TEHNICILE DE SUPRAVIETUIRE IN PLUTELE DE SALVARE

LA ABANDONAREA NAVEI

Pe cat posibil, se vor imbraca cat mai multe haine dintre cele mai groase, fara a fi insa incomode. Se vor lua si ochelari de soare, manusi, ciorapi grosi, pelerine de ploaie si de vant.

Vestele de salvare se vor pune pe deasupra tuturor hainelor imbracate.

Pe cat posibil, se vor lua cat mai multe paturi in plutele de salvare.

Este strict interzis a se sari in plutele de salvare. Chiar daca acestea ar rezista socului, este posibil sa fie lovite persoanele aflate in ea, iar ambarcatiunea sa se dezechilibreze.

Nu se va sari in apa de la o inaltime mai mare de 6 m decat daca exista un pericol iminent. Daca nu mai este disponibila nici o ambarcatiune de salvare, se va cauta o alta cale de a intra in apa.

Daca a fost nevoie sa se sara in apa, se va inota moderat catre cea mai apropiata plutade salvare. Inotul disperat duce la epuizare si sporeste pierderile calorice.

Atat plutele de salvare, cat si persoanele aflate in apa trebuie sa se indeparteze cat mai repede de nava care se scufunda.

Pe cat posibil, persoanele aflate in apa vor cauta sa ramana grupate. Un grup este mai usor de observat decat o persoana singura.

Daca stationarea in apa se prelungeste, se vor reduce cat mai mult miscarile inutile, se va pluti cu picioarele alaturate, se va adopta o pozitie ghemuita, cu coatele pe langa corp si cu bratele stranse la piept. In astfel de situatii, dorinta de a trai este tocmai pragul dintre viata si moarte.

MENTINEREA PLUTEI IN STARE DE PLUTIRE

Persoanele aflate deja in plutele de salvare au obligatia sa le recupereze pe toate celelalte care inoata in apa. Cat mai curand posibil, se va face un apel al celor salvati pentru a se stabili daca lipseste cineva, pentru a continua cautarea lor.

Nu se va incerca de la inceput sa se ajunga la uscat cu pluta de salvare. De regula, operatiunile de salvare se organizeaza la locul naufragiului.

Daca marea este agitata, se va lasa    in apa ancora de furtuna si se va imprastia ulei pentru calmarea valurilor. Se vor inchide si se vor mentine inchise, pe cat posibil, toate deschiderile.

Se va pompa manual apa care a patruns in interiorul plutei. Se vor folosi concomitent ispolurile si ghiordelurile pentru evacuarea apei.

Se vor remedia, in masura in care se poate, eventualele avarii.

Se va pompa aer pentru reumflarea segmentelor pneumatice ale plutei sau podelii sale, care s-au dezumflat.

GOSPODARIREA REZERVELOR SI PREVENIREA PERICOLELOR CARE AFECTEAZA SANATATEA

Se vor rationaliza rezervele de apa si de hrana. In primele 24 de ore nu se recomanda a se distribui nici apa si nici hrana, decat persoanelor ranite, bolnave sau foarte slabite. Ratiile de alimente si de apa nu se vor imparti persoanelor de pe pluta ci se vor pastra si distribui centralizat, o data sau de doua-trei ori pe zi.

Se vor tine sub control strict rezervele de apa potabila. Apa se va imparti in cantitati egale, masurand-o cu paharul gradat sau cu o cana. Se va distribui zilnic cel mult ½ l de apa de persoana; daca salvarea se asteapta sa dureze mai mult timp, ratia de apa se va reduce la ¼ l pe zi de persoana. Se recomanda ca ratia zilnica de apa sa fie distribuita in doua-trei reprize.

Fiecare persoana va consuma numai ratia de hrana stabilita de seful plutei. Eventualele rezerve suplimentare se vor distribui ca ratii diminuate abia dupa consumarea ratiilor normale. Exceptie fac alimentele perisabile, care se vor consuma primele.

Nu se vor distribui alimente fara apa; invers este posibil. Apa se va bea numai dupa masa, cu inghitituri mici, fiind tinuta sau plimbata cat mai mult prin gura.

Pentru prelungirea la maxim a perioadei de supravietuire, se vor lua masuri de reducere a metabolismului si de economisire a energiei prin:

reducerea la maxim a eforturilor fizice;

asezarea in pozitii cat mai comode si evitarea miscarilor inutile;

evitarea expunerii la soare si a transpiratiei (deshidratarii).

Trusa si materialele de prim ajutor se vor pastra intr-o cutie etansa.

Se va avea grija sa nu se piarda sau sa se scape accidental in apa briceagul universal si deschizatoarele de conserve.

Se vor folosi uneltele de pescuit pentru completarea rezervelor de hrana. Pestele crud tine si de sete. Daca sunt rechini prin preajma, se va evita pescuitul.

Se recomanda ca, in cazul in care sunt prinse vietuitoare marine (pasari, broaste testoase, cefalopode, moluste etc.) sau colectate alge si plancton pentru a fi mancate, sa se bea ratia de apa inainte de le manca.

Se interzic baile in mare, atat din cauza pierderilor energetice considerabile, cat si datorita pericolului unui posibil atac al rechinilor sau pierderii de pluta (care deriveaza mult mai rapid in vant decat o persoana aflata in apa).

Se vor distribui, celor care au nevoie, pastile contra raului de mare. Ce care au rau de mare, vor trebui sa vomite fie afara, fie in pungi care vor fi aruncate in mare. Nevoile fiziologice se vor satisface, pe cat posibil, in exteriorul plutei, in locul stabilit se seful acesteia.

Dupa caz, se vor distribui paturi sau imbracaminte suplimentara, uscata si calduroasa, in special celor care au fost scosi din apa.

Pe cat posibil, interiorul plutei se va mentine cat mai curat su se va aerisi frecvent, nu numai din considerente higienice dar si pentru sustinerea moralului.

MARIREA SANSELOR DE SALVARE

Pentru marirea sanselor de a fi descoperiti, se vor folosi urmatoarele echipamente si dispozitive:

Acoperisul colorat al plutelor;

Semnalele pirotehnice si fumigene;

Lanternele electrice etanse;

Oglinzile de semnalizare;

Fluierele;

Aparatele de radio portabile VHF.

Datorita existentei unui numar limitat de mijloace de semnalizare, ele nu trebuie irosite daca nu exista certitudinea ca ele pot fi observate. Chiar daca pluta a fost zarita, mijloacele de semnalizare pirotehnice si fumigene trebuie economisite, ele putand fi de mare ajutor pentru dirijarea navelor de salvare care vor veni ulterior.

5 COMPORTAMENTUL IN PLUTELE DE SALVARE

Daca au fost persoane care s-au salvat de pe nava cu mijloace individuale, sarind in apa, este de datoria celor aflati in plute sa-i caute si sa-i recupereze. Se va acorda primul ajutor celor care au nevoie de ingrijiri medicale, dupa caz.

Pe cat posibil, aplutele vor ramane grupate in limita vizibilitatii, pentru a-si putea acorda ajutor reciproc, la nevoie.

Seful fiecarei plute va imparti sarcini tuturor persoanelor valide, pentru a le da o ocupatie utila si a le abate gandurile negre. Se vor citi cu voce tare si se vor explica instructiunile din manualul de supravietuire.

In ciuda necazului pricinuit de abandonarea navei, supravietuitorii nu vor intra in panica si nu vor adopta o atitudine defetista, ci vor cauta sa poarte discutii incurajatoare despre iminenta salvarii.

Se vor interzice certurile, discutiile in contradictoriu si acuzele reciproce. Pentru evitarea unor posibile manifestari violente care ar putea apare dupa o perioada mai lunga, se vor strange chiar de la inceput toate obiectele ascutite sau armele potentiale. Nu se vor comenta hotararile celui care a fost desemnat drept sef al plutei.

Se vor reduce la maximum eforturile fizice si actiunile riscante.

Se vor ingriji cu precadere persoanele ranite si cele suferinde.

Se va cauta sa se asigure o protectie cat mai buna impotriva frigului, umezelii, caldurii excesive, intemperiilor etc. Daca este frig, oamenii vor sta unul langa altul, acoperiti cu paturi. La nevoie, pot fi folosite pentru acoperire tot felul de cartoane, ambalaje sau alte resturi de la pachetele din ambarcatiune.

Se va mentine o veghe continua, atat ziua cat si noaptea. Datorita epuizarii fizice si nervoase, durata schimburilor va fi redusa la o ora, cel mult doua.

Daca se dispune de statii radio portabile VHF, se vor transmite periodic mesaje de primejdie, in conformitate cu procedurile standard.

Sub nici un motiv, nu se va parasi apluta de salvare, nici chiar pentru scurt timp.

Nu se va bea in nici un caz apa de mare.

6 PREGATIREA PENTRU REMORCARE

Orice parama in buna stare si suficient de lunga poate fi folosita pentru remorcare, pentru aceasta ea trebuind sa fie legata bine de un punct rezistent: o binta, un carlig, un ochet etc.

Daca se arunca o parama de remorcare din nava salvatoare, iar capatul acesteia a cazut in apa, recuperarea ei se poate face cu o cange sau cu o undita.

Se va avea grija ca toate persoanele sa stea jos si sa se tina bine, ca sa nu fie rasturnate de eventualele valuri produse de apropierea navei salvatoare.

In timpul remorcarii, parama de remorcare va fi supravegheata continuu si, pe cat posibil, se va tine o legatura permanenta de comunicatii intre nava salvatoare si ambarcatiunea salvata.

APROPIEREA DE TARM SI DEBARCAREA PE USCAT

Apropierea de uscat poate fi sesizata de marinarii cu experienta prin corelarea mai multor semne, cum ar fi:

Schimbarea culorii marii; in larg, culoarea marii este mai inchisa, pe cand langa coasta ea devine mai deschisa, din cauza aluviunilor cursurilor de apa care se varsa in mare si a planctonului mai bogat in zona litorala;

Prezenta algelor marine si a resturilor de plante terestre (frunze, crengi);

Prezenta pasarilor, in special a celor terestre;

Iluminarea care apare dintr-o anumita directie in primele ore ale diminetii, alta decat cea din care rasare soarele;

Prezenta norilor cumulus singuratici, acei nori albi, rotunzi si mari care se formeaza deasupra uscatului de catre curentii ascendenti produsi de incalzirea solului si evaporarea apei.

Chiar daca s-a zarit pamantul, daca acesta este doar o mica insula exista posibilitatea ca pluta de salvare sa fie impinsa de vant si curent in alta directie, distrugand toate sperantele celor din ea.

Se stie ca vantul bate de obicei dinspre mare spre uscat dimineata si invers seara, din cauza diferentei de temperatura dintre sol si apa. Din acest motiv, ancora de furtuna trebuie trebuie scoasa din apa dimineata, pentru ca apropierea de uscat sa fie accelerata, si tinuta in apa seara, pentru ca pluta sa nu se indeparteze de uscat.

Padelele nu vor fi folosite decat atunci cand pluta se afla aproape de tarm. Ele nu au efect prea mare de propulsie ci mai degraba unul de dirijare spre un loc potrivit pentru debarcare. Se vor evita recifele, stancile ascutite sau locurile in care se sparg valurile. Nu se va sari de pe pluta decat in imediata vecinatate a tarmului, unde adancimea apei permite mersul in picioare.

Nu trebuie sa se uite ca insula s-ar putea sa fie pustie, fara resurse de apa sau de hrana. Daca insula nu este locuita, imediat dupa debarcare se vor restabili legaturile de comunicatii si se vor da semnale cu mijloacele avute la indemana.