ESANTIONAREA PRIN METODA COTELOR

In vederea efectuarii unei cercetari, avand ca tema studiul intentiilor de vot s-a stabilit utilizarea unui esantion de 3300 de persoane, a carui stuctura va fi determinata prin METODA COTELOR, reprezentativ din punct de vedere al varstei, sexului, mediului si marimii localitatii de domiciliu, regiunii istorice, nationalitatii si religiei pentru populatia cu drept de vot din tara noastra

Structura esantionului se va baza pe datele ultimului recensamant, prezentate in Anuarul Statistic al Romaniei

Anuarul Statistic al Romaniei si alte surse ofera date in functie de mediul si marimea localitatii de domiciliu, regiune istorica, nationalitate si religie, defalcate pe grupe de varsta, segmentarea in functie de aceste criterii se va face tinand cont de structura generala a populatiei

In cazul de fata stabilirea esantionului nu s-a facut prin metodele consacrate ale statisticii si cercetarilor de marketing, ci in evaluarea numarului de 3300 de intervievati s-a tinut seama de nevoia de acoperire a intregului spatiu al Romaniei (regiuni istorice, mediul urban si rural), ca si de bugetul alocat pentru aceasta cercetare (plata oparatorilor, transportul, cazarea etc.)

ROMANIA:

v       Populatia: 22.000.000 locuitori

v       Populatia cu drept de vot: 17.000.000[1]

Caracteristicile (variabilele de segmentare) cu care se lucreaza in esantionare:

total populatie cu drept de vot

structura procentuala a colectivitatii cercetate

populatia ce urmeaza a fi intervievata pastreaza structura generala

Exemplu de calcul al structurii esantionului[2]

In cazul "mediului" s-a luat in considerare la calculul structurii procentuale intreaga populatie a Romaniei, ancheta trebuind sa cuprinda intreaga tara.

populatia totala din mediul urban

populatia totala din mediul rural

Si in cazul "regiunilor istorice" s-a luat in considerare la calculul structurii procentuale intreaga populatie a Romaniei, ancheta trebuind sa cuprinda intreaga tara.

Si in cazul "nationalitatii" s-a luat in considerare la calculul structurii procentuale intreaga populatie a Romaniei, ancheta trebuind sa cuprinda intreaga tara.

Si in cazul "religiei" s-a luat in considerare la calculul structurii procentuale intreaga populatie a Romaniei, ancheta trebuind sa cuprinda intreaga tara.

In cele ce urmeaza vor fi prezentate exemple de distribuire a celor 3.300 de persoane din esantion pe structurile stabilite:

Dorim sa aflam cati BARBATI, varsta 18 - 30 ani, nationalitate romana, ortodoxi trebuie sa intervievam.

x 26,47 % x 88,63 % x 86,36 % = 315

total barbati din esantion

procentul din structura al celor

cu varsta cuprinsa intre 18-30 ani

procentul din structura al celor

de nationalitate romana

procentul din structura al celor

de religie ortodoxa

S-a obtinut astfel numarul de barbati cu varsta cuprinsa intre 18 - 30 ani, romani, de religie ortodoxa care vor trebui intervievati. Dar acest numar de 315 barbati va trebui sa fie in continuare defalcat pe regiunile istorice si pe mediul urban sau rural, tinand cont si de marimea localitatilor

De exemplu dorim sa vedem de cati barbati cu varsta intre 18-30 de ani, de nationalitate romana si religie ortodoxa din orasele de marime medie, din Oltenia avem nevoie

315 x x 10,92 % = 14

Nr. total de barbati cu varsta intre 18- 30 ani,

de nationalitate romana si religie ortodoxa

Procentul din structura al celor ce locuiesc

orase cu un nr de locuitori

cuprins intre 100.000 - 399.000 lcuitori

Procentul din structura al celor

ce locuiesc in Oltenia

Sa luam un alt exemplu de calcul: nr de barbati intre 31 - 45 de ani, de nationalitate roma si religie protestanta:

1553 x 29,41 % x 1,82 % x 3,63 % = 0,30

total barbati din esantion

procentul din structura al celor

cu varsta cuprinsa intre 31 - 45 ani

procentul din structura al celor

de nationalitate roma

procentul din structura al celor

de religie protestanta

Valoarea 0,30 ne arata ca nu vom face calcule mai departe si nu vom lua un astfel de caz in considerare

De asemenea se vor evita situatii de genul: barbat, 18 -30 ani, nationalitate germana, religie ortodoxa avand domiciliul intr-o comuna sub 2000 de locuitori din Moldova

Dupa efectuarea repartitiei pe structura a esantionului de 3.300 de persoane, in maniera prezentata mai sus si verificarea incadrarii in structura esantionului, fiecare operator de interviu va primi o lista cu caracteristicile persoanelor pe care va trebuie sa le intervieveze.

REDRESAREA ESANTIONULUI

In cazul in care, in vederea esantionarii se foloseste metoda cotelor, exista posibilitatea ca, odata ce operatorii de interviu si-au incheiat activitatea, structura esantionului rezultat - numit ESANTION REAL - sa nu corespunda in totalitate cu structura ceruta - cea a esantionului numit TEORETIC

Intr-o astfel de situatie se impun anumite interventii asupra raspunsurilor receptionate, prin corectarea acestora cu ajutorul COEFICIENTULUI DE REDRESARE

Sa reluam exemplul de mai sus, sa presupunem ca odata chestionarele completate, s-a constatat ca esantionul real difera, intr-o oarecare masura, de esantionul teoretic.

Esantionul real este prezentat in tabelul care urmeaza. Casutele marcate indica locurile in care s-au inregistrat diferente fata de structura teoretica

Folosind datele din cele doua tabele, conform formulei prezentate anterior s-au calculat valorile coeficientilor de redresare a esantionului

Pasul urmator il constituie CORECTAREA RASPUNSURILOR obtinute de la esantionul real, prin aplicarea coeficientului de redresare.

Daca de exemplu, in urma anchetei a rezultat ca 35% din barbatii din mediul urban, cu varste cuprinse intre 31 - 45 de ani nu stiu daca se vor prezenta la vot la urmatoarele alegeri, atunci raspunsul pe care cercetatorul va trebui sa il ia in considerare va fi corectat cu ajutorul coeficientului de redresare astfel:

35% x 1,09 = 38,1%

Similar se va proceda cu toate rezultatele, acolo unde coeficientii de redresare sunt diferiti de valoarea 1.