Ghid Metodologic de Utilizare - ASAMBLARI NITUITE

ORGANE DE MASINI SI MECANISME

Filiera: TEHNOLOGICA

Profil: TEHNIC

Specializare: MECANICA

MECANICA APLICATA

Domeniul: MECANIC

Calificarea: Lucrator in mecanica de motoare

Lucrator in lacatuserie mecanica structuri

Ghid Metodologic de Utilizare

Titlul lectiei: ASAMBLARI NITUITE

A.   Introducere

Revizuirile curriculare in cazul invatamantului profesional si tehnic au in vedere facilitarea recunoasterii rezultatelor invatarii elevilor, astfel incat sa fie posibila validarea acestora in scop educational si in scop profesional, asigurarea coerentei sistematice a formarii profesionale si cresterea sanselor de insertie profesionala.

In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei:

elevii invata cel mai bine atunci cand considera ca invatarea raspunde nevoilor lor;

elevii invata cand "fac ceva" si cand sunt implicati activ in procesul de invatare;

elevii au stiluri unice de invatare: ei invata in moduri diferite, cu viteze diferite si din experiente diferite;

participantii contribuie prin cunostinte semnificative si importante la procesul de invatare;

elevii invata cel mai bine atunci cand li se acorda timp pentru a 'ordona' informatiile noi si pentru a le asocia cu vechile cunostinte.

In atingerea obiectivelor fixate in planul de invatamant un rol important il are integrarea tehnologiei informatiei si a comunicatiilor in procesul didactic.

Introducerea calculatorului in activitatea de invatare poate duce la cresterea calitatii invatarii si la reducerea timpului de invatare, atunci cand metodele de invatare programata ca: algoritmizarea, modelarea si simularea sunt imbinate eficient cu cele euristice. Astfel devine posibila formarea unui stil de munca participativ, prospectiv si creativ.

Autoinstruirea, invatarea angajata capata o pondere din ce in ce mai mare, profesorii devenind ghizi, consilieri, chiar componenti ai unor echipe create cu scopul investigarii unei situatii.

O taxonomie a softurilor ce pot fi folosite in domeniul educational avand drept criteriu opozitia dintre "centrarea pe elev" la o extrema si "auxiliar al profesorului" la cealalta (P. Gorny) le clasifica in:

suport pentru "open learning":

o       instrumente pentru rezolvarea de probleme;

o       instrumente pentru structurarea cunoasterii prin organizarea datelor;

o       sisteme de comunicare;

o       sisteme de regasire a informatiei.

invatare prin descoperire dirijata :

o       sisteme de simulare;

o       sisteme de monitorizare;

o       sisteme tutoriale inteligente;

o       jocuri didactice.

resurse pentru predare si invatare :

o       table multimedia;

o       tutoriale;

o       sisteme pentru exersare (drill and practice).

auxiliare pentru managementul educational.

Taxonomia prezentata confirma varietatea scopurilor pentru care se poate interveni cu softuri. Toate pot fi folosite in demersul instruirii, dar numai softul educational cuprinde si o strategie pedagogica, concretizata in sarcinile de lucru, care determina modul de interactiune a elevului cu programul. Aceasta interactiune, a carei specificitate este determinata de obiectivele urmarite, produce invatarea.

Metodele utilizabile in lectii asistate de calculator sunt:

metode de informare, documentare, prelucrare si stocare a informatiei;

metode si tehnici de invatare: intelegerea, structurarea si asimilarea cunostintelor; operarea cu noile cunostinte, realizarea de transferuri si asocieri;

metode si tehnici de cercetare - investigare, experimentare si dezvoltare a cunoasterii: investigatia si redescoperirea adevarurilor, elaborarea de ipoteze, punerea si rezolvarea de probleme, conceperea si organizarea de experiente, estimarea de variante si alternative, tehnici de analiza, prelucrare, validare si interpretare statistica a datelor.

Fiecare tema abordata este compusa dintr-un ansamblu de module, gratie carora activitatea elevului poate fi monitorizata. In conceprea acestor module s-a tinut seama de urmatoarele criterii relevante:

referitoare la natura si volumul informatiei:

se introduc numai elemente pertinente si utile in raport cu obiectivele explicite;

se recurge numai la pre-achizitiile enuntate.

referitoare la prezentarea continutului:

vocabular adaptat la nivelul elevilor;

enunturi scurte si clare;

imagini si animatii in acord cu obiectivele fixate.

referitoare la ordonarea situatiilor de invatare:

de la cunoscut la necunoscut;

de la simplu la complex;

de la concret la abstract;

- de la observatie la rationament si de la general la detaliu.

In proiectarea lectiilor propuse s-a pornit de la faptul ca rezultatul invatarii il reprezinta o schimbare a comportamentului, aparitia unor noi reactii, acestea fiind observabile.

Obiectivele lectiilor servesc evaluarii eficientei invatarii, motivarii elevului si rationalizarii continutului.

Proiectarea interactiunii elev-program cuprinde patru momente distincte:

oferirea de catre program a unei informatii prin care se declanseaza o anumita activitate a elevului;

activitatea elevului;

introducerea in program a rezultatului activitatii;

reactia programului la informatia primita (feed-back).

Ciclul se reia variind doar informatia vehiculata prin acest mecanism.

Fiecare tema abordata este conceputa in urmatoarea succesiune:

elevul este informat despre ceea ce invata pentru a spori motivatia si a favoriza invatarea;

se folosesc posibilitatile oferite de computer pentru captarea atentiei;

se reactualizeaza cunostintele predate anterior pentru a asigura continuitatea logica a invatarii;

materialul de invatat este introdus in succesiunea: prezentarea informatiilor si procedeelor de lucru, exemple de sarcini rezolvate, sarcini de lucru pentru elev;

- calculatorul reactioneaza la fiecare raspuns al elevului.

Pentru atingerea obiectivelor si dezvoltarea competentelor vizate de parcurgerea modulului, pot fi derulate urmatoarele activitati de invatare

elaborarea de referate interdisciplinare;

exercitii de documentare;

navigare pe Internet in scopul documentarii;

vizionari de materiale video (casete video, CD - uri);

vizite de documentare la agentii economici din zona geografica;

simularea unor activitati practice in vederea identificarii masurilor adecvate de securitate si igiena a muncii;

discutii urmate de explicatii;

modelare.

Prin integrare in sistemul AEL, lectia prezentata in continuare poate fi un instrument de lucru util pentru profesori si elevi. Recomandarile de structurare si prezentare nu sunt obligatorii, profesorul fiind cel care decide modul de lucru concret la clasa.

B.   Structura Generala

Materialul elaborat are la baza corelarea Standardului de Pregatire Profesionala cu Curriculum-ul modulului specific domeniului si nivelului de pregatire profesionala.

Materialul are o structura modulara permitand folosirea in mai multe feluri a instrumentelor puse la dispozitie.

B.1. Competente

B.2. Continut

In acest capitol se prezinta modulele (notate cu M) si informatii generale despre fiecare.

Lectia este conceputa pentru a imbina metodele de invatare prin descoperire dirijata cu cele euristice. In fiecare modul informatia este vehiculata conform urmatorilor pasi:

oferirea de catre program a unei informatii prin care se declanseaza o anumita activitate a elevului;

activitatea elevului;

introducerea in program a rezultatului activitatii;

reactia programului la informatia primita (feed-back).

In fiecare modul profesorul poate interveni cu explicatii si exemple suplimentare sau cu sarcini noi, adaptand lectia la colectivul cu care lucreaza. Timpul alocat fiecarui modul este orientativ. Profesorul poate modifica succesiunea modulelor sau poate omite acele secvente pe care le considera neesentiale.

M Captarea atentiei

Studiile de psiho-pedagogie demonstreaza ca se realizeaza o mai buna motivatie pentru lectie prin prezentarea competentelor specifice vizate la inceputul orei. In aceasta etapa profesorul poate interveni pentru a sublinia anumite aspecte si pentru a explica detaliat competentele vizate.

Forma de realizare: Captarea atentiei si pregatirea elevilor pentru ora se realizeaza prin efecte grafice speciale: prezentarea unui elicopter in zbor, imaginea focalizandu-se asupra fuzelajului, care este executat prin nituire.

Timp alocat: 5 minute

M 2 Notiuni generale despre nituri

Competente specifice vizate: cs1, cs2.

Metode utilizate: invatare prin descoperire dirijata, demostratie, observare sistematica.

Forma de realizare: Elevul este dirijat:

-sa identifice elementele si dimensiunile niturilor;

-sa clasifice niturile dupa diferite criterii.

Fiecare etapa dispune de butoane cu diferite functii: "ajutor", "inainte" si "inapoi", care ofera indicatii suplimentare.

Folosindu-se imaginea 3D a unei asamblari nituite, se prezinta definitiile nitului si operatiei de nituire. Pe aceeasi imagine elevul poate identifica atat elementele unui nit, cat si dimensiunile sale caracteristice.

In continuare sunt clasificate niturile, aprofundandu-se prin momente animative urmatoarele criterii: clasificarea dupa forma capului initial, clasificarea dupa pozitia capului initial si clasificarea dupa forma tijei.

Prin realizarea unui "clic" pe imaginea aleasa se poate observa nitul dintr-o perspectiva spatiala, sau i se poate vizualiza tija in sectiune.

Timp alocat: 7 minute

M 3 Notiuni despre imbinarile nituite

Competente specifice vizate: cs 3, cs 4.

Metode utilizate: invatare prin descoperire dirijata, demonstratie, observare sistematica.

Forma de realizare: Elevul este condus pas cu pas pentru:

identificarea tipurilor de imbinari nituite;

recunoasterea defectelor imbinarilor nituite.

Fiecare etapa dispune de butoane cu diferite functii: "ajutor", "inainte", "inapoi", "dictionar" si "animeaza", care faciliteaza introducerea informatiilor.

Sunt prezentate mai multe criterii de clasificare a imbinarilor nituite, precum si defectele cele mai frecvente ale acestora.

Se insista, printr-un moment animativ, asupra clasificarii dupa pozitia materialelor asamblate. Prin intermediul acestuia elevul afla cum sunt dispuse materialele si niturile in cazul imbinarilor suprapuse si a imbinarilor cu eclise, acestea putand fi vizualizate atat in vedere, cat si in sectiune.

Timp alocat: 8 minute

M 4 Tehnologia nituirii

Competente specifice vizate: cs 6, cs 7.

Metode utilizate: invatare prin descoperire dirijata, experiment cu caracter demonstrativ, simulare.

Forma de realizare: Elevul este condus pas cu pas pentru:

identificarea sculelor folosite la nituirea manuala;

simularea nituirii manuale;

clasificarea masinilor de nituit;

intelegerea principiului de functionare a masinilor de nituit prin ciocanire si prin presare ;

Fiecare etapa dispune de butoane cu diferite functii:"ajutor", "inainte", "inapoi", si "animeaza", care faciliteaza introducerea informatiilor.

Elevul este pus in situatia de a identifica procedeele de nituire manuala si mecanica, sculele, dispozitivele si utilajele folosite in fiecare caz.

Tehnologia nituirii manuale este prezentata printr-o simulare insotita de notiunile teoretice corespunzatoare, elevul avand posibilitatea sa parcurga toate fazele prin activarea butoanelor "inainte" sau "inapoi".

In continuare se prezinta clasificarea masinilor de nituit, insistandu-se asupra masinilor de nituit prin ciocanire si a masinilor de nituit prin presare, pentru care se simuleaza modul de functionare.

Timp alocat: 15 minute

M 5 Calculul imbinarilor nituite

Competente specifice vizate: cs 8.

Metode utilizate: invatare prin descoperire dirijata, experiment cu caracter demonstrativ, problematizare.

Forma de realizare: Elevul este condus pas cu pas pentru:

identificarea solicitarilor imbinarilor nituite;

interpretarea fenomenelor aparute ca urmare a strivirii si a forfecarii;

efectuarea calculelor de rezistenta la strivire si la forfecare.

Folosindu-se o imagine 3D si un cursor cu ajutorul caruia se poate modifica modulul fortelor ce solicita imbinarea, se prezinta :

variatia si distributia efortului unitar de strivire,

variatia eforturilor unitare de forfecare,

momentul forfecarii nitului (atunci cand se depaseste efortul unitar tangential admisibil).

Concomitent se introduc si relatiile de calcul pentru cele doua solicitari, relatii care vor fi folosite pentru rezolvarea temei de casa.

Timp alocat: 15 minute

C. Bibliografie