Aspecte privind aderarea in Uniunea Europeana din perspectiva intreprinderilor mici si mijlocii

Aspecte privind aderarea in Uniunea Europeana din perspectiva intreprinderilor mici si mijlocii

Impactul asupra IMM-urilor depinde in general de tipul firmei. Intreprinderile de productie/servicii cu activitati de export, de marime medie, vor trebui sa faca fata unei competitii sporite in cadrul pietei unice, in acelasi timp, vor putea profita de oportunitatile oferite de o piata extinsa. Pentru ca acestea sa obtina beneficii in astfel de conditii, va fi necesar sa aiba capacitatea si dorinta de a inova. Cu alte cuvinte, vor trebui sa-si adapteze strategiile, produsele si serviciile la noul mediu de lucru.

Pentru a putea profita de aceste noi oportunitati, ele vor trebui de asemenea sa se conformeze noilor cerinte legislative din domeniu, asa cum ar fi spre exemplu standardele si certificarea calitat Pe de alta parte, intreprinderile care nu sunt orientate spre export nu se vor confrunta cu prea multe schimbari pe termen scurt, insa, foarte probabil, pe termen lung, vor trebui sa faca fata unei competitii sporite chiar si pe piata interna. Adaptarea la noul mediu va fi numai o chestiune de timp.

Productie, produse, servicii

O reala convergenta catre structurile de productie si nivelurile de venituri ale Uniunii Europene nu inseamna in mod obligatoriu disparitia industriei traditionale romanesti. In schimb, devine necesara transformarea intreprinderilor bazate pe utilizarea intensiva a fortei de munca in intreprinderi bazate pe avantajele oferite de tehnologii avansate si/sau creativitate. Cele care nu se vor putea restructura, nu vor progresa suficient de rapid, insa isi vor putea continua activitatea prin grupare (formand clustere). Piata interna din Romania va fi in continuare reprezentata de producatorii locali si, in acest sens, vor trebui promovate activitati de cercetare si dezvoltare originale. Obiectivul acestora va fi incurajarea productiei locale care are drept tinta piata locala, caci aceasta este modalitatatea principala de a usura povara inevitabila a restructurarii si a patrunderii eficiente pe o piata unica largita.

O componenta importanta a costurilor derularii activitatii o constituie costul stocurilor asociat productiei neterminate (PN). Acestea sunt produsele aflate per fluxul de fabricatie sau in stoc. Pentru multe intreprinderi din Romania, PN cuprinde o mare parte din totalul activelor firmei. In comparatie cu alte active ale firmei, PN nu contribuie la obtinerea de profit, iar managerii nu sunt preocupati in general de reducerea sau eliminarea lor. Pentru firmele care au posibilitatea de a aborda piata unica pe baze competitive, va fi necesara adoptarea filozofiei "productie la comanda" (PLC) al carei obiectiv il constituie fabricarea unui produs numai la cerere, reducand astfel PN la minimum. Acelasi concept PLC se aplica si livrarii/depozitarii de materii prime (cantitate corespunzatoare nevoilor de fabricatie), precum si fabricarii de produse finite (cantitate contingentata in functie de cerintele reale ale clientilor).

Exista o Directiva europeana privind raspunderea pentru produse defecte care include de asemenea aspecte legate de livrarea marfurilor si serviciilor. UE a emis directive in acest sens pentru prima oara in 1985 (Directiva 85/374/EEC). Aceasta directiva stabileste principiul raspunderii obiective sau fara vina a producatorului in cazul pagubelor provocate de produsul defect. Daca mai mult de o persoana trebuie sa raspunda pentru aceeasi paguba, atunci raspunderea devine raspundere comuna.

Aceasta directiva descrie producatorul astfel:

orice participant la procesul de productie;i

mportatorul unui produs defect;

orice persoana care-si pune numele,

marca de fabricatie sau alte insemne distinctive pe produs;

orice persoana care furnizeaza un produs al carui

producator real nu poate fi identificat.

Persoana pagubita trebuie sa faca dovada:

existentei pagubei;

defectului real al produsului;

relatiei cauzale dintre paguba si defect.

Din punct de vedere al sigurantei la care publicul larg are dreptul, directiva defineste defectele unui produs avand in vedere:

prezentarea produsului;

gradul de uzura estimat in mod rezonabil;

data punerii produsului in circulatie.

Producatorul poate fi scutit de orice raspundere daca dovedeste ca:

defectul care a provocat paguba a aparut dupa ce el a pus produsul in circulatie (rolulimportatorului, transportatorului,distribuitorului angros si en detail etc.);

produsul nu a fost fabricat pentru vanzare;a

produsul nu a fost fabricat sau distribuit in perioada in care firma sa a fost activa;

cunostintele tehnice si stiintifice din momentul introducerii produsului in circulatie nu permiteau descoperirea defectului;

defectul s-a datorat aplicarii normelor obligatorii emise de autoritatile publice;

in cazul existentei unui furnizor/producator al unei componente a produsului final, defectul poate fi atribuit proiectantului sau instructiunilor date de acesta.

Raspunderea producatorului expira dupa o perioada de 10 ani de la data introducerii in circulatie a produsului de catre producator.

Producatorii romani, precum si clientii lor, au obtinut deja beneficii pe termen scurt rezultate din acordurile comerciale de pre-aderare cu UE, in ultimii sapte ani activitatile comerciale cu tarile membre derulandu-se aproape fara bariere. Totusi, modificarea pe termen mediu va avea probabil doua consecinte adverse asupra tuturor:

In primul rand, inlaturarea tuturor barierelor comerciale ramase (anularea acordurilor PECA si a celorlalte asemanatoare) va determina o deteriorare a conditiilor comerciale;

In al doilea rand, cea mai importanta consecinta va fi probabil confruntarea mai accentuata cu competitia internationala, care va afecta sectoarele inca ineficiente. De aceea mutatii dureroase si de anvergura sunt posibile la nivelul producatorilor, precum si al comerciantilor din sectoarele caracterizate prin utilizarea intensiva a fortei de munca semicalificate (textile, incaltaminte, lemn). De asemenea, consumatorii romani vor evalua cu mai multa exigenta produsele oferite de catre producatori. Spre deosebire de trecut, acestia vor deveni din ce in ce mai constienti de varietatea produselor disponibile pe piata si de aceea vor cerceta cu mai multa grija conformitatea produselor cu standardele si normele stabilite, calitatea si pretul lor.

Consumatorii

Impactul estimat asupra clientilor romani va fi diferit de simpla participare la un acord de liber schimb, avand in vedere intrarea intr-o zona puternic integrata. In plus, aceasta combinatie a tranzitiei cu integrarea a dat deja rezultate interesante asociate unor mecanisme competitionale imperfecte. A aparut deja inevitabilul fenomen al "pasiunii pentru varietate" in ceea ce priveste marfurile. Consumatorii romani se confrunta deja cu o imensa diversitate de produse fata de economia planificata. Acest fenomen a provocat aparitia unui important deficit comercial la mai multe categorii de marfuri care ar trebui, in mod normal, echilibrat printr-un export de aceeasi amploare a marfurilor autohtone (romanesti), dar acest lucru nu s-a intamplat inca. Desi este greu de asimilat aceast comportament si conduita firmelor romanesti, totusi firmele sunt impinse catre o conjunctura care schimba simtitor conditiile derularii activitatii lor, mai ales in cepriveste investitiile si marja de profit. S-a observat ca, desiinvestitiile sunt scazute, adaosurile comerciale ating totusi niveluri disproportionate, care fac produsele mai putin competitive.