Avantajele si dezavantajele aderarii la Uniunea Europeana

Avantajele si dezavantajele aderarii la Uniunea Europeana

( la 1 an de la aderare)

Va veni o zi cand toate natiunile

continentului nostru vor forma o

uniune europeana . Va veni o zi cand

vom vedea . Statele Unite ale Americii

si Statele Unite ale Europei, fata in fata,

intinzand mana peste mari."

(Victor Hugo, 1848)

Poate mai mult decat majoritatea tarilor candidate , Romania vede in relatia cu Uniunea Europeana sansa extraordinara de a invinge capcana inapoierii si realizarea aspiratiei seculare de modernizare. Integrarea ne-ar pune la adapost de instabilitatea si perturbatiile din restul spatiului mondial.

Nu exista domeniu al vietii politice care sa nu fie afectat de aderarea la UE sau chiar numai de perspectiva acesteia. Multe din schimbarile pe care Romania ar fi trebuit sa le faca oricum, cu sau fara aderarea la UE, pentru a avea o economie de piata puternica si o societate democratica, se realizeaza cu sprijinu financiar si cu experienta Uniunii Europene. Romania a devenit, in 2006, beneficiara celui mai mare volum de finantare oferit de Uniunea Europeana unui stat din afara ei, nivelul acestor fonduri atingand, in anul 2006, valoarea de 1 miliard de Euro.

Pozita geopolitca a tarii noastre ne-a 'inpins' catre adrerarea la NATO si UE, afladu-ne la limta estica a zonei geografice iesite de sub influenta Rusiei postcomuniste. Trebuie ca printr-o poltica economica si sociala bine gandita si pusa in practica in mod consecvent sa profitam de acest avantaj pozitional. Pentru aceasta mai avem multe de facut in diferite domenii cum ar fi:

Combaterea coruptiei

Libertatea presei.

Inpartialitatea justitiei

Restructurarea agriculturii si altele.

Agricultura

Concesiile asimetrice ale Acordului de Asociere cu UE au protejat multe din produsele agricole romanesti in competitia cu cele europene, in timp ce concesiile simetrice ale acordului CEFTA au adus deficite semnificative la acest capitol de comert, produsele comertului exterior al romaniei fiind mai putin competitive decat ai principalilor parteneri din cauza diferentei de productivitate.

Importurile de produse agricole in anii inainte de aderare din zona UE reprezintau aproximativ 7%, cele din zona CEFTA fiind de 27,34% din total, ceea ce inseamna ca exista competitia europeana prin intermediari - reexportatorii din zona CEFTA - ,ocolind barierele tarifare.

Aderarea la UE a tarilor din primul val a ajutat ca deficitul comercial cu produse agricole sa se inrautateasca rapid ca de altfel si Avantajul Comparativ al Romaniei fata de UE.

Agricultura romaniei nu a putut sa faca fata rigorilor PAC fara o interventie puternica din partea statului pentru a rentabiliza acest sector in vederea aderarii.

Agricultura , a carei productie se bazeaza pe ferme mici , folosind in mod intensiv munca manuala, a trebuit sa faca fata celei mai mari restructurari de forta de munca, deci o buna parte din costul integrarii va fi platit de cei angajati in agricultura. Pe langa somaj mai pot exista costuri psihologice sau de transfer.

Acesta restructurare a agriculuturii inca nu s-a terminat. Si acum, dupa un an de la adrarerea la UE inca exista activitate de productie la ferme mici, desii fermierii sunt in ce in ce mai defavorizati catre economia actuala si de catre stat. Cea mai mare bariera a restructurarii este mentalitatea si obiceiurile vechi ale oamenilor de rand, ca si faptul ca fiind muncitori necalificati nu vad alte posibilitati, decat a lucra in agricultura.

Industria

Avantajul comparativ fata de UE are un trend accentuat descrescator, in timp fata de restul lumii inca mai avem un usor avantaj.

In ceea ce priveste industria chimica economistii au prognozat ca aceasta va avea de pierdut , in conditiile in care, procentul importurilor din UE ramane constant, si exporturile de produse chimice scade. Din 2000 pana la 2005 aceste exporturi au scaut de doua ori, acest fapt dovedind slaba productivitate si competitivitate a acestei industrii in Romania.

Pentru inbunatatirea acestei situatii si in acest caz a fost nevoie de restructurare.

Industria materialelor plastice, pielariei si al articolelor din piele , celulozei si hartiei sunt neperformante, Romania fiind la acest capitol mai putin competitiva decat oricare din tarile CEFTA. Structura productiei interne fiind necompetitiva in general , aceste industrii vor supravietui numai prin preluarea de catre marile companii occidentale. Acest proces este in plina desfasurare. Companiile straine au inceput sa cumpere fabrici romanesti private sau de sat (privatizare).

Industria lemnului este intr-o situatie avantajoasa comparativ cu tarile UE, mentinand acest trend prin investitii in tehnologie si atragere de capital. Din momentul integrarii acest sector a avut de castigat dezvoltandu-se si creand locuri de munca.

Industria incaltamintei si cea textila, in momentul de fata au o competitivitate destul de ridicata. Aceste produse reprezinta o mare parte din exportul tarii, majoritatea lor fiind exportata in tarile UE. Acest fapt dovedeste ca este viabila. Chiar daca majoritatea productiei este in lohn, gradul de calificare si slarizare al fortei de munca in acest domeniu, o face viabila. Integrarea a dus la cresterea productivitatii acestei ramuri cat si la o scadere a costurilor unitare al fortei de munca. Companiile straine au investit mult in acest sector, din cauza fortei de muca ieftine.

Industria sticlei si a ceramicii a pierdut inca de la aderarea primului val la UE din cauza competitivitatii reduse si datorita costurilor unitare rdicate ale fortei de munca in acest sector.

In domeniul industriei metalurgice, masini si echipamente, Romania a avut de castigat din momentul integrarii. Costurile unitare ale fortei de munca in industria metalurgica sunt cu mult sub media restului industriei.

Faptul ca in prezent exportam multe echipamente dar mai ales subansamble dovedeste viabilitatea acestui sector de activitate.

Dezvoltarea cea mai spectaculoasa s-a produs in industria constructiilor de autovehicule, mai ales cea de autoturisme. Companiile Daewoo, Renault, respectiv Ford a fcaut din niste fabrici vechi, cu productivitate redusa uzine moderne si profitabile. Datorira cererii mari cauzate de vecimea deosebita a parcului auto, Romania a devenit una dintre cele mai dinamice piete din Europa.

Pelanga investitia de capital si crearea de locuri de munca un mare castig este si intrarea fluxurilor de noi fluxuri tehnologice in tara.

Cercetarea

La nivel guvernamental, cercetarea si dezvoltarea au o sustinere slaba, in Romania ponderea cheltuielilor cu cercetarea si dezvoltarea in PIB fiind mai mica de 4-5 ori decat cea a tarilor UE, mai mica chiar decat in celelalte tari care au intrat impreuna cu noi in UE.

La capitolul educatie Romania este in urma mediei UE la nr. De studenti/ locuitor, cei mai buni plecand peste hotare.

Aceste sectoare au avut numai de castigat in urma aderarii la UE. Firmele straine producatoare de calculatoare, de farmaceutice sau de electronice in cadrul activitatii lor de productie mai fac si cercetare sau finanteaza proiecte de cecetar, asigurand astfel locuri de munca tinerilor talentati.

Si in prezent multi tineri pleaca peste hotare, dar creste si procentul celor care sunt angajeaza in tara la firmele multinationale.

Producatorii si exportatorii romani de software sunt o categorie de castigatori ai aderarii - de exemplu, SOFTWIN a creat primul software din lume care foloseste tehnologia WAP pentru accesul si controlul de la distanta al retelelor de securitate. Acest produs a fost cumparat prin internet de aproape de 500 mii de utilizatori din SUA numai in ultimele 45 zile ale anului 2000, facand ca Softwin sa-si realizeze obiectivul de a detine 1% din piata mondiala a produselor antivirus in 2001, iar pana la anul 2006 aceasta cota a ajuns de 6% din piata.

Perspectiva sociala

Odata cu integrarea pietelor, firmele a trebuit sa faca fata competitiei tot mai puternice de pe piata bunurilor. Drept urmare , a trebuit sa elimine forta de munca in exces pentru a-si imbunatatii productivitatea. Forta de munca este impinsa spre a-si gasi noi locuri de munca la alte firme sau in alte sectoare de activitate sau chiar sa isi schimbe radical ocupatia.

Realitatea este ca avem o subutilizare a fortei de munca substantiala si, in contextul actualului deficit de forta de munca in UE, Romania are sanse sa devina o sursa pentru atragerea capitalului uman de catre industriile europene (fie direct prin migrarea fortei de munca, fie indirect prin subcontractare).

Realocarea resurselor este insotita de o realocare a fortei de munca, pentru ca oamenii trebuie sa se indrepte catre acele sectoare care creaza locuri de munca. Cazul intoarcerii spre agricultura "ca ultim angajator", (ex: Botosani, Iasi etc) nu este o solutie, fiind si ea restructurata pe criteriul productivitatii.

Mai intai, realocarea fortei de munca este necesara deoarece firmele trebuie sa supravietuiasca si sa isi desfasoare afacerile intr-un mediu cu totul nou.

In acelasi timp, sectoarele care au fost neglijate in timpul comunismului, si anume serviciile, sunt in crestere si cererea lor de forta de munca creste.

Concluzii

Procesul integrarii este benefic pentru intreaga economie, dar pe moment sunt oameni care pierd si oameni care castiga.

Perdanti sunt aceia care sunt aproape de varsta pensionarii, in sectoarele in declin economic, care detin calificari specifice ce nu pot fi usor folosite in alt domeniu, in timp ce castigatorii vor fi cei tineri, cu calificari in sectoarele aflate in crestere.

Cu alte cuvinte, pentru a atinge structura ocuparii din tarile mediteraneene ale UE, in Romania anilor 1989, 31,3% din populatia ocupata trebuie sa isi schimbe sectorul de activitate, ocupatia si calificarea.

De aceea, comparata cu celelalte tari, populatia Romania a fost cea mai afectata de integrare, avand nevoie de o mare flexibilitate pentru a se adapta noilor conditii de pe piata muncii.

Printre castigatori am identificat:

exportatorii de produse din lemn;

cei care dezvolta produse de inalta tehnologie

cei care lucreaza in servicii

Perdantii pe care i-am identificat sunt:

Industria chimica ;

Industria mineritului;

Cei care se s-au intors la agricultura ca la un "angajator de ultima instanta"

Daca nu putem sa prezentam proiecte care sa genereze increderea UE atragand astfel sume importante disponibile pentru Romania, vom deveni buni platitori ai Uniunii. Neaparat trebuiesc evitate situatiile similare cu cea creata in legatura cu platile din agricultura. Daca nu se accelereaza ritmul acestora tara noastra poate sa piarda 300.000 de euro, spijin nerambursabil.