative ale umiditatii aburului sunt:
- scaderea randamentului turbinei;
- erodarea paletelor rotorice;
- franarea discului rotorului, erodarea paletelor si scaderea randamentului TA;
- erodarea diafragmelor.
254. Destinderea aburului se fractioneaza in doua corpuri, CIP si CJP, in scopul:
- incalzirii suplimentare a aburului;
- maririi gradului de destindere a aburului;
- intercalarii unui separator mecanic de umiditate;
- maririi umiditatii aburului
255. Dupa reducerea considerabila a umiditatii aburului in separatorul de umiditate, agentul este supus:
- unei etape suplimentare de supraincalzire, in scopul cresterii randamentului de utilizare;
- unei raciri, in scopul eficientizarii utilizarii aburului;
- esaparii in atmosfera;
- condensarii
256. Pozitionarea si rolul supraincalzitorului intermediar sunt:
- dupa CJP, inainte de condensator, in vederea incalzirii in sistemul de preincalzire regenerativ;
- dupa CIP, pentru cresterea eficientei acestuia din urma;
- intre CIP si CJP, pentru eficientizarea acestuia din urma;
- dupa CJP, pentru cresterea eficientei acestuia din urma.
257. Oalele de condens amplasate pe racordurile de drenare a amestecului condens-abur sunt destinate:
- evacuarii apei si blocarii trecerii aburului;
- evacuarii aburului si retinerea apei;
- retinerea amestecului condens-abur in TA;
- retinerii doar a condensului in TA
258. Umiditatea aburului este:
- mai mare in treptele cu actiune;
- mai mare in treptele cu reactiune;
- indiferenta de tipul treptei TA;
- aceeasi in treptele cu actiune, cat si cu reactiune.
259. Rolul bandajelor paletelor rotorice ale CIP este:
- pozitiv, pentru reducerea scaparilor de abur pe la periferia paletelor mobile;
- negativ, deoarece la TA, datorita umiditatii aburului, bandajul interfera cu picaturile de apa centrifugate, provocand deteriorarea paletelor;
- nu se utilizeaza, desi raspunsurile a) si b) sunt valabile, dar reducerea numarului de palete deteriorate compenseaza cresterea scaparilor secundare de abur;
- negativ, pentru reducerea scaparilor de abur pe la periferia paletelor mobile.
260. Zona cea mai afectata de eroziunea datorata umiditatii mari a aburului este:
- bordul de fuga al paletelor;
- bordul de atac al paletelor;
- bordul de atac al paletelor CJP, scop in care muchiile de atac se placheaza cu stelit;
- cea a ajutajelor ultimei trepte.
261. Cresterea de volum specific al aburului de la admisia in CIP pana la evacuarea din CJP datorata destinderii aburului in TA se compenseaza prin:
- pastrarea constanta a sectiunilor de trecere a aburului;
- cresterea sectiunilor de trecere a aburului, prin micsorarea lungimii paletelor, in special in primele trepte;
- cresterea sectiunilor de trecere a aburului, prin marirea lungimii paletelor, in special in ultimile trepte;
- scaderea sectiunilor de trecere a aburului, prin marirea lungimii paletelor, in special in ultimile trepte;
262. Solicitarea axiala a TA este generata de:
- diferenta de presiune intre partea IP spre partea de JP;
- diferenta de presiune intre partea JP spre partea de IP;
- umiditatea crescanda dinspre partea de IP spre JP;
- scaderea umiditatii dinspre partea de IP spre JP
263. Rolul lagarului axial montat pe linia de arbori este:
- de a prelua forta axiala prin intermediul uleiului de ungere si racire injectat in interiorul sau;
- de a prelua forta axiala prin intermediul a doua randuri de pastile ( cuzineti axiali), intre care este plasat gulerul (discul) sau;
- de a prelua forta radiala in exces fata de necesitatile energetice ale rotorului TA;
- de a prelua forta tangentiala exercitata de abur asupra paletelor rotorului TA.
264. Utilizarea treptelor cu actiune se recomanda din punct de vedere al mentinerii fortelor axiale in limitele admise, deoarece:
- presiunea aburului nu se modifica la trecerea prin acest tip de palete;
- presiunea aburului creste la trecerea prin acest tip de palete;
- presiunea aburului scade la trecerea prin acest tip de palete;
- umiditatea aburului creste la trecerea prin acest tip de palete.
265. Etansarile penetratiilor rotorului prin carcase se fac in scopul:
- reducerii scaparilor de abur spre exterior la CIP si CJP;
- reducerii scaparilor spre exterior la CIP si CJP si reducerii patrunderii de aer la CJP, aflate sub vid pe durata manevrelor de pornire;
- reducerii scaparilor spre exterior la CIP si CJP si reducerii patrunderii de aer la CIP, ultima aflata sub vid pe durata manevrelor de pornire;
- reducerii scaparilor spre exterior la CIP si CJP si patrunderii de aer la CIP si CJP, aflate sub vid pe durata manevrelor de pornire.
266. Sistemele uzuale de etansare la arbore al TA sunt:
- cu abur si cu aer;
- cu abur si cu ulei;
- cu abur si cu apa;
- cu ulei si cu apa;
267. Etansarea cu abur este formata din:
- succesiune de labirinti si camere de abur, eliminand total scaparile de abur;
- succesiune de labirinti si camere de abur, reducand dar nu eliminand scaparile de abur;
- succesiune de labirinti si camere de abur, reducand dar nu eliminand scaparile de ulei de ungere;
- succesiune de labirinti si camere de abur, eliminand total scaparile de ulei.
268. Autoetansarea cu abur este posibila:
- doar in cazul CIP, presiunea aburului din interiorul carcasei depasind-o pe aceea a aburului de etansare;
- doar in cazul CJP, datorita existentei vidului;
- ambele variante a) si b);
- doar in cazul CJP, presiunea aburului din interiorul carcasei depasind-o pe aceea a aburului de etansare.
269. Etansarea la arbore cu apa este mai eficienta decat cea cu abur, deoarece se realizeaza prin centrifugarea apei, dar prezinta ca principal dezavantaj;
- dependenta de debitul de abur vehiculat in TA;
- dependenta de umiditatea aburului;
- dependenta de turatia arborelui, fiind efectiva doar dupa depasirea cu 50% a turatiei de sincronism;
- dependenta de turatia arborelui, fiind efectiva doar inainte de atingerea a 50 % din turatia de sincronism.
270. Rolul carcasei duble a corpului TA este acela de:
- incalzi carcasa interioara prin ambele suprafete, reducand astfel tensiunile termice care apar in peretele acesteia;
- de a reduce solicitarea axiala;
- de a reduce umiditatea aburului;
- de a reduce scaparile de abur
271. Condensatorul este agregatul in care:
- aerul esapat din CJP se mentine la presiunea atmosferica;
- aburului esapat din CJP i se micsoreaza presiunea sub valoarea presiunii atmosferice;
- aburului esapat din CJP i se mareste presiunea peste valoarea presiunii atmosferice;
- aburului esapat din CIP i se micsoreaza presiunea sub valoarea presiunii atmosferice.
272. Scopul crearii vidului in condensator este:
- scaderea valorilor temperaturii si presiunii aburului evacuat din CJP, in scopul cresterii randamentului termic al ciclului de functionare;
- cresterea valorilor temperaturii si presiunii aburului evacuat din CJP, in scopul cresterii randamentului termic al ciclului de functionare
- mentinerea constanta a valorilor temperaturii si presiunii aburului evacuat din CJP, in scopul cresterii randamentului termic al ciclului de functionare;
- scaderea valorilor temperaturii si presiunii aburului evacuat din CIP, in scopul cresterii randamentului termic al ciclului de functionare.
273. Cerintele nefavorabile ale patrunderii aerului din spatiul de abur, respectiv din spatiul de apa al condensatorului sunt:
- cresterii vidului, respectiv cresterii continutului de oxigen dizolvat in condensat;
- inrautatirii vidului, respectiv cresterii continutului de oxigen dizolvat in condensat;
- inrautatirii vidului, respectiv scaderii continutului de oxigen dizolvat in condensate;
- scaderea randamentului turbinei.
274. Ejectorul aer-abur are drept rol functional:
- extragerea aburului, prin circularea apei intr-un ajutaj convergent-divergent;
- extragerea aerului din spatiul de abur, prin circularea aburului auxiliar intr-un ajutaj convergent-divergent;
- extragerea aerului din spatiul de abur, prin circularea aburului evacuat din CJP;
- extragerea aburului, prin circularea aburului auxiliar intr-un ajutaj convergent-divergent.
275. Pentru a preveni obturarea tevilor de racire ale condensatorului, se iau urmatoarele masuri:
- tratarea chimica a apei de racire;
- degazarea apei de racire;
- filtrarea mecanica ;
- toate cele anterioare.
276. Cresterea temperaturii apei din condensator este efectul:
- infundarii tevilor de racire;
- cresterii presiunii din condensator, deci reducerea vidului in acesta;
- scaderii presiunii din condensator
- cauzelor de la punctele a si b
277. Rolul preincalzitorului apei de alimentare este:
- de mentinere a temperaturii apei de la iesirea din condensator pana la intrarea in GA;
- de scadere a temperaturii apei de la iesirea din condensator pana la intrarea in GA;
- de crestere a presiunii si temperaturii apei de la iesirea din condensator pana la intrarea in GA;
- de scadere a temperaturii apei de la iesirea din condensator pana la intrarea in GA.
278. Precizati daca schema de principiu a unei instalatii de turbine cu gaze este corecta:
- nu, intrucat lipseste electromotorul de pornire;
- nu, intrucat lipseste compresorul de aer;
- nu, intrucat lipseste turbina auxiliara de gaze;
- da, intrucat schema cuprinde toate elementele componente.
279. Cele mai raspandite tipuri de turbine auxiliare utilizate in domeniul naval sunt:
- turbina
- turbina Curtis;
- turbine radiale;
- turbine cu mai multe trepte de presiune.
280. La care dintre urmatoarele tipuri de turbine cu abur destinderea aburului are loc atat in ajutaje cat si in palete:
- turbina Curtis;
- turbina
- turbina cu actiune;
- turbina cu reactiune.
281. La turbinele cu actiune, destinderea aburului are loc in:
- paletele directoare;
- paletele mobile;
- valvulele de reglaj;
- ajutaje.
282. Care din urmatoarele tipuri de instalatii de turbine cu gaze (ITG) este conceput dupa principiul de functionare al motoarelor cu ardere interna in 2 timpi cu inalta supraalimentare si baleiaj in echicurent:
- ITG de tip
clasic cu ardere la presiune
- ITG cu gaze cu ciclu deschis si cu recuperarea caldurii gazelor evacuate;
- ITG de tip clasic si cu circuit inchis;
- ITG cu generatoare de gaze cu pistoane libere.
283. Turbina cu abur este o masina termica rotativa in care:
- energia aburului se transforma in energie cinetica si apoi in lucru mecanic;
- energia potentiala a aburului se transforma in energie cinetica si apoi in lucru mecanic;
- energia cinetica a aburului se transforma in energie potentiala si apoi in lucru mecanic;
- energia cinetica se transforma in lucru mecanic;
284. Care sunt coordonatele corecte pentru diagrama de reprezentare a parametrilor de franare de mai jos:
- p,V;
- p, t;
- V, t;
- i, s;
- p, s.
285. Pentru determinarea tipului de ajutaj folosit, se calculeaza raportul dintre presiunea de iesire p1 si presiunea de franare p0; care din cazuri este cel bun:
- a8.mht
- b8.mht
- c8.mht
- d8.mht
286. Care din conditiile transmisiei dintre turbina si elice nu este corecta:
- sa nu limiteze alegerea turatiilor optime ale turbinelor si elicei;
- pierderile de putere sa fie minime;
- gabaritul si greutatea sa fie reduse;
- sa nu permita inversarea sensului de rotatie;
287. Ce tip de pompa de ulei se foloseste uzual la instalatia de ungere a turbinei:
- pompa cu piston;
- pompa cu membrana;
- pompa cu angrenaje;
- pompa centrifuga cu rotor si palete;
288. Turbina Laval este alcatuita din:
- o singura treapta de viteza;
- o singura treapta de presiune;
- doua trepte de viteza;
- o treapta de viteza si o treapta de presiune.
289. La turbinele termice cu actiune cu trepte de viteza, paletele directoare au rolul de:
- schimbare a directiei jetului de abur;
- destindere a aburului;
- transformarea energiei cinetice a aburului in energie mecanica;
- preluare a cca. 1/3 din destinderea aburului, restul fiind preluat de paletele mobile.
290. La turbinele termice cu reactiune, paletele fixe sunt montate pe:
- arbore;
- tambur;
- carcasa;
- diafragma.
291. Tevile racitoarelor de ulei de la turbinele cu abur sunt confectionate din:
- cupru;
- fonta;
- otel slab aliat;
- alama.
292. Care este rolul turbionatorului ca piesa componenta a camerei de ardere a unei instalatii de turbine cu gaze:
- de a stopa aerul primar pana la o viteza de 10-20 m/s;
- de a ajuta la stabilizarea flacarii in focar;
- de a omogeniza amestecul combustibil-aer in interiorul caldarii;
- de a micsora timpul de ardere a combustibilului.
293. La o turbina cu actiune, discurile reprezinta suportul de sustinere pentru:
- paletele mobile;
- labirintii de etansare de la capetele turbinei;
- ajutaje;
- labirintii de etansare dintre treptele turbinei.
294. Roata Curtis (turbina Curtis) este alcatuita din:
- o singura treapta de viteza;
- doua trepte de viteza;
- doua trepte de presiune si doua trepte de viteza;
- numai din trepte de presiune.
295. Lagarele radiale ale turbinei au rolul de a sprijini:
- carcasa;
- valvulele de reglaj;
- rotorul;
- cutia de distributie a aburului.
296. Ce reprezinta simbolul:
- turbina cu mai multe trepte;
- turbina cu actiune;
- turbina cu reactiune;
- turbina cu mai multe prize.
297. Ce tip de ajutaje se folosesc la treptele de reglare ale turbinelor cu abur:
- convergente;
- divergente;
- convergent-divergente;
- divergent-convergente;
298. Care cuplaj consta din doua flanse forjate sau impanate pe arbori:
- cuplaje semielastice;
- cuplaje rigide;
- cuplaje elastice;
- cuplaje speciale;
299. In functionarea turbinei, temperatura uleiului nu trebuie sa depaseasca valoarea de:
- 450C;
- 550C;
- 600C;
- 650C.
300. Care din urmatorii parametri nu intrunesc conditiile de calitate ale uleiurilor, conform normelor in vigoare:
- vascozitate 2,6-50 la 500C;
- punct de inflamabilitate 190-2000C;
- aciditate pentru ulei 0,04 mg KOH/g ulei;
- timp de dezemulsionare de 30 minute.
301. In timpul functionarii turbinei termice, conform standardelor, deosebim trei valori caracteristice:
- putere nominala;
- putere maxima;
- putere optima.
Care este definitia corecta a puterii economice si optime?
- puterea la care consumul specific este cel mai mic;
- puterea cea mai mare pe care o poate produce turbina;
- puterea pe care o produce turbina in mod continuu la parametrii nominali de functionare;
- puterea la care turbina termica functioneaza economic, dar in conditii de siguranta in functionare.
302. Pentru a se asigura arderea intregii cantitati de combustibil, in camera de ardere a turbinei cu gaze trebuie realizata o temperatura de:
- 800-1000 grdC;
- 1000-1200 grdC;
- 1500-1800 grdC;
- 2000-2200 grdC.
303. q26.mht
- raportul dintre temperatura maxima si minima a ciclului;
- raportul de crestere a temperaturii in camera de ardere;
- raportul intre temperatura la intrarea in turbina si la iesirea din turbina;
- raportul de comprimare in compresorul de aer.
304. Ce semnifica marimea c1 in diagrama triunghiurilor de viteza la o turbina cu abur:
- viteza absoluta a aburului la intrarea in palete;
- viteza absoluta a aburului la iesirea din palete;
- viteza relativa a aburului la intrarea in palete;
- viteza relativa a aburului la iesirea din palete.
305. Pierderile de energie in paletele turbinei fac parte din categoria pierderilor:
- secundare;
- principale;
- mecanice;
- externe.
306. Tinand seama de pierderile principale ale treptei (cu actiune sau reactiune), caderea interna de entalpie este:
- a29.mht
- b29.mht
- c29.mht
- d29.mht
307. Stetoscopul este un aparat special care serveste la:
- masurarea nivelului in tancul de ulei al turbinei;
- masurarea turatiei turbinei;
- masurarea vibratiilor turbinei;
- detectarea zgomotelor anormale in turbina.
308. Cum se realizeaza etansarea dintre treptele unei turbine termice cu abur pentru evitarea scaparilor de abur pe la varful paletelor si pe sub diafragma:
- prin sudare;
- cu garnituri din materiale speciale rezistente la temperaturi inalte;
- cu labirinti;
- cu inele de carbune.
309. Regulatorul de turatie al turbinei termice are rolul de:
- a evita cresterea turatiei peste limita admisibila;
- a evita trecerea turbinei prin turatia critica;
- a asigura in permanenta o concordanta intre puterea produsa si sarcina ceruta de consumator;
- a regla turatia functie de nivelul vibratiilor in turbina.
310. Realizarea unui vid prea mare la condensator in timpul balansarii turbinei in perioada pregatirii pentru functionare poate conduce la:
- aparitia fenomenului de subracire in condensator;
- ambalarea turbinei;
- deformarea placilor tubulare;
- nu exista nici un efect nefavorabil asupra turbinei sau condensatorului in aceasta situatie.
311. Cum se procedeaza la punerea in functiune a unei turbine termice in cazul constatarii unor zgomote sau vibratii in turbina:
- se opreste imediat turbina si se cerceteaza cauza;
- se reduce turatia pana la disparitia vibratiilor, dupa care turatia se mareste din nou;
- se lasa turbina sa functioneze in continuare cu vibratii timp de 1 minut si, daca vibratia nu dispare, se opreste turbina;
- se lasa turbina sa functioneze cu vibratii timp de 1 minut si, daca vibratiile nu dispar, se reduce treptat turatia pe turbina pana la disparitia acestora.
312. La ce intervale de timp cu perioada de stationare trebuie pusa in functiune instalatia condensatorului si se usuca turbina:
- zilnic;
- din doua in doua zile;
- din trei in trei zile;
- saptamanal;
313. Care din urmatoarele abateri de la parametrii nominali de functionare ai aburului are efecte mai grave in functionarea turbinei:
- cresterea lenta a presiunii peste valoarea admisibila;
- scaderea brusca a presiunii sub valoarea admisibila;
- cresterea lenta a temperaturii peste valoarea admisibila:
- reducerea brusca a temperaturii sub valoarea admisibila.
314. Determinati diferenta de consum orar de combustibil pentru o caldarina care produce 2 to/h abur saturat cu p=1,1MPa, este alimentata cu combustibil cu Qi1=40MJ/Kg, randamentul de transfer 80 %, temperatura apei de alimentare t aa = 60 grade C, cand se alimenteaza cu un tip de combustibil cu Qi2= 10 200 KJ/Kg
- dif ch = + 3 Kg/h;
- dif ch = -15 Kg/h;
- dif ch = -10,1Kg/h;
- dif ch = 0 Kg/h;
315. Determinati diferenta de consum orar de combustibil pentru o caldarina care produce 2 to/h abur saturat cu p=16 bar, este alimentata cu combustibil cu Qi1=40MJ/Kg, randamentul de transfer 80 %, temperatura apei de alimentare t aa = 60 grade C, cand se alimenteaza cu un tip de combustibil cu Qi2= 10 200 KJ/Kg
- dif ch = + 3 Kg/h;
- dif ch = -10,2 Kg/h;
- dif ch =+ 14 Kg/h;
- dif ch =+ 2 Kg/h;
316. Determinati diferenta de consum orar de combustibil pentru o caldarina care produce 2 to/h abur saturat cu p=1,1MPa, este alimentata cu combustibil cu Qi1=40MJ/Kg, randamentul de transfer 80 %, temperatura apei de alimentare t aa = 60 grade C, cand se alimenteaza cu un tip de combustibil cu Qi2= 38 500 KJ/Kg
- dif ch = + 6 Kg/h;
- dif ch = -6 Kg/h;
- dif ch = -10 Kg/h;
- dif ch = +10 Kg/h;
317. Determinati diferenta de consum orar de combustibil pentru o caldarina care produce 2 to/h abur saturat cu p=1,1MPa, este alimentata cu combustibil cu Qi1=40MJ/Kg, randamentul de transfer 80 %, temperatura apei de alimentare t aa = 375 K, cand se alimenteaza cu un tip de combustibil cu Qi2= 10 200 Kcal/Kg
- dif ch = -11,2 Kg/h;
- dif ch = +11,2 Kg/h;
- dif ch = +5 Kg/h;
- dif ch =-3 Kg/h;
318. Determinati diferenta de consum orar de combustibil pentru o caldarina care produce 2 to/h abur saturat cu p=1,1MPa, este alimentata cu combustibil cu Qi1=40MJ/Kg, randamentul de transfer 80 %, temperatura apei de alimentare t aa = 60 grade C, cand se alimenteaza cu un tip de combustibil cu Qi2= 9800 Kcal/Kg
- dif ch = + 4 Kg/h;
- dif ch = -4 Kg/h;
- dif ch = -11Kg/h;
- dif ch =+10 Kg/h;
319. Determinati diferenta de consum orar de combustibil pentru o caldarina care produce 2 to/h abur saturat cu p=1,1MPa, este alimentata cu combustibil cu Qi1=40MJ/Kg, randamentul de transfer 70 %, temperatura apei de alimentare t aa = 60 grade C, cand se alimenteaza cu un tip de combustibil cu Qi2= 10 200 Kcal/Kg
- dif ch = -12 Kg/h;
- dif ch =+5Kg/h;
- dif ch = - 5Kg/h;
- dif ch =22,3 Kg/h;
320. Determinati variatia de consum specific de combustibil pentru o caldare care are abur saturat cu p=16 bar, randamentul de transfer =75%, alimentata initial cu condens la temperatura de 70 grade C cand se preincalzeste apa de alimentare cu 75 grade C. Puterea calorifica inferioara a combustibilului este Qi=39 MJ/Kg.
- dif cs = 0,011 Kg comb/Kg abur,
- dif cs = 0,1 Kg comb/Kg abur,
- dif cs = 0,2 Kg comb/Kg abur,
- dif cs = 0,05 Kg comb/Kg abur,
321. Determinati variatia de consum specific de combustibil pentru o caldare care are abur saturat cu p=30 bar, randamentul de transfer =75%, alimentata initial cu condens la temperatura de 70 grade C cand se preincalzeste apa de alimentare cu 75 grade C. Puterea calorifica inferioara a combustibilului este Qi=39 MJ/Kg.
- dif cs = 0,084 Kg comb/Kg abur,
- dif cs = 0,011 Kg comb/Kg abur,
- dif cs = 0,1 Kg comb/Kg abur,
- dif cs = 0,05 Kg comb/Kg abur,
322. Determinati variatia de consum specific de combustibil pentru o caldare care are abur saturat cu p=6 bar, randamentul de transfer =75%, alimentata initial cu condens la temperatura de 70 grade C cand se preincalzeste apa de alimentare cu 75 grade C. Puterea calorifica inferioara a combustibilului este Qi=42 MJ/Kg.
- dif cs = 1,2 Kg comb/Kg abur,
- dif cs = 0,2 Kg comb/Kg abur,
- dif cs = 0,01 Kg comb/Kg abur,
- dif cs = 0,6 Kg comb/Kg abur,
323. Determinati variatia de consum specific de combustibil pentru o caldare care are abur saturat cu p=6 bar, randamentul de transfer =90%, alimentata initial cu condens la temperatura de 70 grade C cand se preincalzeste apa de alimentare cu 75 grade C. Puterea calorifica inferioara a combustibilului este Qi=39 MJ/Kg.
- dif cs = 0,15 Kg comb/Kg abur,
- dif cs = 0,012 Kg comb/Kg abur,
- dif cs = 0,2 Kg comb/Kg abur,
- dif cs = 1,4 Kg comb/Kg abur,
324. Recalculati randamentul unei caldari care produce izobar la p=40 bar abur supraincalzit la temperatura de 500 grade C alimentata cu combustibil avand Qi=40 Mj/Kg cu un consum specific de combustibil cs=0,08 Kg comb/kgabur, iar temperatura apei de alimentare este mai scazuta cu 150 grade C decat temperatura de vaporizare cand intra in functiune supraincalzitorul
- 75 %;
- 0,55%;
- 0,82%;
- 90%.
325. Recalculati randamentul unei caldari care produce izobar la p=20 bar abur supraincalzit la temperatura de 500 grade C alimentata cu combustibil avand Qi=40 Mj cu un consum specific de combustibil cs=0,12 Kg comb/kgabur, iar temperatura apei de alimentare este mai scazuta cu 150 grade C decat temperatura de vaporizare cand intra in functiune supraincalzitorul
- 0,9%;
- 96%;
- 85%;
- 75%.
326. Recalculati randamentul unei caldari care produce izobar la p=40 bar abur supraincalzit la temperatura de 500 grade C alimentata cu combustibil avand Qi=40 Mj cu un consum specific de combustibil cs=0,01 Kg comb/kgabur, iar temperatura apei de alimentare este mai mica cu 100 grade C decat temperatura de vaporizare cand intra in functiune supraincalzitorul
- 72 %;
- 82%;
- 0,56%;
- 0,9%.
327. Recalculati randamentul unei caldari care produce izobar la p=40 bar abur supraincalzit la temperatura de 400 grade C alimentata cu combustibil avand Qi=40 Mj cu un consum specific de combustibil cs=0,08 Kg comb/kgabur, iar temperatura apei de alimentare este mai mica cu 100 grade C decat temperatura de vaporizare cand intra in functiune supraincalzitorul
- 84 %;
- 0,9%;
- 71%;
- 0,65%.
328. Recalculati randamentul unei caldari care produce izobar la p=40 bar abur supraincalzit la temperatura de 500 grade C alimentata cu combustibil avand Qi=10.000 kcal/kg cu un consum specific de combustibil cs=0,08 Kg comb/kgabur, iar temperatura apei de alimentare este mai mica cu 100 grade C decat temperatura de vaporizare cand intra in functiune supraincalzitorul
- 67 %;
- 0,75%;
- 86%;
- 0,95%.
329. Calculati cantitatea de energie termica (in Giga calorii) pierduta orar in cazul scoaterii din circuit a supraincalzitorului izobar care furniza 10 to/h abur cu temperatura de 400 grade C si presiunea de 2,5 MPa . .
- 1,05Gcal;
- 1050 Gcal;
- 10,5 Gcal;
- 0,5 Gcal.
330. Calculati cantitatea de energie termica (in Giga calorii) pierduta orar in cazul scoaterii din circuit a supraincalzitorului izobar care furniza 10 to/h abur cu temperatura de 400 grade C si presiunea de 35 bar . .
- 1002 Gcal;
- 100,2 Gcal;
- 1,002 Gcal;
- 0,61 Gcal.
331. Calculati cantitatea de energie termica (in Giga calorii) pierduta orar in cazul scoaterii din circuit a supraincalzitorului izobar care furniza 10 to/h abur cu temperatura de 500 grade C si presiunea de 2,5 MPa . .
- 160Gcal;
- 1,6 Gcal;
- 16 Gcal;
- 0,8 Gcal.
332. Calculati cantitatea de energie termica (in Giga calorii) pierduta orar in cazul scoaterii din circuit a supraincalzitorului izobar care furniza 20 to/h abur cu temperatura de 400 grade C si presiunea de 2,5 MPa . .
- 21 Gcal;
- 0,21 Gcal;
- 17 Gcal;
- 2,1 Gcal.
333. Determinati temperatura de preincalzire a condensului de 60 grade C necesara pentru a asigura o economie de combustibil cu Qi=40 MJ de 20 Kg/h la o caldarina care livreaza abur la presiunea p= 25 bar cu randamentul de vaporizare de 0,75 si debitul de 2 to/h. caldura specifica se considera 4,2 kj/kg K
- 100 grade C
- 131 grade C;
- 150 grade C;
- 70 grade C.
334. Determinati temperatura de preincalzire a condensului de 60 grade C necesara pentru a asigura o economie de combustibil cu Qi=42 MJ de 20 Kg/h la o caldarina care livreaza abur la presiunea p= 25 bar cu randamentul de vaporizare de 0,75 si debitul de 2 to/h. caldura specifica se considera 4,2 KJ/kg K
- 135 grade C
- 105 grade C;
- 115 grade C;
- 165 grade C.
335. Determinati temperatura de preincalzire a condensului de 60 grade C necesara pentru a asigura o economie de combustibil cu Qi=40 MJ de 30 Kg/h la o caldarina care livreaza abur la presiunea p= 25 bar cu randamentul de vaporizare de 0,75 si debitul de 2 to/h. caldura specifica se considera 4,2 KJ/kg K
- 110 grade C
- 125 grade C;
- 167 grade C;
- 205 grade C.
336. Determinati temperatura de preincalzire a condensului de 60 grade C necesara pentru a asigura o economie de combustibil cu Qi=40 MJ de 20 Kg/h la o caldarina care livreaza abur la presiunea p= 25 bar cu randamentul de vaporizare de 0,85 si debitul de 2 to/h. caldura specifica se considera 4,2 KJ/kg K
- 141 grade C
- 120 grade C;
- 105 grade C;
- 85 grade C.
337. Determinati temperatura de preincalzire a condensului de 60 grade C necesara pentru a asigura o economie de combustibil cu Qi=40 MJ de 20 Kg/h la o caldarina care livreaza abur la presiunea p= 25 bar cu randamentul de vaporizare de 0,75 si debitul de 3 to/h. caldura specifica se considera 4,2 KJ/kg K
- 128 grade C
- 108 grade C;
- 118 grade C;
- 138 grade C.
338. Determinati temperatura de preincalzire a condensului de 60 grade C necesara pentru a asigura o economie de combustibil cu Qi=40 MJ de 20 Kg/h la o caldarina care livreaza abur la presiunea p=16 bar cu randamentul de vaporizare de 0,75 si debitul de 2 to/h. caldura specifica se considera 4,2 KJ/kg K
- 121 grade C
- 141 grade C;
- 151 grade C;
- 131 grade C.
339. Determinati grosimea necesara colectorului unei caldari acvatubulare care functioneaza la presiunea nominala p n= 5 MPa, are diametrul exterior al colectorului De= 0,9 m, adaosul de coroziune c=1mm, este construita din otel cu rezistenta admisibila de 200 N/mm2, iar factorul de slabire este de 0,85
- 5,0mm;
- 70 mm;
- 25 mm;
- 12,66 mm
340. Determinati grosimea necesara colectorului unei caldari acvatubulare care functioneaza la presiunea nominala p n= 20 bar, are diametrul exterior al colectorului De= 0,9 m, adaosul de coroziune c=1mm, este construita din otel cu rezistenta admisibila de 200 N/mm2, iar factorul de slabire este de 0,85
- 2 mm;
- 20 mm;
- 6,63 mm;
- 10 mm
341. Determinati grosimea necesara colectorului unei caldari acvatubulare care functioneaza la presiunea nominala p n= 5 MPa, are diametrul exterior al colectorului De= 0,7 m, adaosul de coroziune c=1mm, este construita din otel cu rezistenta admisibila de 200 N/mm2, iar factorul de slabire este de 0,85
- 10,07 mm;
- 15 mm;
- 5 mm;
- 30 mm
342. Determinati grosimea necesara colectorului unei caldari acvatubulare care functioneaza la presiunea nominala p n= 5 MPa, are diametrul exterior al colectorului De= 0,9 m, adaosul de coroziune c=1mm, este construita din otel cu rezistenta admisibila de 200 N/mm2, iar factorul de slabire este de 0,85
- 25 mm;
- 16,61 mm;
- 2,5 mm;
- 17,5 mm
343. Determinati grosimea necesara colectorului unei caldari acvatubulare care functioneaza la presiunea nominala p n= 5 MPa, are diametrul exterior al colectorului De= 0,9 m, adaosul de coroziune c=1mm, este construita din otel cu rezistenta admisibila de 200 N/mm2, iar factorul de slabire este de 0,85
- 24 mm;
- 14,23 mm;
- 30 mm;
- 5 mm
344. Care este presiunea maxima admisa intr-o caldare acvatubulara construita din otel cu rezistenta admisibila de 175 N/mm2, grosimea tamburului s=10 mm, diametrul tamburului D= 0,9 m, adausul de corosiune c= 3 mm, factorul de slabire de 0,8 . .
- 30 bar;
- 2,48 MPa;
- 35 bar;
- 20 MPa.
345. Care este presiunea maxima admisa intr-o caldare acvatubulara construita din otel cu rezistenta admisibila de 125 N/mm2, grosimea tamburului s=10 mm, diametrul tamburului D= 0,9 m, adausul de corosiune c= 3 mm, factorul de slabire de 0,8 . .
- 17,75 bar;
- 2,1 MPa;
- 35 bar;
- 40 MPa.
346. Care este presiunea maxima admisa intr-o caldare acvatubulara construita din otel cu rezistenta admisibila de 175 N/mm2, grosimea tamburului s=10 mm, diametrul tamburului D= 0,9 m, adausul de corosiune c= 1 mm, factorul de slabire de 0,8 . .
- 45 bar;
- 3,19 MPa;
- 25 bar;
- 15 MPa.
347. Care este presiunea maxima admisa intr-o caldare acvatubulara construita din otel cu rezistenta admisibila de 175 N/mm2, grosimea tamburului s=10 mm, diametrul tamburului D= 0,7 m, adausul de corosiune c= 3 mm, factorul de slabire de 0,8 . .
- 25 bar;
- 35 bar;
- 3,19 MPa;
- 40 bar.
348. Care este presiunea maxima admisa intr-o caldare acvatubulara construita din otel cu rezistenta admisibila de 175 N/mm2, grosimea tamburului s=10 mm, diametrul tamburului D= 0,9 m, adausul de corosiune c= 1 mm, factorul de slabire de 0,8 . .
- 30 bar;
- 2,5 MPa;
- 150 bar;
- 3,19 MPa.
349. Determinati grosimea necesara pentru capacele de forma semieliptica de la colectorul unei caldari acvatubulare pentru care avem urmatoarele date: presiunea nominala pn= 50 bar, diametrul exterior al tamburului De= 0,85 m, rezistenta admisibila de 150 N/mm2, coeficientul de slabire de 0,9, adaosul de corosiune c=1 mm, inaltimea partii bombate h= 0,3m
- 30,3 mm;
- 22,5 mm;
- 20 mm;
- 12,25 mm.
350. Determinati grosimea necesara pentru capacele de forma semieliptica de la colectorul unei caldari acvatubulare pentru care avem urmatoarele date: presiunea nominala pn= 30 bar, diametrul exterior al tamburului De= 0,85 m, rezistenta admisibila de 150 N/mm2, coeficientul de slabire de 0,9, adaosul de corosiune c=1 mm, inaltimea partii bombate h= 0,3m
- 21,2 mm;
- 7,73 mm;
- 21,8 mm;
- 32,4 mm.
351. Determinati grosimea necesara pentru capacele de forma semieliptica de la colectorul unei caldari acvatubulare pentru care avem urmatoarele date: presiunea nominala pn= 50 bar, diametrul exterior al tamburului De= 0,85 m, rezistenta admisibila de 150 N/mm2, coeficientul de slabire de 0,9, adaosul de corosiune c=1 mm, inaltimea partii bombate h= 0,2mm
- 11,2 mm;
- 10 mm;
- 17,88 mm;
- 25,2 mm.
352. Determinati grosimea necesara pentru capacele de forma semieliptica de la colectorul unei caldari acvatubulare pentru care avem urmatoarele date: presiunea nominala pn= 50 bar, diametrul exterior al tamburului De=0,75 m, rezistenta admisibila de 150 N/mm2, coeficientul de slabire de 0,9, adaosul de corosiune c=1 mm, inaltimea partii bombate h= 0,3m
- 5,8 mm;
- 9,76 mm;
- 30 mm;
- 15,3 mm.
353. Determinati grosimea necesara pentru capacele de forma semieliptica de la colectorul unei caldari acvatubulare pentru care avem urmatoarele date: presiunea nominala pn= 50 bar, diametrul exterior al tamburului De= 0,85 m, rezistenta admisibila de 125 N/mm2, coeficientul de slabire de 0,9, adaosul de corosiune c=1 mm, inaltimea partii bombate h= 0,3m
- 14,53 mm;
- 10,2 mm;
- 30,5 mm;
- 12,5 mm.
354. Calculati randamentul unei caldari cu supraincalzitor intermediar izobar pentru care se cunosc urmatoarele date: presiunea de vaporizare p1=60 bar, presiunea intermediara p2=0,25 p1, temperaturile de supraincalzire t si= 500 grade C, temperatura apei de alimentare taa=tsat-100 grade C, debitul nominal de abur D=20 to/h, randamentul vaporizatorului de 55%, puterea calorifica inferioara a combustibilului Qi=40MJ/kg.Destinderea in prima treapta a turbinei se considera adiabata
- 0,75;
- 0,89;
- 60%;
- 95%.
355. Calculati randamentul unei caldari cu supraincalzitor intermediar izobar pentru care se cunosc urmatoarele date: presiunea de vaporizare p1=40 bar, presiunea intermediara p2=0,25 p1, temperaturile de supraincalzire t si= 500 grade C, temperatura apei de alimentare taa=tsat-100 grade C, debitul nominal de abur D=20 to/h, randamentul vaporizatorului de 55%, puterea calorifica inferioara a combustibilului Qi=40MJ/kg.Destinderea in prima treapta a turbinei se considera adiabata
- 0,65;
- 0,82;
- 89%;
- 0,9.
356. Calculati randamentul unei caldari cu supraincalzitor intermediar izobar pentru care se cunosc urmatoarele date: presiunea de vaporizare p1=60 bar, presiunea intermediara p2=0,25 p1, temperaturile de supraincalzire t si= 400 grade C, temperatura apei de alimentare taa=tsat-100 grade C, debitul nominal de abur D=20 to/h, randamentul vaporizatorului de 55%, puterea calorifica inferioara a combustibilului Qi=40MJ/kg.Destinderea in prima treapta a turbinei se considera adiabata
- 0,84;
- 0,75;
- 70%;
- 95%.
357. Calculati randamentul unei caldari cu supraincalzitor intermediar izobar pentru care se cunosc urmatoarele date: presiunea de vaporizare p1=60 bar, presiunea intermediara p2=0,25 p1, temperaturile de supraincalzire t si= 500 grade C, temperatura apei de alimentare taa=tsat-100 grade C, debitul nominal de abur D=20 to/h, randamentul vaporizatorului de 55%, puterea calorifica inferioara a combustibilului Qi=10200kcal/kg.Destinderea in prima treapta a turbinei se considera adiabata
- 70%;
- 80%;
- 0,78;
- 0,88.
358. Calculati randamentul unei caldari cu supraincalzitor intermediar izobar pentru care se cunosc urmatoarele date: presiunea de vaporizare p1=60 bar, presiunea intermediara p2=0,25 p1, temperaturile de supraincalzire t si= 500 grade C, temperatura apei de alimentare taa=tsat-100 grade C, debitul nominal de abur D=20 to/h, randamentul vaporizatorului de 60%, puterea calorifica inferioara a combustibilului Qi=40MJ/kg.Destinderea in prima treapta a turbinei se considera adiabata
- 75%;
- 0,8;
- 0,96;
- 90%.
359. Determinati cantitatea de condens necesar pentru pulverizat in camera de amestec a unei instalatii de reglare a temperaturii aburului supraincalzit izobar. Date cunoscute: presiunea nominala a aburului p= 5 MPa, temperatura de supraincalzire reglata t si=500 grade C, presiunea de condensare P cd=20 K Pa, debitul de abur 10 to/h, cresterea de temperatura 50 grade C
- 105 kg/h;
- 480 kg/h;
- 0,58 to/h;
- 1,2 to/h.
360. Determinati cantitatea de condens necesar pentru pulverizat in camera de amestec a unei instalatii de reglare a temperaturii aburului supraincalzit izobar. Date cunoscute: presiunea nominala a aburului p= 5 MPa, temperatura de supraincalzire reglata t si=500 grade C, presiunea de condensare P cd=20 K Pa, debitul de abur 15 to/h, cresterea de temperatura 50 grade C
- 1,5 to/h;
- 0,6 to/h;
- 815 kg/h;
- 720kg/h.
361. Determinati cantitatea de condens necesar pentru pulverizat in camera de amestec a unei instalatii de reglare a temperaturii aburului supraincalzit izobar. Date cunoscute: presiunea nominala a aburului p= 5 MPa, temperatura de supraincalzire reglata t si=500 grade C, presiunea de condensare P cd=0,5 bar, debitul de abur 10 to/h, cresterea de temperatura 50 grade C
- 496 kg/h;
- 0,65 to/h;
- 0,75 to/h;
- 910kg/h.
362. Determinati cantitatea de condens necesar pentru pulverizat in camera de amestec a unei instalatii de reglare a temperaturii aburului supraincalzit izobar. Date cunoscute: presiunea nominala a aburului p= 5 MPa, temperatura de supraincalzire reglata t si=500 grade C, presiunea de condensare P cd=20 K Pa, debitul de abur 10 to/h, cresterea de temperatura 100 grade C
- 0,16 to/h;
- 1,6 to/h;
- 840 kg/h;
- 430 kg/h.
363. Determinati cantitatea de condens necesar pentru pulverizare in camera de amestec a unei instalatii de reglare a temperaturii aburului supraincalzit izobar. Date cunoscute: presiunea nominala a aburului p= 60 bar, temperatura de supraincalzire reglata t si=500 grade C, presiunea de condensare P cd=20 K Pa, debitul de abur 10 to/h, cresterea de temperatura 50 grade C
- 310 kg/h;
- 480 kg/h;
- 1,7 to/h;
- 0,17 to/h.
364. Determinati tirajul static pentru o caldare avand urmatoarele date cunoscute: inaltimea geodezica de evacuare H=20 m, presiunea barica 750 torr, temperatura atmosferica 0 grade C, densitatea aerului 1,3 kg/m3, densitatea gazelor 1,2 kg/m3, temperatura gazelor 150 grade C . .
- 0,3 bar;
- 52 Pa;
- 92 mm col H2O;
- 0,8 kg/cm2
365. Determinati tirajul static pentru o caldare avand urmatoarele date cunoscute: inaltimea geodezica de evacuare H=20 m, presiunea barica 760 torr, temperatura atmosferica 0 grade C, densitatea aerului 1,31 kg/m3, densitatea gazelor 1,2 kg/m3, temperatura gazelor 150 grade C . .
- 0,2 bar;
- 95mm col H2O;
- 1,01kgf/cm2;
- 40
366. Determinati tirajul static pentru o caldare avand urmatoarele date cunoscute: inaltimea geodezica de evacuare H=10 m, presiunea barica 750 torr, temperatura atmosferica 0 grade C, densitatea aerului 1,3 kg/m3, densitatea gazelor 1,2 kg/m3, temperatura gazelor 150 grade C . .
- 46 kgf/m2;
- 110 mm col H2O;
- 0,2 bar;
- 0,15 kgf/cm2
367. Determinati tirajul static pentru o caldare avand urmatoarele date cunoscute: inaltimea geodezica de evacuare H=20 m, presiunea barica 750 torr, temperatura atmosferica 0 grade C, densitatea aerului 1,3 kg/m3, densitatea gazelor 1,15 kg/m3, temperatura gazelor tg=200 grade C . .
- 40 Pa;
- 128mm col H2O
- 0,1 bar;
- 0,7 kg/cm2
368. Determinati tirajul static pentru o caldare avand urmatoarele date cunoscute: inaltimea geodezica de evacuare H=20 m, presiunea barica 750 torr, temperatura atmosferica 20 grade C, densitatea aerului 1,22 kg/m3, densitatea gazelor 1,2 kg/m3, temperatura gazelor 150 grade C . .
- 48 Pa;
- 1,1 kPa
- 15 torr;
- 70 mm col H2O;
369. Gradul de reactiune al unei turbine cu abur este 0,4. Determinati parametrii aburului, pentru o destindere adiabata, dupa ajutaj si la evacuare. Date cunoscute: puterea specifica ps = 0,2 [KWh/kg]; presiunea initiala p1=3 [MPa]; temperatura initiala t1=400 [grade C]
- p2=0,8 bar; t2=90 grade C; x2=0,92; p' 2=4,5 bar; t'2=160 grade C;
- p2=1,8 bar; t2=165 grade C; x2=0,7; p' 2=7 bar; t'2=210 grade C;
- p2=0,2 bar; t2=80 grade C; x2=0,75; p' 2=3 bar; t'2=105 grade C;
- p2=0,2 bar; t2=80 grade C; x2=1; p' 2=5 bar; t'2=105 grade C;
370. Gradul de reactiune al unei turbine cu abur este 0,4. Determinati parametrii aburului, pentru o destindere adiabata, dupa ajutaj si la evacuare. Date cunoscute: puterea specifica ps = 0,2 [KWh/kg]; presiunea initiala p1=40 [bar]; temperatura initiala t1=400 [grade C]
- p2=2 bar; t2=85 grade C; x2=0,7; p' 2=4 bar; t'2=90 grade C;
- p2=2 bar; t2=85 grade C; x2=0,7; p' 2=9 bar; t'2=90 grade C;
- p2=1 bar; t2=100 grade C; x2=0,9; p' 2=5 bar; t'2=160 grade C;
- p2=3 bar; t2=40 grade C; x2=0,99; p' 2=1,5 bar; t'2=65 grade C;
371. Gradul de reactiune al unei turbine cu abur este 0,4. Determinati parametrii aburului, pentru o destindere adiabata, dupa ajutaj si la evacuare. Date cunoscute: puterea specifica ps = 0,2 [KWh/kg]; presiunea initiala p1=3 [MPa]; temperatura initiala t1=300 [grade C]
- p2=1,5 bar; t2=80 grade C; p' 2=3 bar; t'2=70 grade C;
- p2=0,5 bar; t2=80 grade C; p' 2=8bar; t'2=170 grade C;
- p2=1,5 bar; t2=80 grade C; p' 2=4 bar; t'2=170 grade C;
- p2=0,5 bar; t2=150 grade C; p' 2=0,3 bar; t'2= 70 grade C;
372. Gradul de reactiune al unei turbine cu abur este 0,3. Determinati parametrii aburului, pentru o destindere adiabata, dupa ajutaj si la evacuare. Date cunoscute: puterea specifica ps = 0,2 [KWh/kg]; presiunea initiala p1=3 [MPa]; temperatura initiala t1=400 [grade C]
- p2=0,8 bar; t2=90 grade C; x2=0,8; p' 2=3 bar; t'2=40 grade C;
- p2=1,8 bar; t2=190 grade C; x2=0,7; p' 2=0,5 bar; t'2=60 grade C;
- p2=1,5 bar; t2=90 grade C; x2=0,8; p' 2=3 bar; t'2=45 grade C;
- p2=0,8 bar; t2=90 grade C; x2=0,92; p' 2=3 bar; t'2=135 grade C;
373. Gradul de reactiune al unei turbine cu abur este 0,4. Determinati parametrii aburului, pentru o destindere adiabata, dupa ajutaj si la evacuare. Date cunoscute: puterea specifica ps = 0,25 [KWh/kg]; presiunea initiala p1=3 [MPa]; temperatura initiala t1=400 [grade C]
- p2=0,3 bar; t2=70 grade C; x2=0,7; p' 2=4 bar; t'2=60 grade C;
- p2=0,8 bar; t2=80 grade C; x2=0,7; p' 2=8 bar; t'2=70 grade C;
- p2=0,5 bar; t2=110 grade C; x2=0,7; p' 2=0,4 bar; t'2=115 grade C;
- p2=0,3 bar; t2=70 grade C; x2=0,855; p' 2=4 bar; t'2=140 grade C;
374. Determinati parametrii initiali ai aburului pentru o turbina cu actiune pentru care avem urmatoarele date cunoscute: viteza aburului la iesirea din ajutaj w= 1000[m/s]; titlul aburului x=0,965; temperatura aburului evacuat t2 =[ 60 grade C]; randamentul intern de 80%
- t1=300 grade C;p1=15 bar; i=3000 kj/kg;
- t1=300 grade C;p1=7 bar; i=3050 kj/kg;
- t1=400 grade C;p1=20 bar; i=3200 kj/kg;
- t1=500 grade C;p1=25 bar; i=3100 kj/kg;
375. Determinati parametrii initiali ai aburului pentru o turbina cu actiune pentru care avem urmatoarele date cunoscute: viteza aburului la iesirea din ajutaj w= 1100[m/s]; titlul aburului x=0,965; temperatura aburului evacuat t2 =[ 60 grade C]; randamentul intern de 80%
- p1=20 bar; t1=250 grade C i=3200 kj/kg;
- p1=10,5 bar; t1=355 grade C i=3150 kj/kg;
- p1=15 bar; t1=400 grade C i=3000 kj/kg;
- p1=25 bar; t1=400 grade C i=3100 kj/kg;
376. Determinati parametrii initiali ai aburului pentru o turbina cu actiune pentru care avem urmatoarele date cunoscute: viteza aburului la iesirea din ajutaj w= 1000[m/s]; titlul aburului x=0,965; temperatura aburului evacuat t2 =[ 80 grade C]; randamentul intern de 80%
- t1=300 grade C;p1=8 bar; i=3070 kj/kg;
- t1=400 grade C;p1=20 bar; i=3020 kj/kg;
- t1=500 grade C;p1=20 bar; i=3200 kj/kg;
- t1=450 grade C;p1=25 bar; i=2900 kj/kg;
377. Determinati parametrii initiali ai aburului pentru o turbina cu actiune pentru care avem urmatoarele date cunoscute: viteza aburului la iesirea din ajutaj w= 1000[m/s]; titlul aburului x=0,98; temperatura aburului evacuat t2 =[ 60 grade C]; randamentul intern de 80%
- t1=300 grade C;p1=22 bar; i=3050 kj/kg;
- t1=250 grade C;p1=11 bar; i=2800 kj/kg;
- t1=320 grade C;p1=0,7 MPa; i=3090 kj/kg;
- t1=320 grade C;p1=7 bar; i=2800 kj/kg;
378. Determinati parametrii initiali ai aburului pentru o turbina cu actiune pentru care avem urmatoarele date cunoscute: viteza aburului la iesirea din ajutaj w= 1000[m/s]; titlul aburului x=0,965; temperatura aburului evacuat t2 =[ 60 grade C]; randamentul intern de 0,9
- t1=200 grade C;p1=16 bar; i=2800 kj/kg;
- t1=250 grade C;p1=10bar; i=3400 kj/kg;
- t1=300 grade C;p1=4 bar; i=2600 kj/kg;
- t1=300 grade C;p1=4 bar; i=3050 kj/kg;
379. Determinati parametrii initiali ai aburului de la o turbina cu urmatoarele date cunoscute:debitul specific (destindere politropica) d pol= 5[kg/kwh]; presiunea de condensatie p2= 20[kPa]; titlul aburului (destindere izentropica) x= 0,85; randamentul intern 0,8.
- t1=300 grade C;p1=2 bar; i=2600 kj/kg;
- t1=340 grade C;p1=6 MPa; i=3000 kj/kg;
- t1=300 grade C;p1=2 MPa; i=3000 kj/kg;
- t1=390 grade C;p1=25 bar; i=2800 kj/kg;
380. Determinati parametrii initiali ai aburului de la o turbina cu urmatoarele date cunoscute:debitul specific (destindere politropica) d pol= 4[kg/kwh]; presiunea de condensatie p2= 20[kPa]; titlul aburului (destindere izentropica) x= 0,85; randamentul intern 0,8.
- t1=400 grade C;p1=20 bar; i=3000 kj/kg;
- t1=200 grade C;p1=16 bar; i=2800 kj/kg;
- t1=300 grade C;p1=20 bar; i=3000 kj/kg;
- t1=450 grade C;p1=40 bar; i=3200 kj/kg;
381. Determinati parametrii initiali ai aburului de la o turbina cu urmatoarele date cunoscute:debitul specific (destindere politropica) d pol= 5[kg/kwh]; presiunea de condensatie p2= 30[kPa]; titlul aburului (destindere izentropica) x= 0,8; randamentul intern 0,8.
- p1=16bar; t1=300 grade C i=3000 kj/kg;
- p1=15 bar; t1=300 grade C i=3050 kj/kg;
- p1=55 bar; t1=350 grade C i=3050 kj/kg;
- p1=15 bar; t1=300 grade C i=2800 kj/kg;
382. Determinati parametrii initiali ai aburului de la o turbina cu urmatoarele date cunoscute:debitul specific (destindere politropica) d pol= 5[kg/kwh]; presiunea de condensatie p2= 20[kPa]; titlul aburului (destindere izentropica) x= 0,8; randamentul intern 0,8.
- i=2860 kj/kg; p1=5 MPa; t1=270 grade C
- i=2500 kj/kg; p1=7 bar; t1=160 grade C
- i=2860 kj/kg; p1=11 bar; t1=175 grade C
- i=3300 kj/kg; p1=19 bar; t1=400 grade C
383. Determinati parametrii initiali ai aburului de la o turbina cu urmatoarele date cunoscute:debitul specific (destindere politropica) d pol= 5[kg/kwh]; presiunea de condensatie p2= 20[kPa]; titlul aburului (destindere izentropica) x= 0,85; randamentul intern 0,9.
- i=3000 kj/kg; p1=25 bar; t1=570 grade K
- i=3000 kj/kg; p1=15 bar; t1=250 grade C
- i=2800 kj/kg; p1=5 bar; t1=500 grade K
- i=3500 kj/kg; p1=25 bar; t1=600 grade K
384. Reglarea puterii unei turbine cu abur se realizeaza prin laminare. Care sunt parametrii (initiali si finali) pentru a realiza o putere politropica de 4000 [kw]. Date cunoscute: puterea nominala (politropica) Ppol=10000[CP]; p1=5MPa; t1=500 [grade C]; t2=60 [grade C]; randamentul intern 0,8.
- p'1=8 bar; t'1=200 grade C; p' 2=1,2 bar; t'2=120 grade C;
- p'1=10 bar; t'1=250 grade C; p' 2=0,8 bar; t'2=160 grade C;
- p'1=4 bar; t'1=470 grade C; p' 2=0,2 bar; t'2=240 grade C;
- p'1=2 bar; t'1=300 grade C; p' 2=0,4 bar; t'2=190 grade C;
385. Reglarea puterii unei turbine cu abur se realizeaza prin laminare. Care sunt parametrii (initiali si finali) pentru a realiza o putere politropica de 4000 [kw]. Date cunoscute: puterea nominala (politropica) Ppol=8000[CP]; p1= 5[MPa]; t1=500 [grade C]; t2=60 [grade C]; randamentul intern 0,8.
- p'1=6 bar; t'1=250 grade C; p' 2=0,4bar; t'2=80 grade C;
- p'1=12 bar; t'1=480 grade C; p' 2=0,2 bar; t'2=100 grade C;
- p'1=8 bar; t'1=300 grade C; p' 2=0,6bar; t'2=120 grade C;
- p'1=10 bar; t'1=350 grade C; p' 2=0,8 bar; t'2=140 grade C;
386. Reglarea puterii unei turbine cu abur se realizeaza prin laminare. Care sunt parametrii (initiali si finali) pentru a realiza o putere politropica de 4000 [kw]. Date cunoscute: puterea nominala (politropica) Ppol=10000[CP]; p1=40 [bar]; t1=500 [grade C]; t2=60 [grade C]; randamentul intern 0,8.
- p'1=35bar; t'1=470 grade C; p' 2=0,2bar; t'2=245 grade C;
- p'1=5bar; t'1=300 grade C; p' 2=0,4 bar; t'2=200 grade C;
- p'1=2,5 bar; t'1=350 grade C; p' 2=0,6bar; t'2=220 grade C;
- p'1=1,5 bar; t'1=200 grade C; p' 2=0,1bar; t'2=80 grade C;
387. Reglarea puterii unei turbine cu abur se realizeaza prin laminare. Care sunt parametrii (initiali si finali) pentru a realiza o putere politropica de 4000 [kw]. Date cunoscute: puterea nominala (politropica) Ppol=10000[CP]; p1=5[MPa]; t1=673 [grade K]; t2=60 [grade C]; randamentul intern 0,8.
- p'1=2 bar; t'1=150 grade C; p' 2=0,4 bar; t'2=65 grade C;
- p'1=4 bar; t'1=160 grade C; p' 2=0,6 bar; t'2=55 grade C;
- p'1=0,8 bar; t'1=250 grade C; p' 2=0,8 bar; t'2=75 grade C;
- p'1=6 bar; t'1=360 grade C; p' 2=0,2bar; t'2=85 grade C;
388. Reglarea puterii unei turbine cu abur se realizeaza prin laminare. Care sunt parametrii (initiali si finali) pentru a realiza o putere politropica de 4000 [kw]. Date cunoscute: puterea nominala (politropica) Ppol=10000[CP]; p1=5MPa; t1=500 [grade C]; t2=323 [grade K]; randamentul intern 0,8.
- p'1=3 bar; t'1=300 grade C; p' 2=0,25 bar;t' 2=55 grade C;
- p'1=5 bar; t'1=350 grade C; p' 2=0,35 bar; t' 2=160 gradeC;
- p'1=6 bar; t'1=370 grade C; p' 2=0,5 bar; t' 2 =200 grade C;
- p'1=4 bar; t'1=470 grade C; p' 2=0,15bar; t'2=270 grade C;
389. Determinati puterile unei turbine cu o treapta de supraincalzire intermediara. Date cunoscute: debitul nominal de abur D=20 [t0/h]; presiunea initiala p1=60[bar]; raportul de reducere a presiunii 25%; temperaturile de supraincalzire 500 [grade C]; presiunea de condensatie P cd =20[kPa]; debitul de extractie dupa prima treapta D ext= 5[t0/h]; randamentul intern=80%.
- Pad= 6375 Kw; Ppol=5100 kw;
- Pad= 5000 Kw; Ppol=6000 kw;
- Pad= 4500 Kw; Ppol=4000 kw;
- Pad= 5500 Kw; Ppol=5000 kw;
390. Determinati puterile unei turbine cu o treapta de supraincalzire intermediara. Date cunoscute: debitul nominal de abur D=20 [t0/h]; presiunea initiala p1=5[mPa]; raportul de reducere a presiunii 25%; temperaturile de supraincalzire 500 [grade C]; presiunea de condensatie P cd =20[kPa]; debitul de extractie dupa prima treapta D ext= 5[t0/h]; randamentul intern=80%.
- Pad= 6370 Kw; Ppol=5100 kw;
- Pad= 6000 Kw; Ppol=5100 kw;
- Pad= 5100 Kw; Ppol=6370 kw;
- Pad= 6000 Kw; Ppol=5500 kw;
391. Determinati puterile unei turbine cu o treapta de supraincalzire intermediara. Date cunoscute: debitul nominal de abur D=20 [t0/h]; presiunea initiala p1=60[bar]; raportul de reducere a presiunii 25%; temperaturile de supraincalzire 450 [grade C]; presiunea de condensatie P cd =20[kPa]; debitul de extractie dupa prima treapta D ext= 5[t0/h]; randamentul intern=80%.
- Pad=5940 Kw; Ppol=5500 kw;
- Pad= 5940 Kw; Ppol=4750 kw;
- Pad= 4750 Kw; Ppol=4000 kw;
- Pad= 5940 Kw; Ppol=6300 kw;
392. Determinati puterile unei turbine cu o treapta de supraincalzire intermediara. Date cunoscute: debitul nominal de abur D=20 [t0/h]; presiunea initiala p1=60[bar]; raportul de reducere a presiunii 25%; temperaturile de supraincalzire 500 [grade C]; presiunea de condensatie P cd =30[kPa]; debitul de extractie dupa prima treapta D ext= 5[t0/h]; randamentul intern=80%.
- Pad=6000 Kw; Ppol=4500 kw;
- Pad= 6360 Kw; Ppol=5085 kw;
- Pad= 6360 Kw; Ppol=5085 kw;
- Pad= 5050 Kw; Ppol=4050 kw;
393. Determinati puterile unei turbine cu o treapta de supraincalzire intermediara. Date cunoscute: debitul nominal de abur D=20 [t0/h]; presiunea initiala p1=60[bar]; raportul de reducere a presiunii 25%; temperaturile de supraincalzire 500 [grade C]; presiunea de condensatie P cd =[kPa]; debitul de extractie dupa prima treapta D ext=0[t0/h]; randamentul intern=80%.
- Pad=6320 Kw; Ppol=5800 kw;
- Pad= 7000 Kw; Ppol=6315 kw;
- Pad= 7720 Kw; Ppol=6180 kw;
- Pad= 6330 Kw; Ppol=5315 kw;
394. Determinati pierderea de putere adiabatica in cazul defectarii supraincalzitorului intermediar pentru o turbina in doua trepte. Date cunoscute: debitul de abur D=30[t0/h]; presiunea nominala p1=60[bar]; raportul de scadere a presiunii intre trepte 0,25; temperatura de supraincalzire t si=500[grade C]; presiunea de condensatie P cd=0,25 [bar].
- Dif. Pad=2010Kw;
- Dif. Pad=3580Kw;
- Dif. Pad=4110Kw;
- Dif. Pad=2810Kw;
395. Determinati pierderea de putere adiabatica in cazul defectarii supraincalzitorului intermediar pentru o turbina in doua trepte. Date cunoscute: debitul de abur D=20[t0/h]; presiunea nominala p1=60[bar]; raportul de scadere a presiunii intre trepte 0,25; temperatura de supraincalzire t si=500[grade C]; presiunea de condensatie P cd=0,25 [bar].
- Dif. Pad=2800Kw;
- Dif. Pad=2800 CP;
- Dif. Pad=2385 CP;
- Dif. Pad=2385 kw;
396. Determinati pierderea de putere adiabatica in cazul defectarii supraincalzitorului intermediar pentru o turbina in doua trepte. Date cunoscute: debitul de abur D=30[t0/h]; presiunea nominala p1=5[mPa]; raportul de scadere a presiunii intre trepte 0,25; temperatura de supraincalzire t si=500[grade C]; presiunea de condensatie P cd=0,25 [bar].
- Dif. Pad=3050CP;
- Dif. Pad=2560 CP;
- Dif. Pad=3575 CP;
- Dif. Pad=3920 kw;
397. Determinati pierderea de putere adiabatica in cazul defectarii supraincalzitorului intermediar pentru o turbina in doua trepte. Date cunoscute: debitul de abur D=30[t0/h]; presiunea nominala p1=60[bar]; raportul de scadere a presiunii intre trepte 0,2; temperatura de supraincalzire t si=500[grade C]; presiunea de condensatie P cd=0,25 [bar].
- Dif. Pad=3220CP;
- Dif. Pad=3590 Kw;
- Dif. Pad=4215 Kw;
- Dif. Pad=3520 kw;
398. Determinati pierderea de putere adiabatica in cazul defectarii supraincalzitorului intermediar pentru o turbina in doua trepte. Date cunoscute: debitul de abur D=30[t0/h]; presiunea nominala p1=60[bar]; raportul de scadere a presiunii intre trepte 0,25; temperatura de supraincalzire t si=500[grade C]; presiunea de condensatie P cd=15[kPa].
- Dif. Pad=3600Kw;
- Dif. Pad=3600 CP;
- Dif. Pad=4010 Kw;
- Dif. Pad=2525 kw;
399. Determinati pierderea de putere in cazul defectarii supraincalzitoarelor pentru o turbina in doua trepte cu supraincalzire intermediara. Date cunoscute: debit nominal D=25[t0/h]; presiune nominala p1=5[MPa]; presiune de condensatie p cd=25[kPa]; raportul de scadere a presiunii 0,25; temperaturi de supraincalzire t si=550 [grade C].
- Dif. Pad=3720Kw;
- Dif. Pad=4000 CP;
- Dif. Pad=4505 CP;
- Dif. Pad=3250 Kw;
400. Determinati pierderea de putere in cazul defectarii supraincalzitoarelor pentru o turbina in doua trepte cu supraincalzire intermediara. Date cunoscute: debit nominal D=15[t0/h]; presiune nominala p1=5[MPa]; presiune de condensatie p cd=25[kPa]; raportul de scadere a presiunii 0,25; temperaturi de supraincalzire t si=550 [grade C].
- Dif. Pad=2500 CP;
- Dif. Pad=2232 Kw;
- Dif. Pad= 2733 Kw;
- Dif. Pad=2835 CP;
401. Determinati pierderea de putere in cazul defectarii supraincalzitoarelor pentru o turbina in doua trepte cu supraincalzire intermediara. Date cunoscute: debit nominal D=25[t0/h]; presiune nominala p1=50[bar]; presiune de condensatie p cd=25[kPa]; raportul de scadere a presiunii 0,25; temperaturi de supraincalzire t si=550 [grade C].
- Dif. Pad=3720 CP;
- Dif. Pad=3205 Kw;
- Dif. Pad= 3720 Kw;
- Dif. Pad=3350 CP;
402. Determinati pierderea de putere in cazul defectarii supraincalzitoarelor pentru o turbina in doua trepte cu supraincalzire intermediara. Date cunoscute: debit nominal D=25[t0/h]; presiune nominala p1=5[MPa]; presiune de condensatie p cd=25[kPa]; raportul de scadere a presiunii 0,25; temperaturi de supraincalzire t si=450 [grade C].
- Dif. Pad=3200 CP;
- Dif. Pad=3835 Kw;
- Dif. Pad= 3530 CP;
- Dif. Pad=3200 Kw;
403. Determinati pierderea de putere in cazul defectarii supraincalzitoarelor pentru o turbina in doua trepte cu supraincalzire intermediara. Date cunoscute: debit nominal D=25[t0/h]; presiune nominala p1=5[mPa]; presiune de condensatie p cd=0,15[bar]; raportul de scadere a presiunii 0,25; temperaturi de supraincalzire t si=550 [grade C].
- Dif. Pad=4210 CP;
- Dif. Pad=3750 CP;
- Dif. Pad= 3725 Kw;
- Dif. Pad=3750 Kw;
404. Determinati pierderea de putere politropica specifica, in cazul defectarii condensorului pentru o turbina cu abur. Date cunoscute: presiunea initiala p1=40[bar]; temperatura initiala t1=400[grade C]; titlul pentru destinderea izentropica x ad=0,80; randamentul intern 0,85; cresterea de presiune 0,4[bar] in condensor.
- 0,041 Kw/kg;
- 0,033 Kw/Kg;
- 0,05 Kw/kg;
- 0,1 Kw/kg.
405. Determinati pierderea de putere politropica specifica, in cazul defectarii condensorului pentru o turbina cu abur. Date cunoscute: presiunea initiala p1=50[bar]; temperatura initiala t1=400[grade C]; titlul pentru destinderea izentropica x ad=0,80; randamentul intern 0,85; cresterea de presiune 0,4[bar].
- 0,15 Kw/kg;
- 0,07 Kw/Kg;
- 0,032 Kw/kg;
- 0,05 Kw/kg.
406. Determinati pierderea de putere politropica specifica, in cazul defectarii condensorului pentru o turbina cu abur. Date cunoscute: presiunea initiala p1=40[bar]; temperatura initiala t1=500[grade C]; titlul pentru destinderea izentropica x ad=0,80; randamentul intern 0,85; cresterea de presiune 0,4[bar].
- 0,16 Kw/kg;
- 0,2 Kw/Kg;
- 0,14 Kw/kg;
- 0,09 Kw/kg.
407. Determinati pierderea de putere politropica specifica, in cazul defectarii condensorului pentru o turbina cu abur. Date cunoscute: presiunea initiala p1=40[bar]; temperatura initiala t1=400[grade C]; titlul pentru destinderea izentropica x ad=0,80; randamentul intern 0,8; cresterea de presiune 0,4[bar].
- 0,31 Kw/kg;
- 0,06 Kw/Kg;
- 0,055 Kw/kg;
- 0,065 Kw/kg.
408. Determinati pierderea de putere politropica specifica, in cazul defectarii condensorului pentru o turbina cu abur. Date cunoscute: presiunea initiala p1=40[bar]; temperatura initiala t1=400[grade C]; titlul pentru destinderea izentropica x ad=0,85; randamentul intern 0,85; cresterea de presiune 0,4[bar].
- 0,0029 Kw/kg;
- 0,023 Kw/Kg;
- 0,043 Kw/kg;
- 0,051 Kw/kg.
409. Determinati randamentele si parametrii initiali ale unei turbine. Date cunoscute: temperatura aburului evacuat T=343[K]; titlul aburului dupa destindere politropica X pol=0,95; viteza aburului la iesirea din ajutaj(politropica) W pol=1000[m/s]; diferenta de titlu 0,1; apa de alimentare se preincalzeste pana la valoarea taa=tsat-100 grade C.
- rand.pol= 0,3; rand. ad=0,25; rand.int=0,9; p1=19 bar; t1= 500 grade C;
- rand.pol= 0,2; rand. ad=0,29; rand.int=0,76;p1=19 bar; t1=300 grade C
- rand.pol= 0,4; rand. ad=0,6; rand.int=0,5; p1=30 bar; t1= 400 grade C;
- rand.pol= 0,35; rand. ad=0,25; rand.int=0,4; p1=25 bar; t1= 300 grade C;
410. Determinati randamentele si parametrii initiali ale unei turbine. Date cunoscute: temperatura aburului evacuat T=343[K]; titlul aburului dupa destindere politropica X pol=0,95; viteza aburului la iesirea din ajutaj(politropica) W pol=800[m/s]; diferenta de titlu 0,1; apa de alimentare se preincalzeste pana la valoarea taa=tsat-100 grade C.
- rand.pol= 0,25; rand. ad=0,45; rand.int=0,9; p1=19 bar; t1= 300 grade C;
- rand.pol= 0,35; rand. ad=0,25; rand.int=0,8; p1=10 bar; t1=280 grade c;
- rand.pol= 0,13; rand. ad=0,22; rand.int=0,59; p1=9 bar; t1= 205 grade C;
- rand.pol= 0,40; rand. ad=0,3; rand.int=0,7; p1=15 bar; t1= 400 grade C;
411. Determinati randamentele si parametrii initiali ale unei turbine. Date cunoscute: temperatura aburului evacuat T=343[K]; titlul aburului dupa destindere politropica X pol=0,98; viteza aburului la iesirea din ajutaj(politropica) W pol=1000[m/s]; diferenta de titlu 0,1; apa de alimentare se preincalzeste pana la valoarea taa=tsat-100 grade C.
- rand.pol= 0,5; rand. ad=0,6; rand.int=0,8; p1=30 bar; t1= 400 grade C;
- rand.pol= 0,15; rand. ad=0,3; rand.int=0,5; p1=10 bar; t1= 210 grade C;
- rand.pol= 0,2; rand. ad=0,3; rand.int=0,7; p1=40 bar; t1= 500 grade C;
- rand.pol= 0,2; rand. ad=0,31; rand.int=0,65; p1=25 bar; t1= 330 grade C;
412. Determinati randamentele si parametrii initiali ale unei turbine. Date cunoscute: temperatura aburului evacuat T=343[K]; titlul aburului dupa destindere politropica X pol=0,95; viteza aburului la iesirea din ajutaj(politropica) W pol=1000[m/s]; diferenta de titlu 0,15; apa de alimentare se preincalzeste pana la valoarea taa=tsat-100 grade C.
- rand.pol= 0,26; rand. ad=0,37; rand.int=0,7; p1=45 bar; t1= 330 grade C;
- rand.pol= 0,2; rand.ad =0,4; rand.int=0,8; p1=15 bar; t1= 205 grade C;
- rand.pol= 0,26; rand. ad=0,37; rand.int=0,7; p1=10 bar; t1= 250 grade C;
- rand.pol= 0,15; rand. ad=0,25; rand.int=0,8; p1=16 bar; t1= 200 grade C;
413. Determinati randamentele si parametrii initiali ale unei turbine. Date cunoscute: temperatura aburului evacuat T=323[K]; titlul aburului dupa destindere politropica X pol=0,95; viteza aburului la iesirea din ajutaj(politropica) W pol=1000[m/s]; diferenta de titlu 0,1; apa de alimentare se preincalzeste pana la valoarea taa=tsat-100 grade C.
- rand.pol= 0,29; rand. ad=0,39; rand.int=0,8; p1=20 bar; t1= 350 grade C;
- rand.pol= 0,19; rand.ad =0,28; rand.int=0,68; p1=10 bar; t1= 250 grade C;
- rand.pol= 0,19; rand. ad=0,4; rand.int=0,9; p1=16 bar; t1= 350 grade C;
- rand.pol= 0,2; rand. ad=0,25; rand.int=0,7; p1=20 bar; t1= 315 grade C;
414. Determinati randamentele si parametrii finali ai aburului pentru o turbina cu actiune. Date cunoscute: presiunea initiala p1=10[bar]; temperatura initiala t1=tsat+100 grade C; viteza aburului dupa destinderea izentropica W ad=1200[m/s]; viteza aburului dupa destinderea politropica Wpol=1000[m/s]
- rand.pol= 0,18; rand. ad=0,26; rand.int=0,7; p2=0,2 bar; t2= 60 grade C;
- rand.pol= 0,18; rand.ad =0,26; rand.int=0,7; p2=0,8 bar; t2= 80 grade C;
- rand.pol= 0,2; rand. ad=0,3; rand.int=0,66; p2=0,5 bar bar; t2= 90 grade C;
- rand.pol= 0,3; rand. ad=0,4; rand.int=0,75; p2=1,3 bar; t2= 68 grade C;
415. Determinati randamentele si parametrii finali ai aburului pentru o turbina cu actiune. Date cunoscute: presiunea initiala p1=15[bar]; temperatura initiala t1=tsat+100 grade C; viteza aburului dupa destinderea izentropica W ad=1200[m/s]; viteza aburului dupa destinderea politropica Wpol=1000[m/s]
- rand.ad= 0,4; rand.pol=0,25; rand.int=0,62; p2=2 bar; t2= 90 grade C;
- rand.ad= 0,264; rand.pol=0,83; rand.int=0,69; p2=0,3 bar; t2=70 grade C;
- rand.ad= 0,25; rand.pol=0,18; rand.int=0,65; p2=0,4 bar; t2=105 grade C;
- rand.pol= 0,3; rand. ad=0,4; rand.int=0,75; p2=0,6 bar; t2= 90 grade C;
416. Determinati randamentele si parametrii finali ai aburului pentru o turbina cu actiune. Date cunoscute: presiunea initiala p1=10[bar]; temperatura initiala t1=tsat+150 grade C; viteza aburului dupa destinderea izentropica W ad=1200[m/s]; viteza aburului dupa destinderea politropica Wpol=1000[m/s]
- rand.ad= 0,4; rand.pol=0,3; rand.int=0,75; p2=0,5 bar; t2= 85 grade C;
- rand.ad= 0,3; rand.pol=0,15; rand.int=0,75; p2=0,2 bar; t2=60 grade C;
- rand.ad= 0,25; rand.pol=0,173; rand.int=0,69; p2=0,2 bar; t2=75 grade C;
- rand.ad= 0,4; rand.pol=0,25; rand.int=0,65; p2=0,4 bar; t2=75 grade C;
417. Determinati randamentele si parametrii finali ai aburului pentru o turbina cu actiune. Date cunoscute: presiunea initiala p1=10[bar]; temperatura initiala t1=tsat+100 grade C; viteza aburului dupa destinderea izentropica W ad=1300[m/s]; viteza aburului dupa destinderea politropica Wpol=1000[m/s]
- rand.ad= 0,3; rand.pol=0,18; rand.int=0,61; p2=0,6 bar; t2= 90 grade C;
- rand.ad= 0,4; rand.pol=0,35; rand.int=0,9; p2=0,06 bar; t2= 75 grade C;
- rand.ad= 0,294; rand.pol=0,175; rand.int=0,6; p2=0,06 bar; t2=35 grade C;
- rand.ad= 0,35; rand.pol=0,20; rand.int=0,65; p2=0,2 bar; t2=60 grade C;
418. Determinati randamentele si parametrii finali ai aburului pentru o turbina cu actiune. Date cunoscute: presiunea initiala p1=10[bar]; temperatura initiala t1=tsat+100 grade C; viteza aburului dupa destinderea izentropica W ad=1200[m/s]; viteza aburului dupa destinderea politropica Wpol=900[m/s]
- rand.ad= 0,3; rand.pol=0,4; rand.int=0,75; p2=2 bar; t2= 160 grade C;
- rand.ad= 0,4; rand.pol=0,2; rand.int=0,5; p2=0,6 bar; t2= 115 grade C;
- rand.ad= 0,26; rand.pol=0,15; rand.int=0,58; p2=0,8 bar; t2=40 grade C;
- rand.ad= 0,26; rand.pol=0,15; rand.int=0,58; p2=0,2 bar; t2=60 grade C;
419. Determinati parametrii finali ai aburului pentru o turbina cu reglare prin laminare pentru variantele de functionare100% si 75% din puterea nominala Pn =5000[CP]. Date cunoscute: presiunea initiala p1=40[bar]; temperatura initiala t1=tsat+150 grade C; randamentul intern 0,8; debitul de abur D=20[t0/h].
- p2=0,6 bar; t2=85 grade C; p2'=0,6 bar;t2'=105 gradeC
- p2=1 bar; t2=60 grade C; p2'=2 bar; t2'=75 gradeC
- p2=1,5 bar; t2=110 grade C; p2'=2,5 bar; t2'=85 gradeC
- p2=0,8 bar; t2=110 grade C; p2'=0,2 bar; t2'=40 gradeC
420. Determinati parametrii finali ai aburului pentru o turbina cu reglare prin laminare pentru variantele de functionare100% si 75% din puterea nominala Pn =5000[CP]. Date cunoscute: presiunea initiala p1=5[mPa]; temperatura initiala t1=tsat+150 grade C; randamentul intern 0,8; debitul de abur D=20[t0/h].
- p2=2 bar; t2=160 grade C; p2'=4 bar;t2'=130 gradeC
- p2=0,7 bar; t2=90 grade C; p2'=0,7 bar; t2'=140 gradeC
- p2=1,5 bar; t2=60 grade C; p2'=0,2 bar; t2'=40 gradeC
- p2=0,9 bar; t2=90 grade C; p2'=0,2 bar; t2'=60 gradeC
421. Determinati parametrii finali ai aburului pentru o turbina cu reglare prin laminare pentru variantele de functionare100% si 75% din puterea nominala Pn =5000[CP]. Date cunoscute: presiunea initiala p1=40[bar]; temperatura initiala t1=tsat+150 grade C; randamentul intern 0,9; debitul de abur D=20[t0/h].
- p2=0,05 bar; t2=80 grade C; p2'=1,3bar;t2'=60 gradeC
- p2=1,2 bar; t2=105 grade C; p2'=1,2 bar; t2'=110 gradeC
- p2=0,9 bar; t2=125 grade C; p2'=0,9 bar; t2'=165 gradeC
- p2=0,5 bar; t2=80 grade C; p2'=0,9 bar; t2'=35 gradeC
422. Determinati parametrii finali ai aburului pentru o turbina cu reglare prin laminare pentru variantele de functionare100% si 75% din puterea nominala Pn =5000[CP]. Date cunoscute: presiunea initiala p1=40[bar]; temperatura initiala t1=tsat+150 grade C; randamentul intern 0,8; debitul de abur D=15[t0/h].
- p2=16 bar; t2=200 grade C; p2'=10 bar; t2'=110 gradeC
- p2=0,2 bar; t2=60 grade C; p2'=0,4 bar; t2'=80 gradeC
- p2=0,06 bar; t2=35 grade C; p2'=0,06 bar; t2'=35 gradeC
- p2=0,6 bar; t2=80 grade C; p2'=0,6bar; t2'=80 gradeC
423. Determinati parametrii finali ai aburului pentru o turbina cu reglare prin laminare pentru variantele de functionare100% si 75% din puterea nominala Pn =5000[CP]. Date cunoscute: presiunea initiala p1=40[bar]; temperatura initiala t1=tsat+200 grade C; randamentul intern 0,8; debitul de abur D=20[t0/h].
- p2=1,3 bar; t2=85 grade C; p2'=1,1bar; t2'=170 gradeC
- p2=0,3 bar; t2=70 grade C; p2'=0,3 bar; t2'=40 gradeC
- p2=0,5 bar; t2=65 grade C; p2'=0,5 bar; t2'=32 gradeC
- p2=0,8 bar; t2=90 grade C; p2'=0,8bar; t2'=160 gradeC
424. Determinati parametrii aburului la intrarea in ajutaj si puterea adiabata aunei turbine care inregistreaza in ventilele de reglare o pierdere de 50[Kj/kg]. Date cunoscute: presiunea aburului in caldare pk=35[bar]; temperatura aburului dupa supraincalzitor tsi=350[grade C]; debitul de abur D=10[t0/h]; presiunea de condensatie p cd=25[kpa].
- p1=150 bar; t1=710 grade C; Pad =21000 CP
- p1=17 bar; t1=405 grade C; Pad =3351 CP
- p1=20 bar; t1=340 grade C; Pad =2278 Kw
- p1=25 bar; t1=300 grade C; Pad =1115 Kw
425. Determinati parametrii aburului la intrarea in ajutaj si puterea adiabata aunei turbine care inregistreaza in ventilele de reglare o pierdere de 50[Kj/kg]. Date cunoscute: presiunea aburului in caldare pk=45[bar]; temperatura aburului dupa supraincalzitor tsi=350[grade C]; debitul de abur D=10[t0/h]; presiunea de condensatie p cd=25[kpa].
- p1=38 bar; t1=340 grade C; Pad =2285 Kw;
- p1=38 bar; t1=200 grade C; Pad =2100 Kw;
- p1=60 bar; t1=300 grade C; Pad =400 Kw
- p1=10 bar; t1=300 grade C; Pad =1100 CP
426. Determinati parametrii aburului la intrarea in ajutaj si puterea adiabata aunei turbine care inregistreaza in ventilele de reglare o pierdere de 50[Kj/kg]. Date cunoscute: presiunea aburului in caldare pk=35[bar]; temperatura aburului dupa supraincalzitor tsi=450[grade C]; debitul de abur D=10[t0/h]; presiunea de condensatie p cd=25[kpa].
- p1=100 bar; t1=250 grade C; Pad =8000 CP;
- p1=20 bar; t1=440 grade C; Pad =2610 Kw;
- p1=2 MPa; t1=300 grade C; Pad =2500 Kw
- p1=3MPa; t1=350 grade C; Pad =2000 CP
427. Determinati parametrii aburului la intrarea in ajutaj si puterea adiabata aunei turbine care inregistreaza in ventilele de reglare o pierdere de 50[Kj/kg]. Date cunoscute: presiunea aburului in caldare pk=35[bar]; temperatura aburului dupa supraincalzitor tsi=350[grade C]; debitul de abur D=20[t0/h]; presiunea de condensatie p cd=25[kpa].
- p1=10 bar; t1=600 grade C; Pad =10000 CP;
- p1=12 bar; t1=325 grade C; Pad =3410 CP;
- p1=20 bar; t1=340 grade C; Pad =4556 Kw
- p1=25 bar; t1=600 grade C; Pad =3232 CP
428. Determinati parametrii aburului la intrarea in ajutaj si puterea adiabata aunei turbine care inregistreaza in ventilele de reglare o pierdere de 50[Kj/kg]. Date cunoscute: presiunea aburului in caldare pk=35[bar]; temperatura aburului dupa supraincalzitor tsi=350[grade C]; debitul de abur D=10[t0/h]; presiunea de condensatie p cd=15[kpa].
- p1=60 bar; t1=700 grade C; Pad =3231 CP;
- p1=4 bar; t1=150 grade C; Pad =322 CP;
- p1=18 bar; t1=215 grade C; Pad =351CP
- p1=25 bar; t1=335 grade C; Pad =2500 Kw
429. Determinati debitul de apa de mare necesar unui condensor care deserveste o turbina pentru care avem urmatoarele date: puterea politropica Ppol =10000[CP]; debitul specific de abur d pol= 5[Kg/kwh]; presiunea initiala p1=45[bar]; temperatura initiala t1=400 [grade C]; randamentul 0,8. incalzirea izobara generata de pierderi 50 [kj/kg]; temperatura apei de mare 6 grade C; caldura specifica a apei de mare C am=4,2[kj/kgK].
- Mam =3205 t/h;
- D=262 m cub/h;
- Mam=612 to/h;
- D=1500 m cub/h;
430. Determinati debitul de apa de mare necesar unui condensor care deserveste o turbina pentru care avem urmatoarele date: puterea politropica Ppol =10000[kW]; debitul specific de abur d pol= 5[Kg/kwh]; presiunea initiala p1=45[bar]; temperatura initiala t1=400 [grade C]; randamentul 0,8. incalzirea izobara generata de pierderi 50 [kj/kg]; temperatura apei de mare 6 grade C; caldura specifica a apei de mare C am=4,2[kj/kgK].
- Mam =4358,8 to/h;
- D=1100 m cub/h;
- D=200 m cub/h;
- Mam =1200 to/h;
431. Determinati debitul de apa de mare necesar unui condensor care deserveste o turbina pentru care avem urmatoarele date: puterea politropica Ppol =10000[CP]; debitul specific de abur d pol= 5[Kg/kwh]; presiunea initiala p1=45[bar]; temperatura initiala t1=500 [grade C]; randamentul 0,8. incalzirea izobara generata de pierderi 50 [kj/kg]; temperatura apei de mare 6 grade C; caldura specifica a apei de mare C am=4,2[kj/kgK].
- D=200 m cub/h;
- Mam =3497,5 to/h;
- Mam =2000 to/h;
- D=500 m cub/h;
432. Determinati debitul de apa de mare necesar unui condensor care deserveste o turbina pentru care avem urmatoarele date: puterea politropica Ppol =10000[CP]; debitul specific de abur d pol= 4[Kg/kwh]; presiunea initiala p1=45[bar]; temperatura initiala t1=400 [grade C]; randamentul 0,8. incalzirea izobara generata de pierderi 50 [kj/kg]; temperatura apei de mare 6 grade C; caldura specifica a apei de mare C am=4,2[kj/kgK].
- Mam =250 to/h;
- D=2000 m cub/h;
- Mam =2552,6 to/h;
- D=1050 m cub/h;
433. Determinati debitul de apa de mare necesar unui condensor care deserveste o turbina pentru care avem urmatoarele date: puterea politropica Ppol =10000[CP]; debitul specific de abur d pol= 5[Kg/kwh]; presiunea initiala p1=30[bar]; temperatura initiala t1=400 [grade C]; randamentul 0,8. incalzirea izobara generata de pierderi 50 [kj/kg]; temperatura apei de mare 6 grade C; caldura specifica a apei de mare C am=4,2[kj/kgK].
- D=150 m cub/h;
- Mam =600 to/h;
- D=600 m cub/h;
- Mam =3200 to/h;
434. Determinati debitul specific de apa de mare pentru condensare de la instalatie de forta cu abur. Date cunoscute: presiunea initiala p1=40[bar]; temperatura initiala t1=400 [ grade C]; debitul nominal Dn=15[t0/h]; randamentul intern 0,85; presiunea de condensare Pcd=20[kPa]; incalzirea izobara generata de pierderi 50[kj/kg]; temperatura apei de mare T am =325[K]; diferenta de temperatura pentru apa de mare 6[ grade C]; caldura specifica a apei de mare cam=4,2[kj/kgK].
- d am =3 m cub/h
- d am =30 Kg/Kwh
- d am =1000 Kg/Kwh
- d am =88 Kg/Kwh
435. Determinati debitul specific de apa de mare pentru condensare de la instalatie de forta cu abur. Date cunoscute: presiunea initiala p1=50[bar]; temperatura initiala t1=400 [ grade C]; debitul nominal Dn=15[t0/h]; randamentul intern 0,85; presiunea de condensare Pcd=20[kPa]; incalzirea izobara generata de pierderi 50[kj/kg]; temperatura apei de mare T am =325[K]; diferenta de temperatura pentru apa de mare 6[ grade C]; caldura specifica a apei de mare cam=4,2[kj/kgK].
- d am =45 m cub/Kwh
- d am =16 Kg/h
- d am =88 Kg/Kwh
- d am =50 Kg/Kw
436. Determinati debitul specific de apa de mare pentru condensare de la instalatie de forta cu abur. Date cunoscute: presiunea initiala p1=40[bar]; temperatura initiala t1=500 [ grade C]; debitul nominal Dn=15[t0/h]; randamentul intern 0,85; presiunea de condensare Pcd=20[kPa]; incalzirea izobara generata de pierderi 50[kj/kg]; temperatura apei de mare T am =325[K]; diferenta de temperatura pentru apa de mare 6[ grade C]; caldura specifica a apei de mare cam=4,2[kj/kgK].
- d am =110 Kg/Kwh
- d am =91,5 Kg/Kwh
- d am =50 Kg/CPwh
- d am =25m cub/CPwh
437. Determinati debitul specific de apa de mare pentru condensare de la instalatie de forta cu abur. Date cunoscute: presiunea initiala p1=40[bar]; temperatura initiala t1=400 [ grade C]; debitul nominal Dn=15[t0/h]; randamentul intern 0,75; presiunea de condensare Pcd=20[kPa]; incalzirea izobara generata de pierderi 50[kj/kg]; temperatura apei de mare T am =325[K]; diferenta de temperatura pentru apa de mare 6[ grade C]; caldura specifica a apei de mare cam=4,2[kj/kgK].
- d am =91 Kg/Kwh
- d am =61m cub/Kw
- d am =10 Kg/CPwh
- d am =20 Kg/Kwh
438. Determinati debitul specific de apa de mare pentru condensare de la instalatie de forta cu abur. Date cunoscute: presiunea initiala p1=40[bar]; temperatura initiala t1=400 [ grade C]; debitul nominal Dn=15[t0/h]; randamentul intern 0,85; presiunea de condensare Pcd=30[kPa]; incalzirea izobara generata de pierderi 50[kj/kg]; temperatura apei de mare T am =325[K]; diferenta de temperatura pentru apa de mare 6[ grade C]; caldura specifica a apei de mare cam=4,2[kj/kgK].
- d am =150 Kg/Kwh
- d am =89 Kg/Kwh
- d am =200 Kg/Kwh
- d am =30 Kg/Kwh
439. Determinati consumul specific de combustibil pentru o instalatie de forta cu abur. Date cunoscute: randamentul politropic 0,25; randamentul mecanic al turbinei 0,95; randamentul mecanic al liniei axiale 0,95; randamentul caldarii 0,9; puterea calorifica inferioara a combustibilului Qi= 40[kj/kg].
- Ce=0,200Kg/Kwh
- Ce=0,043Kg/Kwh
- Ce=0,150Kg/CPh
- Ce=0,025Kg/CPh
440. Determinati consumul specific de combustibil pentru o instalatie de forta cu abur. Date cunoscute: randamentul politropic 0,3; randamentul mecanic al turbinei 0,95; randamentul mecanic al liniei axiale 0,95; randamentul caldarii 0,9; puterea calorifica inferioara a combustibilului Qi= 40[kj/kg].
- Ce=0,369Kg/Kwh
- Ce=200g/CPh
- Ce=1,2Kg/CPh
- Ce=1,2Kg/Kwh
441. Determinati consumul specific de combustibil pentru o instalatie de forta cu abur. Date cunoscute: randamentul politropic 0,25; randamentul mecanic al turbinei 0,95; randamentul mecanic al liniei axiale 0,95; randamentul caldarii 0,9; puterea calorifica inferioara a combustibilului Qi= 42700[kj/kg].
- Ce=0,3kg/Kwh
- Ce=0,22Kg/CPh
- Ce=0,415Kg/Kwh
- Ce=0,5Kg/CPh
442. Determinati consumul specific de combustibil pentru o instalatie de forta cu abur. Date cunoscute: randamentul politropic 0,25; randamentul mecanic al turbinei 0,95; randamentul mecanic al liniei axiale 0,95; randamentul caldarii 0,9; puterea calorifica inferioara a combustibilului Qi= 10000[kcal/kg].
- Ce=140g/CPh
- Ce=250g/CPh
- Ce=250g/Kwh
- Ce=0,423Kg/Kwh
443. Determinati consumul specific de combustibil pentru o instalatie de forta cu abur. Date cunoscute: randamentul politropic 0,25; randamentul mecanic al turbinei 0,95; randamentul mecanic al liniei axiale 0,9; randamentul caldarii 0,9; puterea calorifica inferioara a combustibilului Qi= 40[kj/kg].
- Ce=0,2Kg/CPh
- Ce=300g/KWh
- Ce=0,468Kg/Kwh
- Ce=0,120Kg/CPh
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate
| Instalatii | |||
|
|||
|
| |||
|
| |||
|
|||
|
|
|||
