Aglomeratia urbana Shanghai

Aglomeratia urbana

SHANGHAI

Aglomeratia urbana Shanghai, din sud est, reprezinta populatiile chineze, se intinde pe o suprafata considerabila 6185 km² ( din care orasul propriu-zis numai 158 km ² ) si concentreaza peste 11 milioane de locuitori (11 460 000 locuitori in 1980 din care 60 000 orasul propriu-zis, restul le revine celor peste 25 de centre urbane inglobate in aria metropolei ). Este cel mai mare centru urban si economic ( industrial, commercial, de transport, etc ) chinez si totodata unul dintre cele mai mari din lume.

Reprezinta o mare concentrare urbana a Asiei rasaritene, ceea ce a aparut si s-a dezvoltat pe Wangppo si Changjiang, artera hidrografica de mare importanta pentru economia Chinei. De altfel caracteristicile morfologice ale deltei acestui fluviu si-au pus amprenta asupra structurii urbane metropolitane, a oraselor din jurul ei, cat si a evolutiei lor teritoriale.

Prezenta unei mici asezari, care la inceput se numea Si Liu Pu, la o distanta nu prea mare de Marea Chinei de Est principala poarta maritima a Chinei pe un brat navigabil al deltei, a construit inca din 847 gemenele viitorului port comercial.

Din secolul al XVIII-lea, orasul a trezit interesul puterilor occidentale carora le era interzisa intrarea in China. Intre 1840 - 1842, dupa razboiul opiumului, britanicii invingatori au intrat in oras si au stability cu foarta o concesiune: dupa cinci ani au urmat francezii. Capitalul strain a invadat tara, s-au construit fabrici au venit muncitori in cautare de lucru, iar industria a cunoscut o mare inflorire. Pe la mijlocul secolului XIX, orasul avea doar 50 000 de locuitori, la inceputul secolului XX avea putin sub un million din care 60 000 straini.

Dintr-odata a devenit cel mai la moda oras al Asiei. De-a lungul Bundului s-au ridicat cladiri gigantice purtand numele marilor firme comerciale ale orientului: Sardine & Matheson, Sassoons, Chase Manthattan Bank, Jonci, vapoare cu aburi transoceanice forfoteau in port; in docuri mii de depozite inghit si revarsa marfurile. Odata cu banii, s-a instalat si coruptia - Shanghai a imbratisat modul de viata capitalist.

In anii 1920 - 1930, cupola bancii Hong Kong & Shanghai gazduia clubul RAF si legendarele lui petreceri. Clubul Shanghai avea resedinta in exclusivitate in hotelul Dangfeng. Barbatii si femeile occidentale isi petreceau noptile in cazinourile Delmante`s, Roxy`s si Lido, unde dansau si beau. In Shanghai se aflau cele mai inalte constructii precum si cele mai bune masini si cele mai multe cinematografe din intreaga Asie. Fiecare concesiune avea legi independente de regulule chineze si avea o armata proprie.

J.G. Ballard scria despre Shanghai in cartea sa cu titlul "Imperiul Soarelui" : "Acest oras plin de incordare si vibratii este cel mai impresionant de pe Pamant". Dar sub aspectul frivol se ascundea o realitate mai intunecata. Cine se plimba prin cartierul francez parca trece in revista istoria orasului Shanghai. Francezii au institutionalizat prostitutia si jocurile de noroc, si cartierul a devenit un magnet natural pentru contrabandisti, gangsteri pentru comertul cu opiu si pentru proxeneti. Cele mai multe activitati le desfasurau legendarele bande care au avut un rol important in inabusirea miscarilor comuniste timpurii, in numele guvernului national Knomintang.

Prima sedinta a partitului communist chinez a avut loc in cartierul francez in 1921, si unul dintre primii oratori ai sedintei, Mao-Tze-Dung locuia in apropiere. Ca pe multi alti chinezi ce deranjau coruptia care venise odata cu amestecul occidentului in afacerile nationale, construirea fabricilor in care se foloseau frecvent mana de lucru a copiilor ceea ce aducea profituri enorme guvernelor straine. Conditiile grele si apropierea de puterile occidentale au facut ca Shanghai sa devina cu adevarat cuib al miscarilor politice radicale. In 1949 au venit la putere comunistii si au facut din Shanghai un oras exemplar: au trimis locuitorii la tara, la munca pamantului si au imbunatatit drepturile si locuintele muncitorilor. In acelasi timp orasul a devenit centrul cultului lui Mao, al comunismului dogmatic introdus de "Banda celor patru", condusi de sotia lui Mao. Aceasta societate a devenit motorul "revolutiei culturale" in anii 1940 cand tinerii din garda rosie au arestat si executat mii de artisti intelectuali liberali in numele comunismuli si au organizat "comitete revolutionare" care se bucurau de putere absoluta in China. Putinul ramas din cultura Shanghaiului a fost distrus de garda rosie.

Astazi, orasul e din nou un nod commercial, dinamic si urias, cu un important capital strain. Dar cate amintiri vin din trecut: steaua rosie se afla si astazi pe Hotelul Pacii si pe Casa Vamii de pe Bund, templul Buddhei de Jad exilat la periferia orasului este asa cum era in zilele comunismului, strazile vechiului oras, inguste si pietruite, cladiri care erau bordele si localuri de noapte, pe aleea spre gradina zoologica se mai vad frumoase vile europene. Aceste asunt appreciate mai mult de catre straini decat de locuitorii orasului. Cetatenii Shanghaiului sunt pe cale sa construiasca un alt oras al viselor care de asta data sa apartina Chinei.

Existenta bogatelor resurse ale solului, subabundenta, fertilitatea pamantului, au constituit tot atatia factori ce-au inlesnit inca de la inceputul secolului al XIII-lea inchegarea unui centru agricol, piscicol si commercial al chinei.

In secolul al XVI-lea Shanghaiul este cunoscut ca important oras semifeudal al Chinei care se remarca mai ales prin activitatea sa comerciala pentru ca peste trei secole sa se evidentieze ca mare oras-port al Asiei rasaritene si principala poarta de patrundere a capitalului strain in China. In aceasta perioada, la formarea si dezvoltarea acestei concentrari urbane, un rol insemnat l-a jucat intensificarea legaturilor de comunicatie fluviala, rutiera si feroviara a Shanghaiului cu celelalte regiuni din China de Nord - Est, Sud si Centrala.

Astfel, primei linii ferate construite in 1866 intre Shanghai si Sutzian ( 19 km ), astazi inglobata orasului I s-au alaturat cele construite la sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului XX de catre companiile straine intre Shanghai si Changcha si ulterior Shanghai, Nanjing, Kaifeng, Tiajin, Shanghai, Guangzhan, Changsha, Shanghai si Beijing, care au legat zonele de materii prime din tara cu porturile din Pacific pentru export.

La dezvoltarea economica a Shanghaiului, o contributie insemnata a avut-o importantul brat fluvial Wangppo al fluviului Chiangjiang pe care s-a grafat nucleul urban al actualului mare oras cat si marele canal chinez, de aproape 2000 de km lungime, realizat in perioada secolelor XVII - XIX ce face legatura Nord - Sud intre principalele orase chineze: Beijing - Tianjin - Nanjing - Shanghai - Hangzhon.

Pozitia geografica favorabila si rolul pe care l-a castigat in timp pentru comertul Chinei cu alte state ale lumii I-au dat posibilitatea unei puternice concentrari industriale si umane cunoscut in present ca cel mai mare centru industrial si port al Chinei si un important centru urban, industrial si portuar al Asiei rasaritene.

Dezvoltarea industriala cu inceputuri in industria tehtila ( bumbac, matase, lana ), alimentara ( ceai, peste, orez ) si ulterior constructii de masini si prelucrarea metalelor ( electrotehnica, electronica, masini - unelte, mijloace de transport, etc ), aconstituit mobilul unei mari concentrari de forta de munca specializata, cu mari traditii in anumite ramuri industriale. Inainte de proclamarea Republicii populare Chineze ( 1949 ), Shanghaiul este cel mai important centru al industriei usoare si in cadrul acestuia indeosebi al industriei textile, concentrand aproape jumatate din industria bumbacului si 70% din cea a lanei, industria constructoare de masini si a prelucrarii metalelor este axata mai ales pe operatiuni de montaj, piese de schimb si reparatii. In present dispune de peste 7000 de intreprinderi din nu mai putin de 145 de ramuri si subramuri industriale cele mai multe ( atat intreprinderile cat si subramurile ) create dupa 1950, detinand la nivelul tarii, locuri de frunte in ramuri, cum sunt constructiile de masini si prelucrarea metalelor, masini si utilaje pentru industria mineritului, masini - unelte, tractoare, etc, metalurgia neferoasa ( cel mai mare alaturi de Shenyang ), energie elecrica, rafinarea petrolului, chimica ( principalul centru ), etc.

In ultimii ani, avand in vedere baza sa industriala solida si marea putere tehnica precum si departarea de unele materii prime s-a trecut la concentrarea fortelor sale spre producerea tehnicii de varf: calculatoare, aparate de masura de inalta precizie, oteluri laminate de calitate, nave de mare tonaj, fibre sintetice, etc. Din aceleasi motive, industria usoara a carei pondere in cadrul valorii productiei globale industriale a depasit din nou industria grea, se afla un curs de orientare spre productia de calitate medie si superioara cu atat mai mult cu cat aceasta ramura asigura 70% din exploatarea marelui oras.

Intensa concentratie si complexitatea economica, in ultima jumatate de secol, a generat pe fondul unui spor natural foarte crescut, caracteristic de fapt intregii tari si a unui spor migratoriu cu valori foarte ridicate, o impresionanta crestere a populatiei. Dezvoltarea economica si demografica a Shanghaiului a dus la amplificarea propriilor sale functii interne dar si la acel fenomen de influenta urbana in teritoriul din jurul sau rezultand o serie de orase satelit specializate in anumite ramuri industriale. Orasele satelit din jurul metropolei au aparut ca o necessitate atat prin dezvoltarea unor mici asezari din aria sa de influenta cat si prin aparitia de noi orase care prin functiile lor contribuie la conturarea unei aglomeratii de mare complexitate economica si sociala. Cel mai recent exemplu de oras satelit nou creat il reprezinta cel aparut in ultimii ani langa Combinatul petrochimic Shanghai, la 70 km de marele oras inaltat pe tarmul Marii Chinei de Est. Aceasta concentreaza deja 60 000 locuitori, muncitorii de la marele combinat si familiile lor.

Orasele satelit cuprind mai mult de o treime din populatia intregii aglomeratii urbane. Sunt cunoscute aici orase specializate intr-o anumita ramura industriala: Wusong - in industria sidelurgica, Wixing - in industria chimica, Minghao - in industria electrotehnica. Unele orase satelit ce au aparut in delta fluviului Chiangjiang intr-o regiune sericicola de importanta mondiala si cu o forta de munca de inalta calificare, au devenit in timp mari center urbane.

Cele mai importante sunt: Suzhon - cu vechi traditii in broderiile de matase, sculptura, in lemn si evantaiuri de santal, Wuxi - cu intreprinderi vechi dar modernizate ale industriei de prelucrare a pestelui, si decorticarii orezului, ale matasii naturale si portelanului si Nanjing - cu vechi unitati ale industriei textile, alimentare, dar si a industriei constructoare de masini.

Shanghaiul este organizat administrative in mai multe districte ce inglobeaza anumite activitati: districtul Yangpo, de pe stanga Wangppo-ului, reprezinta zona industrial portuara, iar districtul ( partea centrala a orasului ) sunt zone cu activitati industriale. Activitatile complexe ale metropolei ( industrii administrative, culturale, etc ) se gasesc grupate pe stanga Wangppo-ului in districtul Nanshih.

Prin portul sau Wusang, cel mai mare din China si unul dintre cele mai mari din Pacific se realizeaza aproape jumatate din comertul exterior al tarii.

Constructiile intre 10 si 14 etaje sunt numeroase. Orasul e nemarginit acoperisul caselor umplu tot orizontul, orasul avand 6 milioane de locuitori. Privelistea cheiurilor cu gloate de imbarcatii, corabii cu panze, motonavele suieratoare, totul e al unui oras de tipul occidental monstrous.

Zidurile Hotelurilor din Shanghai sunt de piatra, ferestrele din fier, vestibulele lambrishate cu lemn, predomina mobilierul englezesc. Vilele sunt construite din caramida rosie, aparent imbracate cu ederi.

In Shanghai, casele mici sunt facute din lut si sunt acoperite cu stuf. Ingramadite unele langa altele, nu seamana cu gradinile si curtile caselor noastre taranesti. Canale lungi cu apa galbuie, namoloasa, si dese siruri de barci populare de familiile care le locuiesc. Un izbitor contrast cu aspectul enormei aglomerari de oameni in casele de lut si in barcile de pe canaluri din suburbia, se profileaza la orizont siluetele uriase ale zgarie-norilor din centrul orasului.

In Shanghai se intalnesc numeroase biserici ortodoxe, protestante, insa cu inscriptii chinezesti. Se intalnesc strazi cu nume englezesti, frantuzesti, statuia unui ministru plenipotentiary englez, o piramida ridicata pentru " the ever victorious army" impotriva rebelilor Taipin, din 1862, adica a patriotilor chinezi ridicati in contra exploatarii straine.

Toate inscriptiile si vestigiile umilitoare au disparut. Cafés-Chantants-urile, si casele de joc deschise toata noaptea, curtezanele trecand noapte in ricksaws, "acoperite de la gat pana la picioare in matasuri de culori tipatoare, zugravite pe fata ca papusile, cu sprancenele prelungite cu creionul negru, privind fix si fara expresie", nu se mai intalnesc.

Orasul de altfel este autohton in spiritul lui intim, si strazile curat chinezesti sunt numeroase si la fel cu cele din toata China. Un Buddha deja delicat feminin se afla in templul Yu-fu.

Portul de mari proportii, situat la confluenta fluviului Wangppo cu Changjiang. De-a lungul cheiurilor se inalta palate si zgarie-nori uriasi. Multe din fabricile de pe mal apartin inca unor proprietary particulari, altele statului, iar unele sunt intreprinderi mixte.

In Shanghai mai exista inca opt mari intreprinderi comerciale si industriale cu capital strain, englez si suedez.