Aderarea la Alianta Nord Atlantica a atras dincolo de beneficiile asteptate in planul sec uritatii nationale, un ansamblu de masuri de transformare a societatii in ansamblu de masuri de transformare a societatii in ansamblu, cu particularitatile evidente in domeniul militar. Aceste transformari sunt determinate de o multitudine defactori, a caror actiune este necesar a fi gestionata cu rigoare de liderii militari, caracterizati de o inalta competenta, mobilitate si flexibilitate in gandire, spirit creativ si probitate morala.

In institutia militara, pentru a atinge cotele de inalta eficienta functionala,specifice organismeleor militare din statele membre ale Aliantei, tebuie acceptate si tratate cu discernamant si responsabilitate imperativele schimbarii .rolul leadership-ului este pentru ca de el depinde sensul si ritmul dezvoltarii organismului militar.

Armata trebuie sa invete sa se adaptaeze mult mai repede schimbarii. Acveasta presupune adoptarea acelor cai care sunt compatibile cu ele mentele fundamentale ale profesionalismului militar. De asemenea , armata trebuie sa fie activa, constienta de

Tendintele existente si de nevoia de a dapta fundamentele profesiunii, recurgand la acele transformari care au un impact pozitiv asupra functionalitatii ei in imprejurari date.

Pentru toti liderii este necesar sa recunoasca realitatea si parardoxurile unei schimbari continue si sa invete sa traiasca in ele.Aptitidinea de a actiona intr-un mediu nesigur , de o complexitate in crestere si de o mare diversitate de provocare, trebuie sa devina o obisnuinta pentru liderii viitorului. Ei trebuie sa acorde o atentie deosebita efectelor pe care schimbarea le are asupra oamenilor din structurile lor, preocupandu-se cum sa-i sprijine in receptare a ei si cum sa valorifice oportunitatile pe care le ofera.

Cea mai importatnta sarcina ce le revine este asigurarea acceptarii schimbarii de catre subordonati. Acceptarea acesteia se realizeaza cel mai bine prin demonstrarea unui angajament personal in ,favoarea ei determinat de constiinta valorii, avntajelor sau, in ultima instanta, necesitati pentru institutie ca atare si pentru fiecare membru al sau.Existenta schimbarii ar trebui vazuta mai degraba ca o provocare pentru leadreship, decat o amenintare.

Liderii trebuie sa fie constienti ca schimbare nu este vazuta in acelasi fel de catre fiecare membru al organizatiei . Pentru o mare parte din ei este deranjanta, afectandu-le controlul rutinei si ca atare ,nu este bine primita.Poate cea mai mare provocare cu care se confrunta liderii militari este crearea contextului adecvat al schimbarii.Ei trebuie sa transmita membrilor organizatie semnificatia demersului si sa-i ajute sa inteleaga legaturadintre efortirile lor si schimbarea ce se intreprinde prin intermediul organizatiei.

La urma urmelor, resursele umane suntacelea asupra carora se focalizeazaschimbarea si totodata, cele ce o infaptuiesc.Liderii militari trebuie sa alimenteze si sa stimuleze continuarea schimbarilorcu reala semnificatie in contextul reformei. Ei trebuie sa raspunda cerintelor institutiei militare, printr-o gandire prospectiva si vointa de a se autoperfectiona fara sa renunte la acele principii fundamentale pe care s-auintemeiat succesele anterioare.

Incontestabil, a fi lider in aceasta perioada de schimbari profunde nu este simplu

nici pentru persoane, nici pentru organizatie, intr-o epoca in care bugetele continua sa domine obiectivele si strategiile.

Armata, la fel ca multe institutii,a reactionat rapid la provocarile tranzitiei. Au aparut si unele erori, s-a actionat chiar cu lentoare, in cele mai multe cazuri datorita defazarilor dintre structurile intrene sisi incercarile de frana sau intarzia transformarile din interese ,,parohiale'' . Aderarea la NATO ne-a obligat la o schimbare radicala de atitudine.

Alianta este este o organizatie in care mentinerea statutus quo-ului nu poate fi tolerata, iar liderii nu se pot rezuma la a ramane pur si simplu reactivi. Ei trebuie sa privesca mereu spre viitor, sa anticipeze evolutii si in consecinta sa fie activi

Aceasta cerinta este pusa cand examinam tendinteel din mediu de securitate si impactul lor asupra organizatiei militare. Analizand mediul de securitate , se poateafirma ca liderii militari vor trebui saiab in vedere, in mod prioritar, urmatoareel procese si fenomene:

a)    Evolutia de ansamblu a societatii rommanesti catre demeocratie si economiea de piata:

Institutia militara se caracterizeaza prin traditii in care sunt exprimate propriile valori si un ethos miltar specific. La randul ei, societatea isi asuma un set de valori

Recunoscute la nivel general , dar puse in aplicare diferentiat de anumite grupuri sociale. Este important ca armata sa se afirme ca o institutie in care valorile societatii sa se bucure de un respect deosebit, in complementaritatea lor cu valorile militare. Standardele inalte sunt proprii institutiei militare, cu conditia ca ele sa nu se transforme intr-un instrument al intolerantei. Liderii trebuie sa vegheze ca mecanismele de implementare a valorilor sa nu conduca la izolarea de societate, de problemele ei, iar institutia sa-si piarda recunoasterea si aprecierea de care se bucura in fata natiunii.

b)    Revolutia informationala:

Una din componentele de referinta ale epocii informationale este revolutia in afacerile miltare, care va avea un impact major asupra tuturor aspectelor din sfera activitatii militare. Chiar daca la noi se manifesta in forme incipiente, o data cu aderarea la NATO, lucrurile sau schimbat radical si a devenit cu adevarat relevanta relatia dintre liderul mili si lume tehnologiei informatiei, nu numai din perspectiva utilizarii unor hardware si softwre in inalta societeate , ci si impactului pe care acestea le au asupra proceselor cognitive. Aceste instrumente vor deveni un factor de extindere virtuala a capacitatii intelectuale a liderilor militari la toate nivelurile. Capacitatea de a opera in mediul informational este o cerinta de importanta majora pentru exercitare ledership-ului strategic.

c)      Revolutia in operatiile militare:

Desi au intrat in vocabulkarul curent, nu ne vom referii la ,, razboiul asimetric" sau la ,,razboiul in retea".

Avem in vedere acele operatii in care au fost angajate unitati miltare romanesti, in mare parte circumscrise conceptului mai larg de ,, operatii in sprijinul pacii" sau al aceluia de ,, razboi impotriva terorismului". Cu certitudine este meritorie contributia acestor forte la reconstructia nationala in perioda post-conflict si la crearea unui mediu de securitate stabil, in acest scop, in zonele unde au fost trimise.

Este posibil ca operatiile de aceste gen sa continue si in viitor, motiv pentru care la nivelul leadersip-ului satrategic sa fie dezvoltate caele deprinderi de inalta specializare, necesare realizarii acestor misiuni operationale de mare compexitate.

Asumarea de responsabilitati in cadrul apararii colective, potrivit cerintelor Aliantei Nord Atlantice impune., de asemenea , cresterea standardelor profesionale ale liderilor strategici, fapt posibil prin intensificarea si crestera calitatii educatiei si instruirii trupelor la nivel national si institutional.

d)     Rolul hotarator al managementului resurselor:

Astazi, ca si in viitor, liderii militari se vor confrunta cu problemele deosebite pe care le ridica transpoarenta si responsabilitatea imensa ce le revine. Intr-o armata careia ii sunt alocate, in mod obiectiv, resurse limitate, componenta umana a

acestora este recunoscuta, in unanimitate, ca cel mai valoros instrument al organizatiei militare.

Pentru o armaat ca a noastra, care nu poate exista fara sprijinul si increderea populatiei, cea mai inalta obligatie a liderilor strategici este cea de a exerciat conduceera in cele mai bune conditii si cel mai inalt nivel. Aceasta exercitare a conducerii reprezinta unul din izvoarele tendintei de schimbare, inclusiv in sfera leadership-ului. Aceasta vizeaza o serie de probleem, relevante pentru caoacitatea de aexercita conducerea intr-un mediu mult solicitant. Dintre acestea, merita a fi mentionate urmatoarele:

caracterul

flexibilitatea si mobilitate conducerii

capacitatea de stapanii si dezvolta complexitatea conceptula

capaciatea de a fi actor al procesului educational de-a lungul intergii vieti

nevoia de a avea deprinderi de negociere si reglementare complexa a conflictelor

constiinta diferentelorinterculturale si capaciatea de a le depasi

nivelul cultural inalt si nivelul-capaciate

disponibilitatea pentru noi abordari ale procesului decizionasl si ale lucrului in echipa

capaciatea de a conduce intr-un mediu informational bogat

Aceste probleme presupun un anumit standard, reinnoindu-se permanent in mod sistematic de aceea liderii militari nu trebuie sa uite ca ei primesc un mandat complex, iar la indeplinirea propriilor indatoriri sunt responsabilio in fata natiunii ca reprezentanti ei legitimi.

In exercitare rolului lor liderii strategici militari au ca reper doua concepte fundamentale :

gandirea startegica

profesionalismul

STILURI DE LEADERSHIP

Asa cum exista mai multe stiluri de conducere, studierea particularitatilor liderilor a permis si in acest caz, identificarea mai multor stiluri.Specialistii in materie incearcaa arte ca nu exista un mod ideal : liderii care au cunoscut succesul si-au adpta comportamentul in asa fel incat sa se potriveasca cu nevoile grupului, tinand cont de situatia particulara in care se gasesc.

In functie de politica adoptata, de tehnicile folosite, de repartizarea sarcinilor si de atitudinea fata de critici si elogii, in literatura de specialitate s-au individualizat trei stiluri:

Autocrat

Se caracterizeaza prin:

-supravegherea stricta a subordonatilor;

-cominicare/fluxuri informationale de sus in jos;

-autoritatea sustinuta prin teama insuflata subordonatilor;

-politici determinate in totalitate de conducator;

-tehnici si etape de lucru dictate de autoritate, grupul nestiind dinainte ce va face;

-repartitia sarcinilor si colegilor de lucru direct de catre lider;

-intruchiparea laudelor si a criticilor in persoana liderului;

,,Laissez-Faire" (tolerant/ingaduitor)

Se carcterizeaza prin:

-libertate de actiune acordata subordonatilor, controlul fiind aproape nul;

-procurarea anumitor instrumente necesare grupului si a informatiilor se face la cererea de catre lider, dar acesta nu ia initiativa de a participa la discutii;

-abtinera liderului de a participa la repartitia sarcinilor si colegilor de lucru;

-interventia liderului nu se face decat la solicitarea expresa;acesta face rar comentarii asupra activitatii membrilor grupului si nu incearca sa evalueze sau sa regleze cursul evenimentelor;

Democrat

Se caracterizeaz prin:

-sociabilitate ,cooperare, flexibilitate;

-comunicarea este deschisa in ambele sensuri;

-spirit de echipa ,atmosfera prieteneasca in cadrul grupului;

-alegera politicilor si adoptarea deciziilor in grup,liderul incurajand discutia si ajutand grupul;

-alegerea etapelor in urma discutiilor in grup, iar atunci cand propune tehnici ,liderul indica mai multe posibilitati, lasand alegerea finala grupului;

-discutarea repartitiei sarcinilor in grup; membrii echipei pot sa lucreze cu cine vor;

-obiectivitatea liderului, care se straduieste sa fie un membru egal al grupului, evitandsa ocupe un loc prea important;

Optiune pentru unul dintre stilurile de leadership depinde , in primul rand ,de trasaturile caracteristice ale persoanei, apoi de contextul in care se realizeaza efctiv activitatea de conducere,precum si de caracteristicile personalului:

-gradul sau de implicare

-responsabilitatea

-maturitatea etc.

Orice lider este influentat atat in relatile stabilita cu subordonatii , dar si cu superiorii, cat si de sarcina pe care o are de indeplinit. Daca subordonatii asteapta de la aceste sa fie democrat, desigur ca trebuie sa tina cont de parerile lor.La randul lor politicile companiei , reprezentate de superiori , inflenteaza leadershipul

Despre liderii cu adevarat marcanti se spune ca au charisma. Indiferent de controversele create, acestia au ramas in istoria umanitatii ca modele sau expresie a valorii unei comunitati: Alexandru cel Mare, Caesar, Christos,Mahomed,Napoleon, Lenin,Hitler,Gandhi, Gorbaciov . .

Caracteristicile esentiale ale unui lider

Pregatirea diversificata, cunostinte foarte bune

Creativitate originalitate

Curiozitate fara margini, dorinta de realizare

Capacitate de anticipare(vizionar)

Sociabilitate, abilitate in relatiile interpersonale

Incredere in sine

Forta de comunicare

Disponibilitate la schimbare

Control emotional

Capacitate de asumare a riscurilor