Caracteristici si tendinte ale populatiei comunei XYZ

1. Evolutia numerica a populatiei si repartitia teritoriala.

Populatia constituie una dintre componentele de baza ale sistemului natura - societate, procesele demografice fiind in stransa legatura cu alte procese sociale, reprezentand un compartiment dinamic. Analiza resurselor umane din cadrul comunei. XYZ cuprinde 15 localitati, cu dinamica si evolutie diferita, in timp.

Analizand evolutia numerica a populatiei comunei XYZ, in intervalul 1912 - 2002, sesizam o crestere pe ansamblu in prima parte a secolului (1912 - 1930) in anul 1930, comuna inregistrand un maximum 7018 loc., dupa care intervine un regres continuu, ajungand in anul 2002, la o populatie de 2626 loc (vezi harta nr.6). Regresul numeric este datorat mai multor factori: cel de-al doilea razboi mondial, colectivizarea, industrializarea fortata a mediilor urbane ce a atras disponibilul de forta de munca din cadrul comunei.

Analizand fiecare localitate din cadrul comunei observam:

* aceeasi tendinta ca cea din cadrul comunei, cu o usoara crestere in prima parte a secolului, dupa care urmeaza regresul continuu: Cervenita, Dragotesti, Fantana Domneasca.

* o tendinta de regres continuu, inregistrat inca de la inceputul sec. XX (1912): Arvatesti, Garnita, Gutu, Igiroasa, Lumnic.

* o evolutie stagnanta in prima parte a secolului, urmata apoi de regres: Mijarca.

* o evolutie in salturi, cu o crestere in prima jumatate a secolului, urmata de o scadere, apoi o tendinta de revenire: Prunisor, Ghelmegioaia, Prunaru, Zegaia (la ultimele doua localitati cresterea este datorata "migratiei de revenire", in special populatiei disponibilizate si pensionarilor).

Analizand evolutia populatiei din cadrul localitatilor comunei XYZ, remarcam in cadrul fiecarei localitati o scadere evidenta din punct de vedere numeric a populatiei, semnaland depopularea pentru intervalul 1912 -2002 (exceptie - satul Gutu). Raportand populatia de la inceputul celor doua secole, evidentiem in mod clar, o depopulare masiva, pentru unele localitati pierderea de populatie pentru capetele intervalului studiat, depasind 80%. Amintim in acest sens Igiroasa 90.9%, Garnita 86,8%, Arvatesti 85,3%, Dragotesti 85%, iar exceptia amintita - Gutu, inregistreaza o crestere de 6% pe intervalul analizat (vezi tabel nr3).

Tabel nr. 3 EVOLUTIA POPULATIEI COMUNEI XYZ INTRE ANII 1912-2002

* Localitatea este recenzata la Igiroasa

2. Dinamica populatiei

Numarul total al unei populatii dintr-o zona, regiune, este rezultatul sinergic a doua componente: miscarea naturala si miscarea migratorie (mobilitatea teritoriala).

2.1 Miscarea naturala

Miscarea naturala, reprezinta schimbarile survenite in numarul si structura populatiei, evolutia in timp a nasterilor si deceselor.

2.1.1. Natalitatea

Analizand frecventa acestui indicator - rata natalitatii in intervalul 1992-2002, in cadrul comunei, sesizand un traseu oscilant cu cresteri si scaderi, maximul inregistrat fiind in anul 1996 - 13,8⁰/₀₀, iar minimul in anul 2001 - 8,3 ⁰/₀₀ - vezi grafic. Comparativ cu valorile din cadrul judetului, distingem valori sensibile egale cu putin peste rata natalitatii la nivel de judet, cu o exceptie mai evidenta in 2001, cand s-a inregistrat mai mare 9,2⁰/₀₀ la nivel judet fata de 8,3⁰/₀₀ la nivel comuna (vezi tabel nr. 4).

Tabel nr. 4 DINAMICA POPULATIEI - XYZ

2.1.2. Mortalitatea

Mortalitatea exprima totalitatea deceselor din cadrul unei populatii, pe o perioada determinata, ca indicator - rata mortalitatii este raportul intre numarul total de decese si populatia totala exprimat in ⁰/₀₀, cunoaste in cadrul comunei valori cu mult peste valoarea la nivel de judet. In aceste conditii, in intervalul luat in studiu 1992 - 2002, inregistram un maxim valoric de 29,1⁰/₀₀ in anul 1994, valoarea cea mai scazuta fiind inregistrata in anul 1998 - 19,2 ⁰/₀₀ (vezi grafic).

XYZ - MISCAREA NATURALA A POLULATIEI 1992-20002

2.1.3. Bilantul natural

Fiind dat de diferenta dintre natalitate si mortalitate, (Bn=N-M), avand in vedere valorile mult mai mari ale mortalitatii comparativ cu natalitatea pe perioada studiata, bilantul natural este negativ, cu evolutii oscilante, maximul fiind inregistrat in anul 1994, fiind de 19,7 ⁰/₀₀, valoarea cea mai scazuta regasindu-se la nivelul anului 1998, fiind de 8,8 ⁰/₀₀. Comparativ cu valoarea bilantului natural la nivel de judet constatam diferente semnificative bilantul natural al judetului, fiind "ridicat" de zona urbana (spre exemplu tot in perioada studiata municipiul Dr. Tr. Severin a avut pe tot parcursul un bilant natural pozitiv, cu o tendinta clara de scadere:5⁰/₀₀ in 1992 - fata de 0,7⁰/₀₀ in 2002). Constatam totodata, pentru intervalul 1992-2002, scaderi semnificative ale natalitatii si implicit ale bilantului natural, comparativ cu perioada 1967 - 1968, perioada de varf, cand natalitatea la nivel de judet a avut valori de 24,3⁰/₀₀ in 1967 si de 24,7 ⁰/₀₀ in 1968 in timp ce mortalitatea, tot pentru acea perioada a fost de 11,3⁰/₀₀    - 11,8⁰/₀₀.

2.2. Mobilitatea teritoriala a populatiei

2.2.1. Miscarea migratorie a populatiei.

Dupa anul 1989, mobilitatea teritoriala a populatiei atat zonal, regional cat si la nivel national a crescut valoric. Fiind o zona rurala, care in plan local nu are multe alternative de dezvoltare economica pentru a atrage disponibil de forta din alte zone sau pentru a "fixa" populatia locala apta de munca, observam valori oscilante in cadrul plecarilor (31,7⁰/₀₀ in 1997 fiind maximul inregistrat in timp de minimul inregistrat, a fost de 15⁰/₀₀ in 2000) dar si al sosirilor (maximul inregistrat in anul 2000 - fiind de 23,6⁰/₀₀, iar minimul de 10,4⁰/₀₀ in anul 1995).

Bilantul migrator

Fiind dat de diferenta dintre sosiri si plecari, in functie de evolutia acestora, cunoaste valori oscilante, de la valori negative destul de mari, cu mult peste media judetului +0,1⁰/₀₀, inregistrate in 1995, bilantul migrator din cadrul comunei Prunisor tot in acel an a fost de -18,3⁰/₀₀. Totusi, sesizam si valori pozitive (1,1⁰/₀₀ in 1996), evolutie stagnanta (0⁰/₀₀ in 2002).

Aceasta tendinta este data in acest caz de "migratia de revenire", in special pensionari si disponibilizati, care parasesc zonele urbane, reintorcandu-se la locurile de sorginte.

2.3. Bilantul total al populatiei

Bilantul total (Bt) reprezinta suma dintre bilantul natural (Bn) si bilantul migratoriu (Bm). In cadrul comunei, pentru toata aceasta perioada este negativ, ca de altfel si pentru judet, insa cu diferente valorice semnificative. In aceste conditii, daca la nivel judet anul 2001, avea o valoare negativa de 5,3⁰/₀₀, pentru comuna Prunisor, spre exemplu in anul 1995, bilantul total, prezinta o valoare negativa de 32,5⁰/₀₀. Totusi sesizam, in analiza acestor indicatori o tendinta de estompare a acestor valori negative (-1,8⁰/₀₀ in 2000), conditii in care concluzionam depopularea continua, in ritmuri mari a retelei de asezari din cadrul comunei.

Structura populatiei

Structura populatiei face referiri la caracteristicile grupelor umane, ce pot fi masurate, precum varsta sau genul, etnia si religia, activitatea socio-economica.

Structura populatiei pe grupe de varsta.

Structura populatiei pe grupe de varsta reda divizarea populatiei totale in efective anuale, cincinale, cel mai adesea in trei categorii - populatie tanara (0 - 19 ani) adulta (10 - 59 ani) si varstnica (peste 60 ani).

Pe grupe mici de varsta, la nivelul anului 2002, in cadrul comunei XYZ, in prima sa parte - primele grupe de populatie - sesizam oscilatii in ceea ce priveste ponderea grupelor pana la grupa de 30 - 34 ani (grupa "prinsa" de decretul anti - avort), dupa aceasta perioada semnalam cresteri continue de la o grupa la alta, in mod evident cu populatia feminina avand valori mai mari (vezi fig., piramida varstelor) comparativ cu analiza realizata pentru anul 1992, sesizam o tendinta de reducere a bazei in 2002, de dezvoltare a grupelor superioare. Analizand forma piramidei rezultate pentru anul 2002, trapez cu baza mare la partea superioara, concluzionam astfel tendinta de imbatranire demografica a populatiei (vezi tabel nr. 5).

Tabel nr.6 XYZ STRUCTURA POPULATIEI PE GRUPE MARI DE VARSTA SI

SEXE (1977 - 1992 - 2002)

Analizand structura populatiei pe grupe mari de varsta in intervalul 1977 - 2002, observam regresul continuu al grupei de populatie tanara (0 - 19 ani), de la 27,06⁰/₀₀ in 1977, la 19,5⁰/₀₀ in 2002 si cresterea grupei populatiei varstnice (peste 60 ani), de la 27,4⁰/₀₀ in 1977, la 36,8⁰/₀₀ in 2002 (vezi tabel nr 6). Aceasta tendinta se inscrie, in parcursul general, atat la nivel de judet sau total rural judet, insa valorile sunt mai mici, ce-i drept, la nivel de judet, avandu-se in vedere mediul urban, care cunoaste un ritm de imbatranire demografica mult mai mic (vezi grafic). La nivel de sate, inca din 1992, sesizam ponderi mari ale grupei varstnice: Arvatesti, Dragotesti, Prunaru - cu peste 65⁰/₀ din totalul populatiei - populatie varstnica. Populatia tanara, este mai bine reprezentata in localitatile: XYZ, Balota, Cervenita, Fantana Domneasca - cu peste 25⁰/₀ populatie tanara, din totalul populatiei.

1. Indicele de imbatranire a populatiei.

Acest indice, reprezinta raportul dintre numarul populatiei in varsta (peste 60 ani) si numarul populatiei tinere (sub 20 ani), exprimat in procente.

In cadrul comunei XYZ, avand in vedere tendinta de crestere continue a grupei populatiei varstnice, 101,2⁰/₀ in anul 1977, la 137,4⁰/₀ in anul 2002, la 198⁰/₀ in 2002, valori ce depasesc valoarea indicelui de imbatranire demografica a populatiei rurale din judet, acesta fiind spre exemplu de 127,5⁰/₀ in 2002 (vezi tabel nr.7).

Tabel nr.7 - Valori ale indicelui de imbatranire demografica

2. Rata de dependenta generala.

Dintre indicatorii, ce evalueaza raporturile dintre grupele mari de varsta, o importanta deosebita o reprezinta rata de dependenta generala, care, raporteaza numarul total al tinerilor si varstnicilor la numarul adultilor, evidentiind numarul de dependente la 100 de adulti (G. Erdeli, Liliana Dumitrache - Geografia populatiei, Ed. Corint, 2001).

; unde:

Dg = dependenta generala (dependenta demografica)

Pt = populatie tanara

Pv = populatia varstnica

Pa= populatia adulta

In conditiile date, rata de dependenta generala, in anul 2002, pentru comuna Prunisor a fost de 129%, valoare ce depaseste pe cea a populatiei rurale din cadrul judetului (112,3%), sau pe cea a populatiei totale la nivel de judet (86%).

3.2. Structura populatiei pe cele doua sexe.

Structura pe sexe, reprezinta raportul barbati/femei, in totalul populatiei si identifica proportiile barbati/femei, fie numarul total al barbatilor la numarul total al femeilor (raport de masculinitate), fie numarul total al femeilor la numarul total al barbatilor (raport de feminitate).

Analizand datele statistice, comuna XYZ, se inscrie in tendinta generala la nivelul tarii, dar si la nivelul judetului Mehedinti unde ponderea populatiei feminine depaseste sensibil pe cea masculina (vezi tabel nr 5). In aceste conditii, in anul 1977, populatia feminina din cadrul comunei Prunisor avea o pondere de 51,45% din totalul populatiei, in timp ce populatia masculina avea o pondere de 48,55%, tendinta ce va creste sensibil in 1992, unde populatia feminina detine o pondere din populatia totala de 53,02% comparativ cu cea masculina, ce avea o pondere de 46,98%. Dupa aceasta perioada urmeaza o tendinta de revenire, de egalizare a celor doua grupe, astfel incat, in anul 2002 populatia feminina detinea o pondere de 52,48%, comparativ cu cea masculina de 47,52%(vezi grafic).

XYZ - structura pe sexe

Pe grupe mici de varsta, la nivelul anului 2002, grupele de 0 - 4, 15-19, 20-24, 25-29, 30-34, 35-39 ani au ponderi sensibil mai mari in randul populatiei masculine, in schimb in cadrul grupei varstnice, populatia masculina are o pondere de doar 41% comparativ cu populatia feminina cu o pondere de 59%. In cadrul acestei grupei de varsta, se observa discrepante considerabile si in cadrul populatiei totale la nivel de judet pentru anul de referinta 2002 care inregistra 42,6% populatie masculina si 57% populatie feminina.

3.2.1. Raport de masculinitate, raport de feminitate.

Comuna XYZ la nivelul anului 2002 prezenta un raport de masculinitate (r_m -raport dintre numarul barbatilor si femeilor) de 90,6%, in timp ce raportul de feminitate (r_f) a fost de 110,4%.

La nivel de judet, pentru perioada de referinta 2002, raportul de masculinitate a fost de 96,3%, iar cel de feminitate a fost de 103,7%. Ponderea mai ridicata a raportului de masculinitate in cadrul judetului se datoreaza aportului considerabil al mediului urban.

3.3. Structura etnica si religioasa a populatiei.

Tabel nr. 8 XYZ - STRUCTURA ETNICA A POPULATIEI - 2002

Din punct de vedere etnic, populatia comunei XYZ se inscrie in linia generala a judetului, cu o pondere covarsitoare a romanilor - 98,8% in anul 2002. In cadrul comunei, semnalam si prezenta maghiarilor, concentrati in special in localitatea Balota (lucratori la calea ferata), detinand o pondere de 1%, iar rromii detineau o pondere de 0,02% (vezi tabel nr. 8).

Tabel nr. 9 XYZ - STRUCTURA DUPA RELIGIE A POPULATIEI - 2002

Din punct de vedere religios in cadrul comunei populatia de religie ortodoxa detinea o pondere de 98,6% dupa care la distante mari urmeaza populatia de religie romano-catolica cu o pondere de doar 1,1% (vezi tabel nr.9)

3.4. Structura socio-economica a populatiei.

3.4.1. Rata de activitate/inactivitate a populatiei

Aceasta analiza, evidentiaza participarea populatiei la o activitate economica. In cadrul comunei XYZ gradul de participare a populatiei intr-o activitate economica, pentru intervalul 1992-2002 cunoaste variatii importante, variatii proportionale intr-un fel cu variatia grupelor mari de varsta pe acest ecart, dar tin cont si de schimbarile economice intervenite. In aceasta situatie, rata de activitate pentru zona studiata, a scazut de la 40% in 1992, la 21,6% in 2002 (vezi tabel nr.10).

Tabel nr.10 XYZ - STRUCTURA ECONOMICA A POPULATIEI 1992-2002

3.4.2. Nivelul somajului

Schimbarile de natura economica intervenite dupa 1989 la nivelul tarii, nu au ocolit si zona studiata, avand in vedere faptul ca, o parte importanta din populatiea activa era ocupata in agricultura (54,7% in 1977), dar si sectoare ce au fost afectate de puternice schimbari, restructurari (in 1992, transporturile participau cu 44,1% in totalul sectorului tertiar). In conditiile date, rata somajului exprimata ca raport dintre someri si populatia activa, a crescut de la 7,4% in 1992, la 23,5% in anul 2002 (vezi tabel nr 10).

3.4.3. Populatia ocupata si sectoarele de activitate.

Populatia ocupata este data de diferenta dintre populatia activa si numarul de someri, in cadrul sau, distingandu-se sectoarele de activitate: primar, secundar si tertiar.

Analizand evolutia populatiei ocupate, sesizam scaderea ponderii populatiei din sectorul primar, de la 59,5% in 1992, la 48,2% in 2002, cat si din cel secundar de la 17,1% in 1992 la 4,8% in 2002 (o scadere cu aproximativ 89% a populatiei din acest sector). Cresterea din sectorul tertiar de la 23,4% in 1992, la 47% in 2002, este data in special de raportul populatiei sectorului secundar, disponibilizata in special, reorientata →tendinta de tertializare.

3.4.4. Raportul de dependenta economica.

Acest raport, exprima presiunea exercitata asupra populatiei active, care se raporteaza la suma populatiei inactive si cea neocupata.

Din analiza datelor, ce ilustreaza valorile detinute in cadrul fiecarui sector de activitate raportul in cadrul fiecarui sector de activitate raportul de dependenta economica (d_ec) in cadrul comunei XYZ, a crescut de la 157% in 1992, la 381,3% in 2002 (valoarea dubla comparativ cu rata de dependenta economica a judetului).

3.4.5. Sectoare de activitate

Dupa anul 1989, discutam de o diversificare a ramurilor economice, in special in sectorul tertiar, in tipurile de sectoare. Astfel in anul 2002, populatia ocupata a comunei XYZ,prezinta urmatoarea structura: 38,4% sector privat, 37,8% sector stat, 2% sector mixt, 21,8% gospodarire proprie(vezi tabel nr. 11).

Tabel nr.11 XYZ - FORMA SECTOARE DE ACTIVITATE 2002

XYZ - STRUCTURA ECONOMICA PE SECTOARE DE ACTIVITATE - 1992 -2002