Producerea energiei electrice prin motoare

Argument

Producerea energiei electrice prin transformarea energiei chimice a combustibililor se realizeaza in centrale electrice de termoficare sau centrale termoelectrice.

Producerea energiei electrice prin transformarea energiei potentiale sau cinetice a apelor se realizeaza in centrale hidroelectrice care produc energie electrica pe cale hidrautica. Aceasta sursa de nergie este economica si inepuizabila.

Energia electrica este transportata la distanta printr-un sistem de retele electrice, la diverse tensiuni: 110 kV, 220 kV, 400 kV si chiar peste 800 kV. Transportul energiei electrice se face fie prin linii aeriene, fie prin cabluri subterane.

La tensiunea de 110 kV, stalpii de sustinere au peste 25 m inaltime, fiind plasati la intervale de circa 300 m; la 220 kV ei au inaltimea de peste 35 m, intervalul fiind circa 350m; la 400 kV, inaltimea poate ajunge la 50 m, distanta intre ei fiind de peste 350 m. In anumite situatii, cum sunt de exemplu trecerile peste ape, ei pot atinge inaltimi mai mari.

Cablurile subterane sunt folosite in localitatile urbane si acolo unde costul suplimentar este justificat de alte consideratii, cum ar fi cel estetic de pilda. Un cablu subteran de inalta tensiune necesita instalatii de racire si instalatii suplimentare pentru evitarea pierderilor in pamant. Din acest motiv el este mult mai scump decat o linie aeriana.

Liniile aeriene sunt confectionate din conductoare de cupru, aluminiu cu miez de otel si cadmiu-cupru. Conductoarele din cupru sunt folosite la toate tensiunile; pentru deschideri mari se utilizeaza cele din cadmiu-cupru care au o mare rezistenta mecanica. Conductoarele din aluminiu cu miez de otel sunt folosite in special in cazul tensiunilor inalte. Exista tendinta ca aluminiul sa inlocuiasca cuprul, datorita costului sau mai scazut.

Conductibilitatea electrica variaza cu temperatura pentru cele mai multe dintre materiale. In general pentru conductoare ea descreste la cresterea temperaturii. Exceptie fac carbunele si electrolitii, pentru care, la fel ca la majoritatea nemetalelor, conductibilitatea creste la ridicarea temperaturii.

In cazul cablurilor subterane sunt necesare straturi de izolatie si protectie. Dintre materialele izolatoare remarcam: hartia impregnata cu ulei, cauciucul natural si sintetic, materialele plastice cum sunt policlorura de vinil sau polietilena (utilizata de obicei in locul cauciucului). Cablurile izolate cu hartie pot fi utilizate pana la 400 kV, in timp ce cablurile izolate cu cauciuc sau

materiale plastice, numai pana la 11 kV.

Protectia unui cablu cu izolatie de hartie impregnata este mai intai realizata cu un strat de plumb sau aluminiu pentru evitarea umezelii si apoi cu un strat de bitum armat sau fara armatura metalica, pentru evitarea coroziunii si a distrugerii mecanice. Pentru cablurile izolate cu cauciuc sau materiale plastice protectia este determinata de necesitatile de serviciu.

Producerea energiei electrice in centrale nuclerare, este contrar a ceea ce cred majoritatea oamenilor, o activitate ecologica, iar riscul de producere a unor accidente este neglijabil, atunci cand se folosesc ecipamente moderne si tehnici computerizate de protectie si control ,asociate cu depozitarea in siguranta a deseurilor radioactive .

Omenirea trebuie se traga concluziile necesare din catastrofa de la Cernobil pt ca viitor sa nu se mai produca asemenea accidente,iar centralele de tip Cernobil (cu grafit} sa fie treptat inchise.

Un ansamblu de echipamente electrice interconectate intr-un spatiu dat si reprezentand un tot unitar, cu o functionalitate bine determinata formeaza o instalatie electrica.

Echipamentele electrice ale instalatiilor electrice sunt constituite din masinile, aparatele, dispozitivele si receptoarele electrice interconectate in cadrul instalatiei prin retele electrice. Receptorul electric este un ansamblu electric care absoarbe energie electrica si o transforma in alta forma de energie (mecanica, termica, luminoasa etc.) in scop util.

Ansamblul instalatiilor electrice de producere, transport, distributie si utilizare a energiei electrice, interconectate intr-un anumit mod si avand un regim comun si continuu de producere si consum de energie electrica, alcatuiesc un sistem electroenergetic

Producerea curentului electric alternativ prin fenomenul de inductie electro-magnetica este pusa in evidenta printr-o animatie interactiva. Energia mecanica este transformata in energie electrica. Forma de unda sinusoidala a tensiunii electromotoare induse este pusa in evidenta cu ajutorul unui inregistrator. Modificand turatia, se modifica frecventa.

Transformarea nivelurilor de tensiune (necesare transportului energiei electrice cu pierderi cat mai mici cu ajutorul liniilor electrice), au loc in statiile si posturile de transformare, care sunt noduri ale sistemului electroenergetic si la care sunt racordate liniile electrice.

Serviciile proprii de curent alternativ sunt formate din instalatiile de racire ale transformatoarelor (autotransformatoarelor), instalatiile de reglaj ale transformatoarelor (autotransformatoarelor), instalatiile de incarcare ale bateriei de acumulatoare, instalatie de ventilatie a incaperii bateriei de acumulatoare, dispozitivele de actionare ale intrerupatoarelor si separatoarelor, instalatia de aer comprimat, instalatia de stingere a incendiilor, instalatia de telecomunicatii, instalatia de iluminat, etc. Serviciile proprii de curent continuu sunt formate din iluminatul de siguranta, unele dispozitive de actionare a aparatelor, consumatorii ce nu admit intreruperi in functionare, etc.

Capitolul I

1.1. Motoare de curent alternativ trifazate

Acestea transforma energia electrica de curent alternativ in energie mecanica de rotatie.Motoarele de curent alternativ de putere sunt de regula trifazate.Se executa si motoare de curent alternativ monofazate pentru puteri mici care sunt folosite in special la aparatele electrocasnice (aspiratoare,masini de spalat,masini de gaurit,etc).

Motoarele de curent alternativ trifazate se executa,din punct de vedere al puterii nominale,intr-o gama larga,de la 60W la 132 kW.

In cazul acestor motoare este valorificat efectul curentului electric alternativ ce trece printr-o bobina.In cazul in care printr-o bobina trece un curent continuu,acesta se transforma intr-un electromagnet,datorita efectului magnetic al curentului electric.Polii acestui electromagnet (N-S) au aceeasi pozitie in timp daca sensul curentului ramane acelasi.In cazul in care aceeasi bobina este parcursa de curent alternativ,al carui sens se schimba de 100 de ori intr-o secunta si polii N-S isi vor schimba pozitia intre ei de ecelasi numar de ori.Aceasta modificare poate fi realizata cu un electromagnet permanent daca este rotit cu o turatie de 3000 rot/min.

Motoarele de curent alternativ trifazate au trei astfel de bobinaje montate simetric pe circumferinta masinii.Ele sunt parcurse de curenti egali in valoare absoluta dar defazati intre ei cu 120 de grade.Acesti curenti vor produce un camp magnetic a carui axa se roteste in sensul succesiunii fazelor cu turatia.

De aceea,campul magnetic creeat poarta numele de camp magnetic invartitor(desi bobinajele nu-si modifica pozitia).Acesta este un camp magnetic variabil si are ca efecte inducerea unei tensiuni electromotoare si cearea unui curent electric intr-un circuit inchis,daca liniile de camp trec prin acesta si actioneaza cu o forta (forta electromagnetica) asupra unui curent electric ce trece prin acest camp.

In cazul motoarelor de curent alternativ trifazate statorul (inductorul) produce campul magnetic invartitor.

Campul magnetic al statorului are rolul:de a stabili un curent electric in rotor,daca bobinajul acestuia se afla in circuit inchis.In acelasi timp,campul magnetic actioneaza asupra acestui curent cu forta ce formeaza cupluri de acelasi sens,producand rotatia si de a actiona asupra curentului continuu din rotor cand acesta este datorat unei surse exterioare si nu fenomenului de inductie.

In primul caz turatia motorului este mai mica decat turatia campului magnetic invartitor,astfel efectul inductiei ar fi anulat.Motoarele se numesc asincrone.In al doilea caz turatiile motorului si campului magnetic invartitor sunt egale si motoarele se numesc sincrone.

1.2. Motoare asincrone

Aceste motoare sunt formate din urmatoarele parti componente principale:statorul,rotorul,scuturile si lagarele.

Statorul are rolul de a produce campul magnetic invartitor.Este format din carcasa,pachetul de tole si infasurarea statorului.

Carcasa se executa din fonta sau otel.Pentru motoarele mici aceasta este confectionata dintr-un aliaj de aluminiu.Carcasa este prevazuta fie cu fante necesare circulatiei aerului pentru racirea masinii,fie cu nervuri exterioare pentru a marii suprafata de schimb termic cu mediul inconjurator.

Pachetul de tole este de forma cilindrica cu crestaturi in partea interioara si este fixat de carcasa.Tolele se executa din tabla de otel cu grosimea de 0,5 mm.

Infasurarea statorului este executata din conductoare electrice din cupru sau aluminiu,izolate si montate in crestaturile pachetului de tole.Infasurarea este trifazata.Capetele infasurarii statorului sunt scoase in exteriorul carcasei si legate la cutia de borne.Acestea sunt in numar de 6 si corespund inceputurilor (U1,V1,W1) si sfarsiturilor (U2,V2,W2) celor trei bobinaje ale infasurarii trifazate.Infasurarile statorului (sau fazele motorului) se pot lega in doua moduri la reteaua trifazata:

in stea: bornele U2,V2,W2 sunt scurcircuitate in cutia cu borne.Reteaua de alimentare se leaga la bornele U1,V1 si W1.In felul acesta pe o faza a motorului se aplica tensiunea de faza a retelei.

In triunghi: sfarsitul primei infasurari se leaga la inceputul celei de-a doua infasurari.In acest fel tensiunea pe o faza a motorului este tensiunea de linie a retelei.In cutia cu borne sfarsiturile infasurari sunt scoase decalat pentru a permite o scurtcircuitare simpla a bornelor.

Rotorul (sau indusul masinii) in care se stabileste prin inductie curent electric,este rotit,asa cum s-a aratat,datorita interactiunii dintre campul magnetic invartitor si acest curent.

Motoarele asincrone se executa din punct de vedere al rotorului,in doua variante constructive: cu rotorul in scurtcircuit (motoare cu colivie) si cu rotorul bobinat si cu inele colectoare (motoare cu inele).

Rotorul in scurtcircuit cuprinde arborele rotorului,pachetul de tole si infasurarea in scurtcircuit:

arborele este executat din otel si are rolul de a transmite la un capat energia mecanica de rotatie.Pe el se gasesc montate celelalte parti componente ale rotorului;

pachetul de tole este de forma cilindrica,cu crestaturile la partea exterioara. Tolele se executa din tabla de otel cu grosimea de 0,5 mm;

infasurarea in scurtcircuit este montata pe pachetul de tole in crestaturile acestuia si se executa din bare de cupru sau aluminiu.

Motorul se numeste motor cu colivie.

Rotorul bobinat si cu inelele colectoare cupride arborele,pachetul de tole,infasurarea rotorului si inelele colectoare.

infasurarea rotoruluyi este numai trifazata in conexiune stea.Capetele libere ale infasurarilor se leaga la inelele colectoare in numar de trei.Infasurarea se executa din conducte de bobinaj din cupru sau aluminiu si se monteaza in crestaturile pachetului de tole.

Inelele colectoare sunt executate din bronz sau alama sunt izolate intre ele si fixate pe arborele rotorului prin intermediul unui butuc izolat.Pe inelele colectoare preseaza periile din grafit.

Periile (numai pentru motoare cu inele lcolectoare) au rolul de a face legatura intre fazele rotorului si cutia de borne a rotorului.Ele preseaza pe inelele colectoare printr-un sistem de portperii;

Cutia de borne a rotorului (numai pentru motoarele cu inele colectoare) este separata de cutia de borne a statorului.Rotorul cu inele are trei borne corespunzatoare celor trei infasurari rotorice in stea.La aceste borne se leaga reostatul de pornire sau de reglare a turatiei.Pe arborele rotorului se mai gaseste montat un ventilator pentru racirea masinii.

Marimile nominale ale unui motor asincron sunt inscrise pe placuta acestuia.

Puterea nominala reprezinta puterea mecanica utila la arborele motorului.

Tensiunea nominala este tensiunea pentru care a fost construita masina.

Curentul nominal este curentul absorbit de la retea corespunzator puterii si tensiunii nominale.

Turatia nominala este turatia arborelui rotorului.Aceasta este mai mica decat a campului magnetic invartitor.

Factorul de putere reprezinta valoarea cosinusului unghiului de defazaj dintre tensiunea retelei si curentul prin statorul motorului.Pe placuta motorului este indicata valoarea factorului de putere in regim nominal.In alt regim factorul de putere se modifica.

Curentul de poirnire este curentul absorbit de la retea pentru pornirea motorului in regim nominal.

1.3. Principiul de functionare si reversibilitatea masinilor electrice

Repartitia campului magnetic inductor de-a lungul pasului polar t depinde de constructia masinii , la masinile cu poli aparenti , curba de repartitie a componentei radiale a inductiei magnetice B pe pasul polar fiind de forma dreptunghiular -curbilinie ( fig 1.3 ) , iar la masinile cu poli plini , de forma trapezoidal -curbilinie . Din motive de optim se urmareste ca prin constructie sa se obtina o repartitie cat mai apropiata de o sinusoida ; aceasta se realizeaza prin plasarea potrivita a infasurarii de excitatie ( la masinile cu poli plini ) fie prin variatia intrefierului sub talpa polara ( la masinile cu poli aparenti ) .

fig. 1.3

Plecand de aici , sa consideram un conductor de lungime l , perpendicular pe planul figurii , la distanta x , care se deplaseaza cu viteza v in sensul indicat , fata de un camp magnetic de amplitudine B , de repartitie spatiala sinusoidala (fig 1.4)

fig. 1.4

Tensiunea electromotoare de deplasare indusa in conductor este : u_ec=B_xlv (1.2 ) relatie in care pentru repartitia sinusoidala considerata , B_x=B sin px/t . Alegand originea timpului t=0 la trecerea prin punctul de camp nul ( prin axa q ) , x=vt=pDnt si conform (1.1 ) , x=2ptnt .

Inlocuind in (1.2) , u_ec =Blv sin 2ppnt si cum viteza unghiulara W pn , rezulta

u _ec = Blv sin pWt    (1.3)

Luand pe u _ec de forma

u _ec = U_ec √2 sin ωt    (1.4)

unde ω este pulsatia , rezulta

ω =pW (1.5)

Distantei x , parcursa de conductor in timpul t ii corespunde un unghi la centru geometric , α_e = W t ; prin analogie unghiul α_e = ωt ce fixeaza valoarea tensiunii induse se numeste unghi electric . Avem evident

α_e=p α_e    (1.6)

Cum unghiul geometric dintre doua axe consecutive d,q, este ˝ 2p/2p , rezulta conform (1.6) ca unghiul lor electric este p/2 , adica axele sunt in cuadratura electrica .

Daca se inlocuieste in (1.5) , ω = 2pf si W pn , rezulta

f=pn    (1.7)

relatie de baza ce leaga frecventa tensiunii induse de numarul de poli si turatia masinii .

figura.1.5

Inseriind conductorul a cu un alt conductor b , plasat la distanta τ ( pasul polar ) , astfel incat sa formeze o spira , prin parcurgerea lor in sensuri contrare , t.e.m. la bornele spirei apare dubla fata de tensiunea indusa intr-un conductor ( t.e.m. induse in cele doua conductoare sunt egale si de semn contrar , iar sensurile de parcurgere ale conductoarelor sunt opuse ).

Daca una sau mai multe spire inseriate suprapuse se aseza pe un rotor ce se roteste intr-un camp magnetic constant si se leaga electric capetele a,x, ale infasurarii la doua inele colectoare pe care calca un sistem de perii ( fig 1.5) se obtine la perii o t.e.m. alternativa . Conectand la inele un consumator , masina debiteaza un curent alternativ , functionand in regim de generator sau alternator monofazat .Daca viteza de rotatie este constanta , curba de variatie in raport cu timpul a tensiunii electromotoare induse repeta ( rel 1.2) repartitia spatiala a componentei radiale a inductiei magnetice din intrefier ; evident, daca aceasta repartitie este sinusoidala , t.e.m. indusa variaza sinusoidal in raport cu timpul .

Daca pe o pereche de poli se plaseaza m infasurari egale , decalate cu unghiul la centru 2p/mp , rezulta m t.e.m. induse defazate intre ele cu 2p/m rad.el. obtinandu-se astfel o masina electrica m fazata . De regula cele m infasurari se leaga in stea sau poligon . ( la conexiunea stea capetele de sarsit se leaga impreuna , constituind punctul de nul al infasurarii , iar la conexiunea poligon capatul de sfarsit al unei infasurari se uneste cu capatul de inceput al urmatoarei ).Capetele de inceput ale infasurarilor se leaga cu exteriorul tot prin intermediul inelelor si periilor . Obisnuit se ia m=3 infasurari , iar masinile se numesc

fig. 1.6 a,b

trifazate . Tensiunile trifazate sunt defazate intre ele simetric .

Infasurarile trifazate se realizeaza atat in conexiunea stea ca in fig 1.6 a, cat si in conexiunea triunghi ca in fig 1.6 b . Cand tensiunile variaza sinusoidal in timp , ele se pot reprezenta in complex . In fig 1.6 a si 1.6 b sunt indicate tensiunile de faza si de linie pentru conexiunea stea si triunghi ; se vede ca intre tensiunile de linie U_l si de faza U_f exista relatiile U_l =√3U_f la conexiunea stea si U_l=U_f la conectarea triunghi .

Daca cele doua capete ale infasurarii A,B, din fig 1.5 se leaga la doua lamele pe care calca doua perii asezate astfel ca in figura 1.9 ,

fig. 1.9

t.e.m. culeasa la perii va fi de forma din fig 1,10 (s-a considerat curba repartitiei campului magnetic inductor , practic sinusoidala )

fig 1.10 a,b

Se poate observa ca la peria A vine intotdeauna conductorul plasat sub acelasi pol , deci in care t.e.m. are in permanenta acelasi sens . La o infasurare formata din mai multe grupuri de spire (bobine) , inseriate prin lamele si dispuse pe intreaga periferie a masinii , pulsatiile tensiunii culese la perii se reduc sensibil , obtinandu-se astfel o tensiune practic continua . Ansamblul lamelelor constituie asa numitul colector si joaca rolul de redresor mecanic .

Cuplul ce se dezvolta la functionarea in regim de generator a masinilor electrice , determinat de interactiunea dintre campul inductor si curentul indusului este de franare , opus cuplului de rotatie aplicat la arborele masinii . La functionarea in regim de generator , puterea mecanica primita la arbore se transforma prin intermediul campului electromagnetic al masinii , care se transmite consumatorului conectat la bornele infasurarii indusului .

Daca infasurarea indusului se conecteaza la o retea absorbind un curent electric , din interactiunea dintre curentul din indus si campul inductor se stabileste un cuplu ce determina rotatia masinii . Puterea electrica primita de la retea se transforma in putere mecanica permitand masinii sa antreneze masini -unelte si instalatii complexe . Vorbim asadar de regimul de motor al masinii.

Toate masinile verifica principiul reversibilitatii , adica pot functiona atat in regim de generator cat si de motor .

Transformatorul este un modificator static al puterii electrice caracterizata prin anumite valori ale tensiunii si curentului , tot in putere electrica la alte valori ale tensiunii si curentului , la aceeasi frecventa.

Capitolul II

Motoare sincrone

Masina de curent alternativ la care turatia motorului este egala cu cea a campului invartitor, indiferent de sarcina, se numeste masina sincrona.

Armatura inductorului masinii este formata dintr-o succesiune de poli "N" si "S", realizati din electromagneti excitati in c.c. sau prin magneti permanenti. In general, inductorul este rotor si numai la masini mici, din motive de spatiu, poate fi stator, masina fiind considerata in acest caz de conductie inversa.

Inductorul poate fi cu poli aparenti si bobine concentrate asezate pe acestia sau cu poli plini, cand infasurarea de excitatie este repartizata in crestaturi. Infasurarea de excitatii are capetele legate la doua inele de pe arbore pe care calca periile care fac legatura cu sursa exterioara de c.c. Motoarele sincrone mai au armatura inductoare o infasurare de tip colivie, numita "infasurare de amortizare" , utilizata la pornirea motoarelor. Circuitul magnetic al inductorului se poate realiza si din piese masive de otel, deoarece fluxul fiind produs de c.c. nu variaza in timp si nu produc pierderi.

Armatura indusului este formata din pachete de tole si in crestaturile ei se gaseste o infasurare trifazica conectata in stea. Gama larga de puteri, ca si locul de utilizare, a condus la numeroase forme constructive al caror elemente, in afara celor precizate mai sus, pot diferi de la un tip la altul.

Astfel elementele specifice ale motorului sincron sunt:

circuitul magnetic statoric;

carcasa;

infasurarea indusa;

scuturile;

placile de strangerea pachetelor de tole stator;

butucul armaturii rotorice;

poli inductori;

infasurarea excitatiei;

excitatoarele;

ventilatorul.

Pentru motoarele sincrone exista o serie de semne conventionale dupa cum urmeaza:

a)       infasurarile indusului sunt notate cu "U", "V", "W"

b)      infasurarea de excitatie se noteaza cu "F"

Masinile (motoarele) sincrone pot functiona in regim de generator, de motor si intr-un regim de compensator de putere reactiva (compensator sincron).

Generatoarele sincrone (alternatoarele), constituie surse de curent alternativ de frecventa industriala din centralele electrice. Tendinta este ca ele sa se realizeze cu puteri cat mai mari pe unitate, pentru abtinerea de randamente mari si consumuri specifice mici de materiale.

Generatoarele sincrone mari cu poli inecati, antrenate de turbine cu abur sau gaze la turatii de 3000 rot/min. sau mai rar de 1500rot/min. se numesc "turbogeneratoare", iar cele cu turatii mici, cu poli aparenti, antrenate de turbine hidraulice se numesc "hidrogeneratoare".

Motoarele sincrone se folosesc la puteri de 100KW, in locul motoarelor asincrone, pentru functionarea la un factor de putere dorit sau chiar pentru compensarea factorului de putere al retelelor. Ca motoare mai mici se utilizeaza acolo unde se impune o turatie sincrona.

Compensatoarele sincrone sunt motoare sincrone care functioneaza in gol si debiteaza putere reactiva in retelele la care sunt conectate pentru a le imbunatati factorul de putere.

Pornirea motoarelor sincrone

Motoarele sincrone produc cuplu de rotatie numai la turatia de sincronism.De aceea ele nu pot porni singure.Metodele prin care se poate porni un motor sincron sunt urmatoarele:

Pornirea cu un motor auxiliar,cu turatie reglabila si cuplat la arborele motorului sincron.Acesta poate fi chia excitatoarea motorului sincron.Pornirea motorului sincron este bine sa se faca in gol,pentru a se elimina puterea motorului auxiliar.

Pornirea in asincron,ceea ce presupune urmatorii pasi:

legarea in scurtcircuit a rotorului de regula pe o rezistenta pentru a limita tensiunea electromotoare indusa.Infasurarea rotorului nu se lasa deschisa pentru ca tensiunea electromotoare indusa capata valori foarte mari,ce ar putea duce la strapungere.De cele mai multe ori in rotor se monteaza o colivie speciala,cu rol numai la pornirea motorului in regim de motor asincron;

se leaga statorul la retea si motorul porneste la fel ca un motor asincron.Motorul porneste si turatia lui creste pana in aproximativ 95% din turatia campului invartitor.

se excita rotorul prin cuplarea excitatoarei si rotorul intra in sincronism.

Daca turatia rotorului scade,se intrerupe excitatia si se reia pornirea in asincron,urmata de o noua cuplare a excitatiei pana cand se intra in sincronism.De regula,aceste manevre nu se executa manual,ci automat,ele asigurand pornirea corecta a motorului sincron.

Capitolul III

3.1. Norme de protectie si securitate a munci

Folosirea tensiunilor reduse (de 12, 24, 36V) pentru lampile si sculele electrice portative. Sculele si lampile portative care functioneaza la tensiune redusa se alimenteaza la un transformator coborator. Deoarece exista pericolul inversarii bornelor este bine ca atat distanta picioruselor fiselor de 12, 24 si 36V, cat si grosimea acestor picioruse, sa fie mai mari decat cele ale fiselor obisnuite de 120, 220 si 380 V, pentru a evita posibilitatea inversarii lor.

La utilizarea uneltelor si lampilor portative alimentate electric, sunt obligatorii:

- varificarea atenta a uneltei, a izolatii ai a fixarii sculei inainte de incperea lucrului;

- evitarea rasucirii sau a incolacirii cablului de alimentare in timpul lucrului si a deplasarii muncitorului, pentru mentinerea bunei stari a izolatiei;

- menajarea cablului de legatura in timpul mutarii uneltei dint-un loc de munca in altul, pentru a fi solicitat prin intindere sau rasucire; unealta nu va fi purtata tinandu-se de acest cablu;

- evitarea trecerii cablului de alimentare peste drumurile de acces si in locurile de depozitare a materialelor; daca acest lucru nu poate fi evitat, cablul va fi protejat prin ingropare, acoperire, cu scanduri sau suspendate;

- interzicerea repararii sau remedierii defectelor in timpul functionarii motorului sau lasarea fara supraveghere a uneltei conectate la reteua electrica.

Folosirea mijloacelor individuale de protectie si mijloacelor de avertizare. Mijloacele de protectie individuala se intrebuinteaza de catre electricieni pentru prevenirea electrocutarii prin atingere directa si pot fi impartite in doua categorii: principale si auxiliare.

Mijloacele principale de protectie constau din: tije electroizolante, clesti izolanti si scule cu manere izolante. Izolatia acestor mijloace suporta tensiunea de regim a instalatiei in conditii sigure; cu ajutorul lor este permisa atingerea partilor conductoare de curent aflate sub tensiune.

Mijloacele auxiliare de protectie constau din: echipament de protectie (manusi, cizme, galosi electroizolanti), covorase de cauciuc, platforme si gratare cu picioruse electroizolante din portelan etc. Aceste mijloace nu pot realiza insa singure securitatea impotriva electrocutarilor.

Intotdeauna este necesara folosirea simultana cel putin a unui mijloc principal si a unuia auxiliar.

Mijloacele de avertizare constau din placi avertizoare, indicatoare de seuritate (stabilita prin standarde si care contin indicatii de atentionare), ingradiri provizorii prevazute si cu placute etc. Acestea nu izoleaza, ci folosesc numai pentru avertizarea muncitorilor sau a persoanelor care se apropie de punctele de lucru periculoase.

Deconectarea automata in cazul aparitiei unei tensiuni de atingere periculoase sau a unor scurgeri de curent periculoase. Se aplica mai ales la instalatiile electrice care functioneaza cu punctul neutru al sursei de alimentare izolat fata de pamant.

Mentionand faptul ca un curent de defect 300-500A poate deveni in anumite conditii, un factor provocator de incendii, aparatul prezentat asigura protectia si impotriva acestui pericol.

Intreruptorul este prevazut cu carcase izolante, si este echipat cu declansatoare termice, electromagnetice si releu de protectie la curenti de defect.

Separarea de protectie se realizeaza cu ajutorul unui transformator de separatie. Prin acesta, se urmareste crearea unui circuit izolat fata de pamant, pentru alimentarea echipamentelor electrice, la care trebuie inlaturat pericolul de electrocutare. In cazul uni defect, intensitatea curentului care se inchide prin om este foarte mica, deoarece trebuie sa treaca prin izolatia care are o rezistenta foarte mare.

Conditiile principale care trebuie indeplinite de o protectie prin separare sunt:

- la un transformator de separatie sa nu se poata conecta dacat un singur utilaj;

- izolatia conductorului de alimentare sa fie intotdeuna in stare buna, pentru a fi exclusa posibilitatea aparitii unui curent de punere la pamant de valoare mare.

Izolarea suplimentara de protectie consta in executarea unei izolari suplimentare fata de izolarea obtinuta de lucru, dar care nu trebuie sa reduca calitatile mecanice si electrice impuse izolarii de lucru.

Izolarea suplimentara de protectie se poate realiza prin:

- aplicarea unei izolari suplimentare intre izolatia obisnuita de lucru si elementele bune conducatoare de electricitate ale utilajului;

- aplicarea unei izolatii exterioare pe carcasa utilajului electric;

Bibliografie

www.google.com

Carti:-intalatii electrice

-micul electrician

www.regielive.ro

www.referatele.com

Instalatii si echipamente electrice

-ing. Niculae Mira

-ing. Constantin Negus

Editura didactica si pedagogica R.A. Bucuresti 1994

Masurari electrice si electronice

-ing. Eugenia Isac

Editura didactica si pedagogica R.A. Bucuresti 1996