Analiza modelelor similare

Analiza modelelor similare

Alegerea modelelor similare

Rationamentul dupa care am ales modelele similare a fost acela ca ele sa se apropie cat mai mult de tema de proiectare pentru a ne putea creea o imagine precisa in ceea ce priveste autoturismul urban.

Am ales automobile din toate clasele, netinand seama de pret. Astfel putem observa tendintele actuale si putem incadra autoturismul de proiectat acolo unde ii este locul. Trebuie tinut cont ca acesta are o transmisie CVT, o dotare specifica segmentului premium.

In tabelul 1 sunt prezentate modelele alese.

Tabel . Modele similare alese

Am incercat sa alegem variantele de echipare ce includ transmisie automata. Astfel am observat ca majoritatea autoturismelor urbane cu aceasta caracteristica au ca sistem de propulsie un motor pe benzina, de altfel mult mai potrivit utilizari in oras decat varianta diesel.

Se observa ca multi producatori au chiar doua modele diferite ce sunt incluse in clasa autovehiculelor de oras, ceea ce arata interesul sporit in perioada de fata pentru acest segment, lucru datorat eficientei acestora in orasele tot mai aglomeratate ale lumii moderne.

Analiza parametrilor dimensionali si masici

In urmatoarele subcapitole vom analiza principalele dimensiuni si mase ale modelelor similare, in final alegandu-le si pentru autoturismul de proiectat cat mai potrivit.

Analiza parametrilor dimensionali

Nu toate dimensiunile autovehiculelor sunt diponibile publicului larg. De aceea a trebuit sa alegem numai cateva dimensiuni reprezentative cum ar fi: ampatament, lungime, latime, inaltime, ecartament fata si spate. Datele pentru toate modelele similare sunt cuprinse in tabelul 2.

Tabel . Parametri dimensionali ai modelelor similare

Pentru o vizualizare mai buna a acestor date, vom realiza o serie de histograme, cate una pentru fiecare dimensiune in parte, pe care vom evidentia ulterior valoarea cea mai mare si cea mai mica. Dupa aceasta, pentru a alege dimensiunea pentru autoturismul nostru evidentia si dependentele celorlalte dimensiuni fata de ampatament, considerat dimensiunea cu cea mai mare informativitate.

Figura . Histograma ampatamentului

Lungimea este o alta dimensiune extrem de importanta. Aceasta defineste, in raport cu ampatamentul, marimea celor doua console si deci a compartimentului motor si a portbagajului. Acesta din urma nu este deosebit de important datorita scopului autoturismului, insa partea din fata are rol si in siguranta pasiva, incluzand zone de deformare controlata, care, cu cat sunt mai mari, cu atat asigura o protectie mai buna in cazul unui impact frontal, impact in care un autoturism urban este dezavantajat datorita masei si dimensiunii mici, comparata cu celelalte clase, asa cum se vede in figura 2. Autoturismul SAV    deformeaza foarte mult creatia italienesca, chiar daca aceasta are 5 stele NCAP, viata conducatorului auto al acesteia fiind serios pusa in pericol.

Figura . Fiat 500 vs. Audi Q7

Figura . Histograma lungimii

In figura 3 este prezentata histograma lungimii, insa pentru a alege lungimea autoturismului de proiectat trebuie sa tinem cont si de valoarea ampatamentului, aflat in stransa legatura cu aceasta.

In cazul latimii, lucrurile stau un pic diferit, aparand o situatie conflictuala, neexistand posibilitatea rezolvarii ambelor probleme. Construind un autovehicul lat, volumul habitaclului este mare, deci confortul este bun, la fel si siguranta pasiva in caz de impact lateral. Insa, in felul acesta, autoturismul isi va pierde calitatea lui definitorie: abil in mediul urban. Histograma de mai jos prezinta valorile acestei dimensiuni in cazul modelelor similare.

Figura . Histograma latimii

In cazul inaltimii insa, lucrurile nu stau chiar asa de complicat. Scaderea valorii inaltimii duce la scaderea ariei sectiunii maxime si a c_x-ului, lucru ce imbunatateste mult comportarea autoturismului la viteze mari. Insa tema se refera la un autoturism urban ce ruleaza peste 80% din km cu o viteza sub 50 km/h, viteza la care rezistenta aerului este neglijabila. In plus, datorita faptului ca ampatamentul si lungimea au valori relativ mici, pozitia spatelui soferului si al pasagerilor trebuie sa fie destul de aropiata planul vertical, ceea ce implica o ridicare pe verticala a plafonului, deci o marire a inaltimii. Histograma inaltimilor modelelor similare este prezentata in figura 5.

Figura . Histograma inaltimii

In ceea ce priveste ecartamentului, lucrurile se schimba putin, deoarece trebuie tinut cont de valoarea latimii dar si de design, foarte influentat de pozitia rotilor. O alta particularitate este diferenta dintre ecrtamentul fata si cel spate, mai mic. Valorile ecartamentelor pentru modelele similare sunt prezentate in figura 6.

Figura . Histograma ecartamentelor

Analiza parametrilor masici

Parametrii masici reprezentativi pentru un automobil sunt masa proprie, masa utila si masa maxima autorizata, care reprezinta suma primelor doua. In tabelul 3 sunt prezentate aceste mase pentru fiecare model similar. Pentru unele dintre ele n-au fost disponibile valorile pentru masa utila. Acest lucru nu este un impediment deoarece putem calcula acesta masa pentru autoturismul de proiectat ori cu o formula de calcul, ori pe baza modelelor similare unde stim aceasta valoare.

Tabel . Parametrii masici pentru modelele similare

Histograma maselor proprii pentru modelele similare este prezentata in figura 12.

Figura . Histograma maselor proprii

Alegerea modelului similar reprezentativ

In urma histogramelor prezentate in subcapitolul anterior ne am putut face o idee in ceea ce priveste dimensiunea si forma autoturismului de proiectat. Din rationamente economice, tehnice si de design, Mazda 2 se apropie cel mai mult de acest concept. In plus, apartine clasei ce se preteaza unui sistem CVT, fiind si o productie apartinand tarii unde a aparut prima oara acest concept, Japonia. Din acest motiv o vom alege model similar reprezentativ.

Figura . Schita si dimensiuni model similar - Mazda 2

Vom realiza o scurta descriere a acestui autoturism. Motorul pe benzina de 1,5 l Euro4 este de ultima generatie si include doua sisteme destul de interesante: S-VT (sequential valve timing), un sistem de distributie variabila realizat cu un arbore cu cama de admisie ajustabil si VIS ( variable induction system) ce permite modificare lungimii galeriei de admisie in functie de turatie pentru a putea avea loc o ,supraalimentare' naturala datorata undelor de presiune.

In ceea ce priveste mecanismul de rulare, puntea fata est tip McPherson cu arcuri elicoidale progresive si amortizoare bitubulare cu gaze de joasa presiune. Puntea spate este tip H, semirigida, bratele longitudinale ale sale fiind articulate de structura autoportanta prin niste rulmenti de cauciuc, pentru o filtrare a vibratiilor si a zgomotelor marita.

Sistemul de franare este compus dintr-un circuit dublo, dispus diagonal, rotile din fata avand franrea pe disc, cele din spate pe tamburi. Acest sistem include ABS si EBD.

In materie de siguranta, acest autoturism este dotat cu un program de stabilitate dinamica DSC cu control de tractiune TSC. Un lucru de remarcat este faptul ca amortizoarele fata sunt optimizate pentru coliziuni.

Pretul acestui autoturism este intre 11000 si 15000 Euro, in functie de dotarile suplimentare. Consumul de combustibil este de 7,6 L/100km in oras, 4,9 L/100km in afara orasului, cel combinat fiind de 5,9 L/100km.

Garantia oferita de producator este de 3 ani, pana la 100000 km, 12 ani garantie la coroziune si 3 ani garantie pentru vopsea.

Stabilirea tipului autoturismului corespunzator cerintelor

In acest subcapitol vom concluziona asupra caracterisicilor principale ale autoturismului de proeictat, urmand ca in capitolele urmatoare sa definitavam unele aspecte ce sunt necesare pentru finalizarea lucrarii.

Astfel autoturismul va avea 4 locuri, va fi destinat trasnsportului urban, deci dimensiunile vor fi ca atare. Motorul va avea in jur de 70 kW, performantele dinamice fiind peste medie, autoturismul se va preta unei transmisii CVT, o solutie considerata de lux printre automobilisti.

In ceea ce priveste trenul de rulare, puntea din fata va avea mecanism McPherson, cea din spate va fi semirigida in forma de H. Sistemul de franare va fi cu discuri pe fata si cu tamburi si saboti pe spate. Mecanismul de directie va fi pinion-cremaliera, solutia cea mai compacta dintre toate.

In cazul rotilor, acestea vor fi pe 15 toli, iar anvelova va avea urmatoarea caracteristica: 175/65 R15. In continuare vom calcula raza libera, raza de rulare si raza dinamica.

Latimea sectiunii pneului este de 175 mm, coeficientul nominal de aspect fiind 0,65, putem calcula si inaltimea sectiunii.

Acum putem calcula si diametrul exterior al pneului, acesta fiind suma dintre diametrul de asezare si dublul inaltimii sectiunii. Raza libera este jumatate din diametrul exterior.

Valoarea razei de rulare o obtinem inmultind raza libera cu coeficientul de deformare λ. In cazul nostrum, acesta este cuprins intre 0,930 si 0,935.