Agentia drepturilor fundamentale a Uniunii Europene

Agentia drepturilor fundamentale a Uniunii Europene

Respectarea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale constituie unul dintre principiile fondatoare ale Uniunii Europene alaturi de libertati, ce decurg din democratie si statul de drept.

Bazata pe traditiile constitutionale si obligatiile internationale comune, din tratatele asupra Uniunii Europene si tratatele comunitare, Conventia europeana a drepturilor omului, Carta sociala adoptata de catre Comunitatea europeana si Consiliul Europei precum si din jurisprudenta Curtii de justitie, a Curtii europene a drepturilor omului, Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene cuprinde reperele principale ale protectiei si garantarii efective a acestor drepturi, de care institutiile comunitare si statele membre trebuie sa tina seama in aplicarea dreptului comunitar.

Indeplinirea acestei obligatii in contextul evolutiilor pe multiple planuri implica o mai buna informare si cunoastere a realitatilor si problematicii complexe a drepturilor omului, inclusiv crearea unor institutii eficiente pentru protectia si promovarea acestora.

Pentru a raspunde unei astfel de cerinte privind furnizarea de informatii si date, Consiliul european a decis la 13 decembrie 2003 crearea unei agentii comunitare prin dezvoltarea Observatorului european al fenomenelor rasiste si xenofobe si extinderea sferei de cuprindere a mandatului sau.

Organism independent, cu personalitate juridica, al Comunitatii Europene, constituit in baza Regulamentului nr. 168 din 15 februarie 2007 al Consiliului, intrat in vigoare la 1 martie 2007, Agentia drepturilor fundamentale (FRA) are ca obiectiv 'sa furnizeze institutiilor, organelor, organismelor si agentiilor competente ale Comunitatii, ca si statelor membre, in aplicarea dreptului comunitar, asistenta si competente in materia drepturilor fundamentale,

pentru a le ajuta in respectarea deplina a acestora atunci cand, in domeniile lor de competenta, iau masuri sau definesc actiuni' (art. 2).⁹⁸

Sarcinile ce revin Agentiei pentru realizarea acestui obiectiv constau, conform art. 4 din Regulament, in:

a)  colectarea, inregistrarea, analiza si difuzarea de informatii si date pertinente, obiective, fiabile si comparabile, inclusiv rezultatele cercetarilor si controalelor care ii sunt comunicate de catre statele membre, institutiile Uniunii ca si de organele si agentiile Uniunii, centrele de cercetare, organismele nationale, organizatiile neguvernamentale, tarile terte si organizatiile internationale si, in special, organele competente ale Consiliului Europei;

b)  sa puna la punct, in cooperare cu Comisia si statele membre, metode si norme pentru ameliorarea comparabilitatii, obiectivitatii si fiabilitatii datelor la nivel european;

c)  sa realizeze sau sa faciliteze cercetari si anchete stiintifice, studii pregatitoare si de fezabilitate sau sa colaboreze la acestea, inclusiv, acolo unde este cazul, la cererea Parlamentului European, a Consiliului sau a Comisiei, cu conditia ca aceasta cerere sa fie compatibila cu prioritatile sale si cu programul sau anual de lucru.

De asemenea, fie la cererea Parlamentului, Consiliului sau Comisiei fie din proprie initiativa, sa formuleze si sa publice concluzii si avize asupra unor subiecte tematice specifice, la dispozitia institutiilor Uniunii si statelor membre in aplicarea de catre acestea a dreptului comunitar (d); sa publice un raport anual pe probleme ale drepturilor omului, subliniind totodata exemplele de bune practici (e), rapoarte tematice avand ca baza analizele, cercetarile si anchetele sale (f), un raport anual de activitate (g), sa conceapa o strategie de comunicare si sa favorizeze dialogul cu societatea civila, in scopul de a sensibiliza marele public in privinta drepturilor fundamentale si a informa intr-o maniera activa asupra lucrarilor sale (h).

In ceea ce priveste metodologia pentru colectarea datelor si activitatea de cercetare si analiza, FRA beneficiaza de experienta Centrului European pentru monitorizarea rasismului si xenofobiei (EUMC) caruia ii succede, experienta valoroasa care a facut obiectul unui studiu intitulat 'Data collection and research activities on racism and xenophobia by the EUMC (2000-2006). Lessons learned for the EU Fundamental Rights Agency. Working Paper, FRA, 2007', elaborat sub forma unui document de lucru.

Intre altele, documentul contine unele repere in legatura cu calitatea datelor culese din literatura de specialitate. Astfel, termenul 'obiective' indica cerinta ca informatiile sa fie culese cu cea mai mare rigoare stiintifica posibila, conform normelor metodologiei stiintelor sociale, in timp ce termenul de 'fiabile' are diverse interpretari. Daca in limbaj comun este folosit mai ales cu intelesul de acuratete si absenta deformarilor imaginii, in literatura metodologiei stiintelor sociale conceptul de 'fiabilitate' in cercetare este pus in legatura cu ideea de 'replicabilitate', in sensul presupunerii ca repetarea cercetarii in aceleasi conditii, cu orice esantion similar de respondenti, va produce rezultate similare.⁹⁹

Metodele de lucru in vederea furnizarii unor informatii obiective, fiabile si comparabile constau in infiintarea si coordonarea unor retele de informatii si utilizarea retelelor existente, organizarea unor reuniuni de experti si constituirea, la nevoie, a unor grupuri de lucru ad-hoc.

Tinand seama de necesitatea de a face ca la colectarea datelor sa participe autoritatile nationale, Agentia se bazeaza pe competentele diferitelor organisme si organe din fiecare stat membru. Totodata, in exercitarea activitatilor sale, tine seama de informatiile si de activitatile institutiilor, organelor, organismelor si agentiilor Uniunii si ale statelor membre, ale

Consiliului Europei, OSCE, ONU si ale altor organizatii internationale, fapt de natura a asigura complementaritatea si utilizarea optimala a resurselor.

Sarcinile Agentiei se executa in limita domeniilor tematice definite in programul cadru plurianual (5 ani), care respecta prioritatile Uniunii, tine cont de resursele materiale si umane ale Agentiei si contine dispozitii menite sa asigure complementaritatea cu mandatul altor organe, organisme si agentii cu atributii in domeniul drepturilor omului, cu care trebuie, de asemenea, sa intretina relatii de cooperare.

Totodata, FRA coopereaza strans cu statele membre, care desemneaza, fiecare, agenti de legatura nationali, si cu organizatiile guvernamentale si organele publice competente din statele membre ale Uniunii, inclusiv cu institutiile nationale din domeniul drepturilor omului precum si cu societatea civila, constituind in acest scop 'platforma drepturilor omului', retea de cooperare pentru schimbul de informatii si cunostinte.

De altfel, din Consiliul sau de administratie fac parte, alaturi de o personalitate independenta desemnata de Consiliul Europei si alte doua de catre Comisie, personalitati independente cu experienta in gestionarea organizatiilor publice sau private si cu cunostinte in domeniul drepturilor fundamentale desemnate de catre fiecare dintre statele membre ale Uniunii.

Atributiile si competentele Consiliului de administratie, ca si ale celorlalte organe ale Agentiei, biroul executiv, comitetul stiintific si directorul, sunt stabilite prin acelasi Regulament al Consiliului.

La baza functionarii acestui organism comunitar se afla principiile independentei si interesului general, transparentei si accesului la documente, protectiei datelor si luptei contra fraudei, dupa care trebuie sa se calauzeasca in modul de a se achita de sarcinile sale.

In activitatea sa, agentia se ghideaza dupa programul cadru multianual in contextul prevederilor Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene si al Directivelor anti-discriminare .

Primul Cadru multianual pentru Agentia drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, adoptat prin Decizia din 28 februarie 2008 a Consiliului¹⁰⁰, in urma procedurilor prevazute in Regulamentul nr. 168/2007, care vizeaza perioada 2007-2012, cuprinde ca arii tematice: rasism, xenofobie si intoleranta legata de acestea; discriminarea bazata pe sex, rasa sau origine etnica, religie sau convingeri, dizabilitati, varsta sau orientare sexuala si impotriva persoanelor apartinand minoritatilor precum si orice combinatie a acestor criterii (discriminare multipla); despagubirea victimelor; drepturile copilului, inclusiv protectia copiilor; azil, imigratie si integrarea migrantilor; vize si controlul frontierelor; participarea cetatenilor Uniunii la functionarea democratica a Uniunii; societatea informatiei si, in special, respectul pentru viata privata si protectia datelor personale; accesul la o justitie eficienta si independenta.

Acest cadru tematic poate fi depasit la cererea Parlamentului European, a Consiliului sau a Comisiei, in limita resurselor umane si financiare ale Agentiei.

Pe langa RAXTEN, grup de puncte focale nationale care colecteaza date si informatii cu privire la rasism, xenofobie si intoleranta legata de aceste fenomene in toate statele membre ale UE, Agentia administreaza si coordoneaza grupul de experti FRALEX, selectionat si contractat in 2007, cu menirea de a furniza prin diverse mijloace date si informatii juridice si judiciare asupra drepturilor fundamentale in spatiul comunitar.

Aceasta informatie impreuna cu cea colectata de FRA prin cercetari proprii este utilizata pentru analize comparative si ca resursa documentara.

Astfel, programul pe 2008 cuprinde o serie de proiecte cu finalizare in acest an, pe langa altele in curs de derulare, care vizeaza 'cartografierea' organizatiilor din domeniul drepturilor omului si a prevederilor legale pentru victimele discriminarii, examinarea instrumentelor si a datelor judiciare cu privire la drepturile copilului, pentru o mai profunda intelegere a situatiei sau o serie de alte proiecte pentru colectarea datelor referitoare la domenii cheie de preocupare a UE in materia drepturilor fundamentale, cum este cel privind Aprotectia datelor personale. Dintre temele acestor proiecte, mentionam 'Cartografierea si evaluarea capacitatii institutiilor nationale si a altor organizatii din domeniul drepturilor omului din Uniunea Europeana', 'Evaluarea comparativa a masurilor pentru protectia datelor si institutiile relevante', 'Impactul Directivei asupra egalitatii rasiale' (raport final in 2003), 'Situatia rasismului in sport in Uniunea Europeana si initiativele pozitive pentru combaterea ei', 'Instrumente juridice si date judiciare privind protectia, respectarea si promovarea drepturilor copilului in Uniunea Europeana', 'Situatia populatiei rrome si a nomazilor in UE - colectie de date si informatii'.

Realizate pe baza informatiei colectate, cercetarile si analizele sunt consacrate unor teme si subiecte apreciate ca prioritare, mentionate.

Inceput in 2007 si completat in 2008, proiectul privind discriminarea si victimizarea in statele membre ale UE, experiente si atitudini ale imigrantilor si altor minoritati are ca scop remedierea lipsei de date coerente si comparabile in materie de justitie penala, cauzata de diferentele sistemelor de colectare a datelor si chiar de absenta totala a acestora.

In aceeasi zona de preocupari, imbunatatirea comparabilitatii datelor si investigarea riguroasa a situatiei sub diferite aspecte ale rasismului si discriminarii dupa criterii rasiale si etnice, se inscriu si proiectele 'Pilot Media - analiza continutului media' axat pe reprezentarea migrantilor si minoritatilor in presa scrisa si tratarea problematicii diversitatii, 'Rasism si marginalizare sociala: posibile cai spre radicalizare violenta', focalizat pe tineretul musulman dintr-o serie de tari, si 'Combaterea profilajului etnic: ghid de bune practici', sau 'Impactul Directivei asupra egalitatii rasiale' si 'Situatia populatiei rrome si a nomazilor in UE'.

In iunie 2008, Agentia drepturilor fundamentale a facut public primul sau raport anual de evaluare a situatiei din statele Uniunii Europene in privinta rasismului, xenofobiei si intolerantei la adresa minoritatilor etnice si nationale, a migrantilor si azilantilor.

Potrivit acestui raport, Romania se afla intre statele membre care au realizat progrese incurajatoare in ceea ce priveste legislatia referitoare la discriminare dupa criteriul etniei si dispune de un mecanism legislativ relativ eficient pentru combaterea acestui tip de discriminare.

Necesar ca suport al dezbaterii si examinarii nevoilor privind adoptarea unor noi reglementari si masuri in materia combaterii discriminarii dupa criteriul orientarii sexuale si promovarii egalitatii pentru lesbiene, gay, bisexuali si transsexuali. Raportul comparativ asupra homofobiei, realizat la cererea Parlamentului European, include sectoarele la care se refera Directiva asupra egalitatii rasiale 2000/43, in special educatie, securitate sociala, sanatate, accesul la bunuri si servicii precum si accesul la parteneriat civil sau casatorie, acceptare si vizibilitate in domenii ca angajarea, sporturi si media.

O alta serie de proiecte se refera la drepturile copilului si constau in raportul comparativ asupra protectiei, respectarii si promovarii drepturilor copilului in Uniunea Europeana, precedat de studiul asupra indicatorilor pentru masurarea acestora, cu identificarea si evaluarea resurselor de date relevante; de asemenea, intr-o analiza comparativa a prevederilor legale si a activitatilor cu privire la educatia pentru drepturile fundamentale, in particular referitoare la Holocaust.

In concluzie, in vederea indeplinirii obiectivului sau care consta in furnizarea de expertiza si asistenta referitoare la drepturile omului Uniunii Europene si statelor membre in

implementarea dreptului comunitar, Agentia drepturilor fundamentale colecteaza date, desfasoara cercetari, programe de educatie si constientizare si comunica rezultatele pentru a pune la dispozitia utilizatorilor o informatie independenta, relevanta, in timp util, de calitate si intr-o forma corecta in scopul promovarii si cresterii respectului pentru drepturile omului.

Recent constituit acest organism raspunde cerintelor sporite ale noii etape in care a intrat constructia europeana, inclusiv in domeniul drepturilor omului.