Demografie si dezvoltare teritoriala

^{Demografie si dezvoltare teritoriala}

^{1.1. Scurta istorie a demografie}

^{Termenul de demografie este format din doua cuvinte provenite din limba greaca, si anume demos care este echivalentul in Romana al cuvantului popor si graphe care se traduce prin descriere. Asadar termenul de demografie, pe scurt, poate fi definit ca fiind o "Descriere a poporului".}

^{In sens larg demografia este stiinta ce are ca obiect populatiile umane, pe care le studiaza sub aspect cantitativ, calitativ si structural, dupa diferite caracteristici demografice si socio-economice, evolutia lor, precum si a factorilor ce determina schimbarile numarului si structurii, pentru a pune in lumina regularitatile dupa care se produc fenomenele demografice. In acest scop demografia foloseste metode cantitativ-statistice, matematice, cat si modele.}

^{De-a lungul timpului demografia a fost definita diversificat, datorita:}   

^{conjuncturii istorice in care a aparut si sa dezvoltat ca stiinta,}

^{stiintelor pe care le reprezinta autorii,}

^{cat si datorita caracterului dual, biologic si social, pe care il are aceasta stiinta.}

^{Aparitia demografiei coincide cu cea a statisticii, pentru ca mai tarziu aceasta sa se desprinda de sub "tutela" statisticii, devenind o stiinta autonoma.}

^{Datorita aspectului sau dual, biologic si social, demografia a cunoscut un proces de "biologizare" si unul de "sociologizare". In consecinta se pot distinge doua abordari ale demografiei:}

^{in sens ingust, studiaza cu metode statistico-matematice populatiile umane, concentrandu-si atentia asupra: fertilitatii, mortalitatii, nuptialitatii si migratiei.}

^{In sens larg, studiaza in plus: mobilitatea sociala, structura social economica a populatiei si factorii social-economici care influenteaza fenomenele demografice, precum si raportul reciproc dintre populatie si economie.}

^{Termenul demografie, a fost folosit pentru prima data in lucrarea "Elements de statistique humaine ou demografie comparee", aparuta in Parisul anului 1855 si care apartine demograful si statisticianul francez Achille Guillard, care spunea: "demografia descrie masele cu ajutorul numerelor si dupa sfera pe care o acopera ele. Ea este o stiinta a faptelor careia ii repugna rationamentele abstracte . Ea are principiile sale proprii ca orice alta stiinta nascuta din observatii pozitive, principii ce se sprijina exclusiv pe legea numerelor mari sau calculul probabilitatilor."[1]}

^{Termenul demografie a fost propus de catre demograful francez Emile Levasseur, in 1878, la cel de-al doilea Congres International de igiena si demografie, pentru a inlocui denumirile de "statistica", "fizica sociala", "teorie a populatiei" s. a.}

^{Termenul de demografie a aparut insa oficial in 1883 in lucrarile Congresului International de Igiena si Demografie din 1882.}

^{Daca in limbile neromantice termenul demografie, ca si adjectivul "demografic" s-au adoptat rapid, in alte limbi procesul a fost indelungat si nu se poate afirma ca s-a incheiat.}

^{Potrivit aprecierii demografului francez Daniel Villey: "Statistica si demografia sunt nedespartite. Ele s-au nascut in aceeas zi : ziua primului recensamant . ".}

^{Dupa recensamant a aparut a doua sursa informationala, statistica starii civile, care a jucat un rol important in aparitia demografiei. Sub forma de registre parohiale, aceasta evidenta, introdusa in secolul al XVI-lea, consemna nasterile, decesele si casatoriile.}

^{Din 1629 au fost incluse cateva elemente noi ca precizarea bolii si cauza decesului.}

^{Prelucrand materialul din asemenea liste John Graunt a elaborat celebra sa lucrare "Natural and political observations upon the bills of mortality chiefly with reference to the governament, religion, trade, growth, air, discases etc. of the City of London[2]".}

^{Aceasta lucrare marcheaza constituirea demografiei ca stiinta datorita analizei stiintifice, de mare ingeniozitate, pe care o intreprinde autorul si care-i permite sa stabileasca regularitatile si legitatile in producerea unor fenomene demografice cum ar fi mortalitatea, sa foloseasca metode de estimare a populatiei, sa faca predictii pe baza unui material statistic redus.}

^{In rest John Graunt a tratat probleme privind: numarul populatiei, migratia, conditiile de locuit, familia, deosebirea dintre orase si sate, numarul de recruti pe contingente si in partea finala, a facut recomandari privind studierea cat mai detaliata a repartitiei populatiei pe: sexe, varsta, confesiune, ocupatie, rang etc.}

^{Dupa cum spunea Peter R. Cox acolo unde informatia era insuficienta sau lipsea, Graunt a facut apel la esantioane, care i-au servit drept baza pentru diferite estimari. El a elaborat primele "tabele de mortalitate" si a facut unele din cele mai timpurii evaluari ale marimii si tendintelor populatiei Londrei.}

^{Momentul constituirii demografiei ca stiinta se datoreaza existentei listelor de mortalitate ale lui John Graunt care a stiut sa le foloseasca in analiza stiintifica.}

^{Frank Lorimer spunea: "pentru intemeierea noii stiinte se cuvin a fi elogiati atat preotii anonimi care au introdus acele "bills of mortality" - cat si Graunt care, primul, le-a folosit ca baza pentru o analiza sistemica, obiectiva"[3].}

^{Asadar se poate afirma ca valoarea operei lui consta in special in descoperirea unor predictii care au deschis calea unor noi descoperiri in demografie.}

^{Datorita contributiei sale pregnante John Graunt este considerat alaturi de William Petty ca fiind unul dintre "parintii" statisticii si demografiei, care initial au fost numite de Petty "aritmetica politica".}

^{Alaturi de William Petty, cel mai deseama reprezentant al scolii, contributii notabile au mai avut si:}

^{Edmund Halley, care a intocmit prima tabela completa de mortalitate.}

^{Gregory King socotit precursorul econometriei, care a realizat primul studiu asupra venitului national, acordand atentie si problemelor demografice.}

^{Secolul al XVIII-lea este marcat de: tendinta de autonomizare a statisticii de demografie, aparitia teoriei probabilitatilor, dezvoltarea tabelelor de mortalitate, apar diferite teorii despre populatie, formularea "legilor de mortalitate", abordarea problemelor raportului dintre populatie si economie.}

^{Acumularea de material statistic, in special privitor la natalitate si mortalitate, initierea unor inregistrari statistice de tipul recensamintelor, contribuie la dezvoltarea demografiei.}

^{In 1760 Leonhard Euler, prefigureaza modelul matematic al populatiei stabile.}

^{Tot in 1760 in Suedia Per Wargentin aduce o insemnata contributie la teoria si tehnica tabelelor de mortalitate.}

^{O figura marcanta in istoria demografiei este si Johann Peter Sussmilch care a aprofundat problemele populatiei, a intocmit o tabela de mortalitate pentru Prusia, a calculat o serie de indicatori demografici ca raport dintre nasteri si casatorii, disolutia familiei prin decese si alti factori, a stabilit regularitatea proportiei dintre sexe la nastere si a formulat o teorie a populatiei.}

^{Cel dintai care a formulat cu claritate, corelatia demo-economica, sub forma faimosului raport dintre cresterea in progresie geometrica a populatiei si cresterea in progresie aritmetica a mijloacelor de subzistenta, elaborand totodata un ansamblu de politica demografica, a fost Malthus.}

^{Politica demografica a lui Malthus este numita in prezent "malthusiana" sau "antipopulationista"}

^{Astfel Malthus contribuie deopotriva la dezvoltarea demografiei si a economiei politice.}

^{In 1884 Richard Bockh a formulat indicele net al reproductiei, indice dezvoltat ulterior de Robert Kuczynski, de unde si denumirea de "indice Bockh-Kuczynski"[4]}

^{In Franta secolului al XIX-lea, Laplace isi pune si el amprenta asupra dezvoltarii demografiei, prin lucrarea: "Theorie analytique des probabilites"}

^{Alte nume marcante ale "scolii franceze" in secolul al XIX-lea sunt: Achille Guilard, Fredderic Le Play, Adolphe Bertillon si fiul sau Jacques Bertillon.}

^{Nici in perioada urmatoare succesele nu au contenit sa apara, noi nume facandu-se remarcate.}   

^{In Norvegia se impune numele lui Anders Kiaer, primul care a aplicat metoda sondajului in activitatea practica statistica.}

^{In Anglia se adauga noi nume prestigioase, ca statisticianul si demograful Georg Udnz Yule, colaborator al lui Karl Pearson, cu merite deosebite in statistica, la teoria corelatiei si teoria caracteristicilor calitative, iar in demografie cu studii privind schimbarile survenite in nuptialitate si indicele de maternitate in Anglia.}

^{In demografia "Americana" s-au conturat doua tendinte: una de orientare biologista, iar cealalta - sociologica si economica - predominanta astazi, datorita marilor progrese pe care le-au facut sociologia si mai ales, cercetarile sociologice concrete.[5]}

^{Recensamintele au cunoscut un proces energic de modernizare; anchetele demografice s-au imbogatit cu noi variante elaborate de tehnica si teoria sondajului; s-au extins preocuparile de introducere a registrelor permanente ale populatiei sub forma de "banci de date", pe baza electronica; s-au initiat studii privind "contabilitatea demografica" si posibilitatea de integrare a acesteia in sistemul conturilor nationale; in sfarsit progrese remarcabile s-au facut in directia unor sisteme de indicatori sociali.}

^{Un capitol important, cel al modelelor demo-economice, a fost mult dezvoltat, cu contributia stiintelor care administreaza acest "condominium" care este populatia: economia politica, sociologia, psihologia, ecologia, istoria, biologia, geografia. Fiecare din aceste stiinte, si-a largit preocuparile in tratarea problemelor populatiei: variabila populatiei, afirmandu-si tot mai insistent prezenta in consideratiile teoretice si analitice ale acestor stiinte.}

^{Asadar in dezvoltarea demografiei au avut un rol important si alte stiinte care in momentele lor de crestere au apelat la ajutorul acesteia}

^{1.2. Elemente teoretice specifice abordarii demografice teritoriale si locale}

^{Indicatorii care caracterizeaza potentialul uman se pot clasifica in indicatori umani ai:}

^populatiei;

^{resurselor de munca;}

^{fortei de munca.}

^{Prima ramura reuneste doua subramuri, si anume:}

^{Statistica miscarii naturale a populatiei, care are ca obiect, evenimente ca: nasteri, decese, casatorii, divorturi.}

^{Statistica miscarii migratorii a populatiei, care are ca obiect, evenimente de schimbare a statutului rezidential.}

^{Principala sursa de informatii pentru statistica miscarii naturale o constituie registrele actelor de stare civila.}

^{Statistica miscarii naturale a populatiei, opereaza cu indicatori ca:}

^{Natalitatea, se calculeaza atat ca indicator absolut, avand ca unitate de masura numarul nascutilor cat si ca rata, avand unitate de masura, numarul nascutilor la 1000 de locuitori.}

^{Mortalitatea, se calculeaza atat ca indicator absolute avand ca unitate de masura numarul persoanelor decedate, cat si ca rata, masurandu-se, in decedati la 1000 de locuitori.}

^{Sporul natural, care se obtine prin diferenta intre numarul copiilor nascutii vii si cel al deceselor.}

^{Mortinatalitatea, poate fi calculata atat ca indicator absolut, reprezentand numarul copiilor nascuti morti din totalul noilor nascuti, cat si ca rata, fiind exprimata in "nascuti morti la 1000 de nou nascuti".}

^{Mortalitatea infantila, poate fi calculata atat ca indicator absolut, indicand numarul total al deceselor produse la o varsta mai mica de un an, cat si ca rata, indicand numarul deceselor produse inainte de implinirea varstei de un an, la 1000 de copii de pana intr-un an.}

^{Nuptialitatea, se calculeaza ca rata, indicand numarul casatoriilor la 1000 de locuitori.}

^{Divortialitatea, se calculeaza ca rata si indica numarul divorturilor la 1000 de locuitori.}

^{Calculul "soldului miscarii naturale" se realizeaza prin scaderea deceselor produse in perioada analizata, din "numarul" copiilor nascuti vii.}

^{Statistica miscarii migratorii a populatiei ia in calcul urmatorii factorii de influenta:}

^{schimbarea de domiciliu;}

^{schimbarea de resedinta;}

^{migratia externa.}

^{Calculul "soldului miscarii migratorii", se realizeaza prin scaderea "plecarilor de populatie", din totalul populatiei si scaderea din acesta a "intrarilor de populatie", atat "intrarile", cat si "iesirile" fiind influentate de cei trei factori de mai sus.}

^{In obtinerea indicatorilor de volum ai populatiei principala sursa de informatii o constituie recensamintele, astfel :}

^{Se pleaca de la "Populatia la recensamant",care reiese in urma organizarii recensamintelor.}

^{Dat fiind faptul ca recensamintele se organizeaza din zece in zece ani, iar intre acestea este o perioada de timp considerabila, sa recurs la calcularea "Populatiei estimate intercensitar" care se determina prin adaugarea soldurilor miscarii naturale si miscarii migratorii, asupra "populatia la recensamant".}

"Populatia estimata intercensitar" = "Populatia la recensamant" + soldul miscarii naturale + soldul miscarii migratorii

^{- Anual se procedeaza la determinarea "Populatia estimata la 1 iulie"}

^{"Populatia stabila"}

^{In ceea ce priveste indicatorii resurselor de munca si ai fortei de munca, acestia se inscriu in balanta fortei de munca, balanta obtinuta cu ajutorul indicatorilor furnizati de: recensaminte, anchete, institutiile statului.}

^{Principalii indicatori ai resurselor si fortei de munca sunt: populatia in varsta de munca, populatia in afara varstei de munca, populatia cu incapacitate de munca, populatia in pregatire profesionala, populatia ocupata, somajul, populatia activa, resursele de munca.}

^{Resursele de munca se definesc ca fiind, totalitatea populatiei pregatita fizic si intelectual de munca.}

Resursele de munca = Rezerve de munca + Populatie ocupata

^{Populatia ocupata se defineste ca fiind, acea categorie a populatiei care desfasoara o activitate aducatoare de venituri in bani sau in natura.}

^{Populatia ocupata se calculeaza si pe domenii de activitate, de exemplu, "Ancheta Muncii in Gospodarii", care se ocupa de determinarea segmentului de populatie care lucreaza in agricultura, in interes propriu.}

^{Somerii se definesc ca fiind acea categorie din populatie, care: nu are un loc de munca, cauta un loc de munca, este dispusa sa-l ocupe imediat, nefiind inclusi in aceasta categorie persoanele in afara varstei de munca si cele cu incapacitate de munca, cat si cele care din diverse motive nu sunt dispuse sa ocupe imediat un post.}

^{Populatia activa se obtine prin adunarea Populatiei ocupate cu Somerii.}

^{Pentru indicatorii resurselor de munca si cei ai fortei de munca se calculeaza urmatoarele rate:}

(3) Rata de activizat =

(4) Rata de ocupare =

(5) Rata somajului    =

^{Rata Somajului se poate calcula si astfel:}

(6) Rata Somajului =

(7) Rata Somajului = * 100

^{Asadar sistemul informational al demografiei dispune in prezent de urmatoarele surse:}

^{recensamintele populatiei;}

^{statistica starii civile;}

^{anchetele demografice;}

^{registrele populatiei.}

^{Sursele mentionate asigura materia informationala necesara demografiei in mod diferentiat.}

^{Recensamantul populatiei furnizeaza date cu privire la starea populatiei si anume: numarul acesteia, repartizarea ei geografica, distributia dupa diferite caracteristici demografice si socio-economice.}

^{Registrele de stare civila, prin intermediul buletinelor demografice prelucrate corespunzator, ofera temeiul cunoasterii miscarii populatiei, in primul rand, a miscarii naturale a acesteia - nascuti, decedati, casatoriti, divortati.}

^{Anchetele demografice, in special pe baza sondajelor statistice, servesc cunoasterii cauzelor diferitelor fenomene demografice.}

^{Registrele populatiei, in special in conceptia lor moderna de registre permanente ale populatiei, pe baza electronica, pot asigura informatii integrale asupra starii populatiei si miscarii acesteia.}

^{Recensamantul populatie reprezinta o observare statistica, de obicei exhaustiva avand drept obiectiv inregistrarea populatiei la un moment dat, impreuna cu o serie de caracteristici demografice si socio - economice: domiciliu, varsta, sexul, starea civila, cetatenia, nivelul de instruire, locul de munca, categoria sociala, ocupatia etc., organizata in vederea determinarii numarului, structurii si repartizarii teritoriale a populatiei.}

^{Recensamintele moderne se caracterizeaza prin:}

^{sunt efectuate in scopuri statistice, sper deosebire de recensamintele fiscale si inregistrarile administrative;}

^{sunt initiate pe baza unui act normativ de stat;}

^{se refera la un teritoriu determinat, acela asupra caruia se exercita suveranitatea statului respectiv;}

^{au caracter de universalitate, in sensul ca ele cuprind intreaga populatie;}

^{inregistrarea este obligatorie pentru toate persoanele care constituie obiectul recensamantului;}

^{operatiunea de inregistrare se refera la acelasi interval de timp pentru intreaga populatie;}

^{informatiile se obtin direct de la populatie;}

^{metodologia de inregistrare si programa de observare au caracter unitar pentru intreg teritoriul;}

^{unitatea de inregistrare este persoana, chiar daca unitatea de recensamant este familia sau gospodaria.}

^{Recensamintele, se efectueaza fie autonom, fie combinate cu cele ale locuintelor, profesiunilor, uneori sfera fiind mai larga, cuprinzand si industria, agricultura.}

^{Pentru a intelege mai bine mecanismul unui recensamant vom enumera cateva din instrumentele acestuia, cum ar fi:}

^{- Recensamantul general al populatiei, inregistreaza cu ajutorul recensamantului intreaga populatie a unei tari.}

^{- Recensamantul partial al populatiei, inregistreaza cu ajutorul recensamantului o parte a populatiei.}

^{- Inregistrarea, reprezinta numerotarea persoanelor cu prilejul recensamantului, numerotare insotita de completarea unor formulare.}

^{- Autoinregistrarea, reprezinta o inregistrare facuta de persoana recenzata in formularul de recensamant, conform instructiunilor de completare a formularului. Utilizarea autoinregistrarii, presupune o populatie stiutoare de carte si instruita in ceea ce priveste programa de observare; are unele dezavantaje determinate de posibilitatea interpretarii neunitare a unor probleme.}

^{- Inregistrarea directa, este o inregistrare facuta de un recenzor in formularul de recensamant. Avantajele metodei rezulta din specializarea recenzorilor care asigura, printre altele, o interpretare unitara. In tarile dezvoltate se foloseste cu precadere autoinregistrarea, in cele aflate in curs de dezvoltare, metoda preferata este inregistrarea directa.}

^{- Recensamantul experimental, este o operatie statistica care "simuleaza" recensamantul, efectuata cu o fractie foarte redusa de sondaj, avand drept scop sa verifice organizarea, metodologia si tehnica recensamantului.}

^{- Momentul critic al recensamantului, este ziua, socotita la ora 0, la care se refera toate datele ce se inregistreaza cu ocazia recensamantului. Este conditia "simultaneitatii" recensamantului, importanta pentru asigurarea cuprinderii integrale a populatiei recenzate si a comparabilitatii. Momentul critic al recensamantului nu este identic cu data sau perioada de inregistrare.}

^{- Microrecensamanul populatiei, este un recensamant de proportii mai reduse, efectuat pe baza metodei sondajului statistic, in perioada dintre doua recensaminte, in vederea obtinerii informatiilor privind unele caracteristici demografice, sociale si economice. In numeroase cazuri, microrecensamantul serveste ca baza de sondaj pentru cercetarea conditiilor de viata ale populatiei in vederea proiectarii esantionului.}

^{- Recenzorul, este o persoana oficiala insarcinata cu operatia de inregistrare a informatiilor primite de la populatie cu prilejul recensamantului, conform programului de observare.}

^{Acesta isi desfasoara activitatea in cadrul unei unitati teritoriale specifice, determinata pe baza numarului de unitati de observare.}

^{- Recenzorul-sef, este persoana oficiala care indruma si controleaza activitatea recenzorilor.}

^{- Circumscriptia de recensamant, este cea mai mica unitate teritoriala de recensamant, repartizata unui recenzor.}

^{- Sectorul de indrumare si control, este o unitate teritoriala de recensamant cuprinzand mai multe circumscriptii si repartizata unui recenzor-sef.}

^{- Formularul de recensamant, este un document imprimat special care contine programul de observare si alte date suplimentare, folosit cu prilejul recensamantului la inregistrarea informatiilor prevazute in programul de observare. Intrucat unitatea de observare de baza poate fi persoana sau gospodaria, exista mai multe tipuri de formulare.}

^{- Buletinul individual de recensamant, este un formular de recensamant care se completeaza separat pentru fiecare persoana.}

^{- Lista de gospodarii, este un formular de inregistrare utilizat la recensamant, in care se consemneaza, intr-o ordine stabilita, informatii despre capul gospodariei si membrii acesteia, potrivit programului de observare.}

^{- Lista persoanelor din unitatile de locuit in comun, este un formular de inregistrare, cu prilejul recensamantului, a persoanelor din unitatile de locuit in comun.}

^{- Populatia stabila, este populatia constituita din persoanele care locuiesc permanent in localitatea respectiva in momentul recensamantului, adica cu domiciliul stabil.}

Populatia stabila = populatia prezenta + persoanele absente temporar - persoanele prezente temporar

^{- Ancheta de control, este o ancheta efectuata, pe baza de sondaj, efectuata dupa incheierea lucrarilor recensamantului pentru a verifica volumul si calitatea inregistrarilor si pentru a identifica omisiunile, dublele inregistrari, erorile de inregistrare etc.}

^{Statistica starii civile, este statistica constituita prin prelucrarea informatiilor obtinute din surse referitoare la evenimentele demografice, nastere, deces, casatorie si divort. Experienta moderna arata ca cea mai buna sursa a statisticii starii civile o constituie registrele de stare civila, cu conditia completarii lor sistemice si a respectarii unui minim de principii statistice. Datele pot fi obtinute prin doua cai:}

^{metoda inregistrarii actelor civile;}

^{metoda anchetelor de teren, se aplica in special in tarile care nu dispun de oficii sau unitati special organizate pentru inregistrarea actelor de stare civila.}

^{Cladita pe temeiul inregistrarii obligatorii a actelor de stare civila, statistica starii civile constituie un sistem organizat in vederea realizarii urmatoarelor obiective: elaborarea buletinelor statistice care transcriu informatii consemnate in registrele starii civile si care, dupa completatre, sunt remise serviciilor de statistica; gruparea si verificarea buletinelor, prelucrarea si sintetizarea lor, prezentarea rezultatelor sub forma de tabele si grafice precum si analizarea datelor statistice obtinute.}

^{Buletinul statistic de stare civila, este un buletin statistic special care se intocmeste concomitent cu actele de stare civila, fiind apoi predat organelor de statistica in vederea prelucrarii, centralizarii si intocmirii statisticilor care stau la baza statisticii miscarii naturale a populatiei.}

^{Sistemul statisticii starii civile, reprezinta un proces complex de: culegere, cu ajutorul inregistrarilor, numaratorii sau estimatiei indirecte, a informatiilor privind producerea anumitor evenimente demografice, precum si a caracteristicilor acestor evenimente sau ale persoanelor in cauza; centralizare, analiza, evaluare, prezentare si difuzarea acestor date in forma statistica.}

^{1.3. Utilitatea analizei teritoriale}

^{Dupa cum s-a putut observa din "Scurta istorie a demografiei", demografia are o mare importanta pentru foarte multe stiinte cum ar fi : economie, ecologia, sociologia, geografia, etc.}

^{Indicatorii demografici au o mare utilitate, oferind o imagine clara asupra unor: fenomene, stari de fapt si tendinte, dand totodata posibilitatea de a se gasi solutii unor probleme, de a interveni pentru, rectificarea aspectelor negative si de a se fructifica la maxim situatiile favorabile.}

^{Statistica starii civile a populatiei, are o mare importanta, prin obtinerea unor indicatori de mare insemnata, cum ar fi:}

^{Natalitatea, care prezinta o mare insemnatate, mai ales, privita in dinamica, ea ajutand la estimarea evolutiei viitoare a populatiei.}

^{Mortalitatea, este un indicator care privit in dinamica, ajuta la estimarea evolutiei viitoare a populatiei. Deasemenea mortalitatea analizata in functie de: varsta de deces, categorie sociala, sex; ofera indicatori ca: speranta de viata functie de: sex, statut social.}

^{Mortalitatea infantila si mortinatalitatea, au o mare importanta, oferind informatii despre numarul nascutilor morti si al deceselor petrecute inainte varstei de un an. Cand acesti indicatori ating valori ridicate, trag un semnal de alarma, putand indica un sistemul sanitar deficitar, la nivele national sau local, ori alte deficiente care au condus la cresterea nivelului indicatorilor.}

^{Nuptialitatea arata in ce masura tinerii sunt incurajati de conditiile de viata si de nivelul de trai sa isi intemeieze un camin si sa contribuie la cresterea natalitatii, cu toate ca paradoxal natalitatea cea mai mare si implicit, cel mai mare spor natural se inregistreaza in prezent in unele dintre cele mai sarace state ale lumii.}

^{Divortialitatea, este un indicator important, care poate diminua semnificativ natalitatea, indicator care la randul sau este influentat de o serie de factori cum ar fi: violenta domestica, diferente de statut social, divergente datorate convingerilor politice, economice, religioase etc.}

^{Fertilitatea, are o influenta semnificativa asupra natalitatii, fiind influentata la randul sau de o serie de factori, cum ar fi: venitul mediu pe membru de familie, statutul social, ocupatia, varsta.}

^{Alti indicatori care se pot obtine din informatiile pe care le ofera statistica starii civile sunt:}

^{Locul nasterii, care ofera informatii cu privire la natalitate, diferentiat, in mediul rural sau urban, pe regiuni, localitati, judete etc.}

^{Sexul, copilului, care ajuta la estimari cu privire la populatia pe sexe in viitor.}

^{Nivelul de instruire, indicator important pentru, stabilirea fertilitatii in functie de nivelul de instruire.}

^{Statutul socio-economic, ajuta la stabilirea fertilitatii in functie de statutul socio-economic.}

^{Deasemenea organizarea recensamintelor conduce la obtinerea unor indicatori de mare importanta cum ar fi:}

^{Nivelul persoanelor cu pregatire superioara si al acelora ce tind a avea pregatire superioara, are o mare insemnatate, oferind in dinamica informatii pretioase cu privire la perspectivele economice si sociale ale unui stat.}

^{Locul de munca, este un indicator important care poate indica fie o mare dezvoltare, fie o dezvoltare deficitara a unui sector econmic, care poate sau nu sa contribuie semnificativ la formarea populatiei ocupate.}

^{Numarul persoanelor care locuiesc in unitati de locuit in comun, ofera informatii pretioase cu privire la problematica fondului locativ.}

^{Populatia pe sexe, poate oferi raspunsuri cu privire la nivelul nuptialitatii la nivel national sau local, existand posibilitatea unei nuptialitati scazute, datorata diferentei mari de volum dintre sexe intr-o anumita zona.}

^{Populatia in functie de convingerile religioase si populatia in functie de nationalitate, pot deasemenea sa aiba influente asupra nuptialitatii.}

^{Varsta, este un indicator important, care poate indica imbatranirea populatiei intr-o regiune.}

^{Alti indicatori de mare importanti, obtinuti prin intermediul anchetelor, institutiilor statului, sunt:}

^{Speranta de viata, este un indicator important, o speranta de viata scazuta, aratand conditiile de viata grele. Speranta de viata poate fi analizata si diferentiat, obtinandu-se indicatori cum ar fi: speranta de viata pe sexe, speranta de viata pe categorii sociale, speranta de viata in mediul rural, speranta de viata in mediul urban etc.}

^{Soldul miscarii migratorii, are o mare insemnatate, putand indica fie un nivel de trai ridicat, in cazul in care acesta este pozitiv, fie unul scazut, care determina un sold al miscarii migratorii negativ, datorat plecarilor masive ale populatie. Soldul miscarii migratorii nu trebuie privit doar prin prisma aspectelor economice, el putand fi influentat de o multime de alti factori cum ar fi: regimul politic al unui stat, razboaie, conflicte etnice, catastrofe naturale etc.}

^{Rata somajului, are o mare utilate, aratand daca o economie este destul de eficienta, pentru a face fata cerintei de locuri de munca.}

^{Rata somajului dupa domiciliu, ofera o imagine clara asupra zonelor in care economia nu poate face fata cerintei de locuri de munca, putandu-se stabili zonele cele mai defavorizate.}

^{Deasemenea tot prin intermediul acestui indicator se poate stabili, rata somajului atat la nivel urban, cat si la nivel rural.}

^{Rata somajului pe sexe, are o mare insemnatate, indicand eventuale defavorizari a unuia dintre cele doua sexe, in ceea ce priveste angajarea.}

^{Rata somajului in functie de nivelul de pregatire, indica categoriile cele mai defavorizate in ceea ce priveste angajarea.}

^{Rata de ocupare, ofera informatii pretioase atat cu privire la numarul persoanelor dintr-o economie, care lucreaza, cat si contributia fiecarui sector economic la formarea populatiei ocupate, precum si ponderea persoanelor care lucreaza in agricultura, obtinuta din "Ancheta Muncii in Gospodarii".}

^{Produsul Intern Brut pe cap de locuitor, este un indicator de mare insemnatate, oferind informatii pretioase cu privire la situatia economica a unui stat. Un produs intern brut pe cap de locuitor ridicat, indica o rata de ocupare mare, o inzestrare tehnica inalta, cat si o utilizare corespunzatoare a timpului de munca, in timp ce unul scazut, anunta faptul ca trebuiesc luate masuri cu privire la inzestrarea tehnica, sau utilizarea timpului de lucru.}

^{Venitul mediu pe cap de locuitor, ofera informatii cu privire la volumul produselor si serviciilor pe care o piata le poate absorbi.}

^{Venitul mediu pe categorii sociale, arata diferentele dintre veniturile diferitelor categorii sociale, ajutand la elaborarea unor eventuale programe de protectie sociala.}

^{Numarul persoanelor care beneficiaza de: pensii si alte alocatii de stat, in raport cu numarul salariatilor, are o mare utilitate, indicand in ce masura, se poate forma un fond indestulator pentru acordarea acestor alocatii si in acelas timp se evita impovararea nejustificata a persoanelor din banii carora se constituie aceste fonduri.}

^{Consumul mediu pe cap de locuitor, pe categorii de produse sau servicii, este un indicator important, oferind informatii utile cu privire la: alimentatie, igiena, sanatate, educatie, cultura, situatie materiala.}

^{In ceea ce priveste determinarea situatiei materiale, este interesant de stiut ca aceasta determinare, pe baza consumului mediu de cartofii pe cap de locuitor, este una dintre cele mai vechi metode, fiind folosita pentru prima data in perioada de criza economica in Anglia.}

^{Determinarea consumurilor pe categorii sociale, ofera o imagine mai clara asupra unor "fenomene ciudate", cum ar fi scaderea veniturilor in paralel cu cresterea consumurilor, la anumite categorii sociale, fenomene care se produc in anumite economii, cum ar fi cea a Romaniei.}