Administratie

Contabilitate

Contracte

Criminalistica

Drept

Legislatie

Stiinte politice

Index » legal » » administratie » Stiinte politice
» Certificarea conformitatii si acreditarea in uniunea europeana

Certificarea conformitatii si acreditarea in uniunea europeana

 

Principalele responsabilitati ale unui organism notificat:

elaboreaza rapoarte si certificate pentru producatorii care doresc sa se conformeze modulelor specifice care sunt recunoscute in toate tarile membre ale UE;

furnizeaza autoritatii de supraveghere a pietei orice sprijin relevant, cum ar fi: date de incercare, inspectia producatorului etc;

in masura posibilitatilor, organismul notificat furnizeaza un serviciu tehnico-comercial producatorilor, importatorilor si utilizatorilor prin sfaturi tehnice asupra modulelor (fara a oferi consultanta asupra proiectului sau executiei unui produs specific).

Un organism notificat este condus si functioneaza total independent, ca o terta veriga a relatiei producator/client si organism de reglementare. Functionarea sa este total deschisa si transparenta.

Procesul de evaluare a conformitatii, in domeniul reglementat, se bazeaza pe reguli clare, convenite de statele membre si au in vedere fie interventia producatorului, fie a organismului notificat, iar marcajul CE simbolizeaza faptul ca produsul a fost supus procedurilor potrivite de evaluare a conformitatii si atesta ca este in conformitate cu cerintele esentiale din directivele "Noua Abordare"

Realizarea tuturor activitatilor impuse de evaluarea conformitatii si certificarii produselor, in conformitate cu prevederile "Abordarii Globale" presupune participarea mai multor organisme, fiecare efectuand anumite activitati necesare realizarii acreditarii, incercarilor si certificarii.

Organisme implicate in activitatea de acreditare,
incercare si certificare

b)Domeniul nereglementat

Acest domeniu defineste produsele/serviciile pentru care nu exista reglementari obligatorii, intrucat ele nu reprezinta un pericol pentru sanatatea si securitatea oamenilor, protectia consumatorilor si a mediului.

Daca in sfera reglementata armonizarea evaluarii conformitatii s-a realizat prin "Abordarea globala" pentru incercare si certificare din anul 1989, solutia pentru armonizarea evaluarii conformitatii in sfera nereglementata a Pietei Interne europene consta in implementarea unor acorduri de recunoastere reciproca si a unor sisteme de marci de conformitate comune.

Armonizarea evaluarii si certificarii conformitatii in domeniul nereglementat al Pietei Interne

Acorduri de recunoastere reciproca, ceea ce inseamna ca rezultatele unui sistem de certificare al unei parti sunt acceptate de cealalta parte implicata in acord, deci o incredere reciproca. Pentru a obtine aceasta incredere este necesar, pe de o parte, o armonizare a schemelor de certificare de referinta, prin dezvoltarea de metodologii comune, iar pe de alta parte, o cooperare intre organismele de certificare, laboratoarele de incercari si organismele de inspectie.

In vederea asigurarii unei Piete Interne functionale, este necesar insa ca aceste acorduri de recunoastere sa fie pe o baza multilaterala, adica sa participe institutiile interesate ale tuturor statelor membre.

Sistemele de certificare si marcile de conformitate comune, atesta conformitatea cu standardele europene armonizate. Un astfel de sistem de certificare este Sistemul de Marci Europene, ceea ce inseamna ca unui produs ii va fi repartizata o singura marca europeana, acceptata de toate statele membre in cadrul unei scheme de certificare unde se folosesc aceleasi proceduri si aceleasi standarde. O asemenea marca este Marca europeana CEN/CENELEC, sau KEYMARK (Marca cheie) care este recunoscuta pana acum in 19 tari europene.

Keymark este elaborata si detinuta de CEN si CENELEC si este o marca europeana voluntara, de certificare terta parte care atesta ca un produs este fabricat in conformitate cu standardul/standardele europeane relevante. Ea poate fi utilizata si pentru servicii..

Certificarea este executata de un organism national de certificare, producatorului dandu-i-se dreptul de a aplica Marca "Cheia" pe produsele sale in baza unui acord de licenta incheiat cu organismul de certificare.

Pentru obtinerea dreptului de acordare a marcii Keymark, organusmele de certificare trebuie sa fie autorizate de Consiliul de Certificare al CEN, la propunerea statului membru national.

Keymark nu impiedica folosirea altor marci si, in special, a marcajului CE. Exista insa mai multe deosebiri intre acestea, printre care:

marcajul CE este obligatoriu, in timp ce Keymark este rezultatul unui demers voluntar;

marcajul CE se aplica exclusiv in domeniul reglementat, pe cand Keymark se aplica in domeniul nereglementat;

marcajul CE atesta conformitatea cu "cerintele esentiale" (caracteristici de securitate), in timp ce Keymark atesta conformitatea cu cerintele din standardul european.

Keymark este acordata de organisme independente (terta parte) care indeplinesc cerintele Sistemului Marcii Europene CEN/CENELEC, iar agentii economici implicati au responsabilitatea deciziei privind cererea de utilizare a marcii intr-un sector special de productie.

Cand un produs este incercat si certificat intr-o tara, pentru obtinerea marcii Keymark, nu va mai fi nevoie sa se refaca incercarile in celelalte state.

Pentru multe segmente ale Pietei Interne a Uniunii Europene, Keymark este marca de conformitate europeana voluntara ce furnizeaza cumparatorilor o garantie a calitatii si un sistem de supraveghere a pietei, inlaturand de pe piata produsele de proasta calitate si concurenta neloiala dintre producatori.

Rezolutia Consiliului CE din decembrie 1989 referitoare la o "Abordare Globala" a evaluarii conformitatii contine printre principiile calauzitoare pentru o politica europeana privind evaluarea conformitatii si pe cel referitor la "incurajarea acordurilor de recunoastere reciproca privind certificarea si incercarile intre organismele functionand in sfera nereglementata". Aceasta cerinta este considerata a fi esentiala pentru definitivarea pietei unice europene.

Transpunerea in practica a acestui principiu a contribuit la crearea unei infrastructuri europene, respectiv a unui sistem uniform de acreditare si certificare in cadrul caruia exista o recunoastere reciproca a rezultatelor verificarilor.

In acest sens a fost infiintata Organizatia Europeana de Incercari si Certificare (EOTC), care reuneste grupuri nationale si internationale in scopul de a promova recunoasterea reciproca a incercarilor si certificarilor in domeniul nereglementat.

Obiectivul principal al EOTC este coordonarea si armonizarea tuturor problemelor privind incercarea si certificarea. Prin aceasta coordonare trebuie sa se asigure transparenta ce duce, la randul sau, la increderea necesara in incercari si in procedeele de certificare ale altei tari.

Principalele avantaje oferite de actiunea EOTC se refera la urmatoarele:

stimularea celor care ofera servicii de incercare si certificare in Europa pentru a intra in acorduri de recunoastere reciproca;

oferirea unui mecanism pentru eliminarea nevoii de incercari si certificari repetate;

asigurarea ca recunoasterea reciproca este corecta din punct de vedere tehnic si suficient de transparenta pentru a crea un nivel inalt de incredere ca standardele sunt mentinute;

asigurarea ca acordurile multilaterale de recunoastere reciproca raspund nevoilor pietei si sunt deschise tuturor celor capabili sa demonstreze capacitatea de a indeplini criteriile stabilite;

oferirea unor servicii descentralizate de evaluare a conformitatii.

Ca urmare a infiintarii EOTC, au mai luat nastere si alte organisme europene ce dezvolta activitati in domeniul incercarilor, certificarii si acreditarii, cum sunt: Organizatia Europeana pentru Promovarea Cooperarii intre Laboratoarele de Incercari (EUROLAB) si Cooperarea Europeana pentru Acreditare (EA).

EA raspunde mai bine nevoilor pietei, a carei preocupare principala este ca incercarea si certificarea sa se faca o singura data. Membrii EA stabilesc si pun in aplicare acorduri multilaterale bazate pe evaluarea reciproca cu scopul obtinerii acceptantei si recunoasterii reciproce a certificatelor si promovarii rapoartelor si certificatelor emise de organismele acreditate. Aceasta inseamna ca furnizorul are nevoie doar de un singur certificat sau raport pentru a satisface intreaga piata europeana si toate guvernele.

La nivel european, existenta unei organizatii de acreditare unificate faciliteaza incheierea acordurilor de cooperare sau de recunoastere reciproca cu sisteme de acreditare din terte tari.

Pentru a creste credibilitatea sistemului european de acreditare, este esential ca activitatea legata de elaborarea standardelor, documentelor de indrumare, conditiilor pentru practica acreditarii si stabilirea recunoasterii reciproce sa fie coerenta cu cea la nivel international, activitate desfasurata in cadrul organismelor Cooperarea Internationala in Acreditarea Laboratoarelor (ILAC) si Forumul Acreditarii Internationale (IAF).

ILAC furnizeaza intrari pentru activitatea de standardizare internationala si indrumare pentru practica acreditarii, vizand facilitarea si incurajarea acceptarii rezultatelor de incercari ale laboratoarelor acreditate.

IAF este organizatia internationala de cooperare intre acreditori si organisme de certificare avand obiectivul sa promoveze increderea in sistemele de acreditare.

O tinta ambitioasa a acestei infrastructuri europene este constituirea unei intelegeri acoperind intreaga Europa in legatura cu recunoasterea reciproca pentru rapoarte de incercare si certificare pe baza unor principii si procese coerente (EN 45000 si ISO 9000), ceea ce va atrage increderea tuturor partilor interesate.

Actuala structura in Europa este o dovada a realizarii acestei infrastructuri pentru acreditare, incercare si certificare in domeniul nereglementat.

2. Certificarea conformitatii in unele tarii din Uniunea Europeana

Peisajul european al certificarii este dominat de trei mari tari, care de fapt sunt si cele mai importante in standardizare: Germania, Franta si Marea Britanie.

Certificarea produselor in Germania se refera la certificarea sigurantei in functionare realizata prin cele mai cunoscute marci de certificare respectiv GS (verificat siguranta in functionare) si VDE (Asociatia Electrotehnica Germana).

Aceste marci se refera la conformitatea produsului cu cerintele de securitate din punct de vedere tehnic. Ele certifica faptul ca produsele se pot folosi fara a expune pe cineva la vreun pericol. De regula, una din conditiile acordarii acestor marci este aceea ca produsul sa fie conform cu standardele tehnice relevante. Beneficiarul marcii se angajeaza sa isi supravegheze continuu propria productie si sa se supuna unei inspectii din partea laboratorului de incercari al asociatiei.

Marca GS (Gepruft Sicherheit - figura nr. 7.3) este acordata de TUV (Technische Uberwahrungsvereine), organism de certificare a produselor abilitat de guvern. Aceasta marca este cea mai cunoscuta in Germania si atesta conformitatea cu standardele referitoare la securitatea persoanelor si cu Legea privind securitatea aparatelor tehnice. Nu este o marca obligatorie, dar un produs aflat in domeniul ei si care nu o are nu se vinde in Germania.

De asemenea se face si certificarea conformitatii cu standardele germane de referinta prin marcile DIN Gepruft (verificat DIN) si Marca DIN (urmata de numarul standardului de referinta), care sunt marci de conformitate gestionate de Institutul German de Standardizare DIN (Deutsches Institut fur Normung).

Marca GS

In Franta cel mai important organism de certificare a produselor este Asociatia Franceza de Standardizare (AFNOR), care este si organismul national de standardizare si care gestioneaza marca de conformitate cu standardele franceze NF pentru: produse industriale (a), produse ecologice (b), produse agroalimentare (c) si servicii (d) (figura nr. 7.4). AFNOR gireaza circa 130 aplicatii, adica 70% din totalul certificarilor.

a b c d

Marci de certificare AFNOR

Dreptul de aplicare a marcii "NF" se acorda pe baza incercarilor efectuate in laboratoare acreditate de Reteaua Nationala de Incercari (RNE), precum si pe baza unor audituri ale sistemului calitatii producatorului, efectuate, de regula, de experti independenti in numele AFNOR .

In Marea Britanie, Institutul Britanic de Standardizare (BSI) a stabilit ca certificarea produselor sa fie o directie distincta in cadrul acestuia, cu scopul de a mari avantajul competitiv al Marii Britanii si de a proteja interesele consumatorilor.

BSI este detinatorul marcilor Kitemark (a) si Safety-mark (b) (figura nr. 7.5). Kitemark este o marca protejata folosita de BSI pentru a certifica faptul ca un produs este conform cu un standard britanic. Similar, Safety-mark certifica faptul ca un produs este conform cu standardele britanice specifice privind siguranta sau cu cerintele de siguranta ale standardelor britanice care acopera si alte caracteristici ale produsului.

Aceste marci voluntare dovedesc ca produsul a fost incercat si a trecut cu succes de cerintele stringente de performanta.

Marcile indica, de asemenea, faptul ca procesul de productie a fost evaluat pentru a se asigura consecventa acestuia. Ambele marci dau produselor o noua valoare si le separa de restul bunurilor existente pe piata   

a b

Marci de certificare BSI

In celelalte tari ale Uniunii Europene certificarea produselor ocupa pozitii intermediare, unele tari fiind mai apropiate de sistemul francez, altele de cel englez.

3. Certificarea conformitatii in Romania

Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana a declansat un proces de transformari complexe si profunde in toata societatea romaneasca.

Una din zonele fierbinti este, fara indoiala, aceea de a asigura competitivitatea produselor si serviciilor din Romania, in contextul unei concurente acerbe cu viitorii parteneri din UE. O solutie a acestei probleme o constituie calitatea produselor si serviciilor romanesti, care va trebui sa fie la fel de ridicata ca si calitatea asigurata de operatorii economici si institutiile din tarile membre ale UE. Acest lucru a devenit posibil si in Romania, prin crearea unui sistem national de evaluare si certificare a conformitatii racordat la conceptia europeana .

Romania are in prezent o infrastructura de evaluare si certificare a conformitatii produselor si serviciilor bine dezvoltata si complet aliniata la standardele europene. Organismul recunoscut pentru a valida competenta si caracterul de terta parte pentru organismele si institutiile care evalueaza si certifica aceste performante este Asociatia de Acreditare din Romania (RENAR), ea fiind administratorul unic al marcii nationale de acreditare, produs cu valoare adaugata deosebita, conferind clientilor recunoastere nationala, europeana si mondiala.

Potrivit statutului sau, RENAR desfasoara activitati atat in domeniul reglementat cat si in cel nereglementat, urmarind in principal: sa confere incredere in competenta tehnica, impartialitatea si integritatea organismelor si laboratoarelor care efectueaza evaluarea conformitatii; sa contribuie la cresterea competitivitatii produselor si serviciilor, in contextul globalizarii pietelor; sa contribuie la promovarea principiului liberei circulatii a produselor si serviciilor; sa promoveze protectia vietii, sanatatii si securitatii persoanelor fizice, precum si a mediului inconjurator si apararea intereselor consumatorilor.

Conform statutului sau RENAR (organismul national de acreditare) evalueaza competenta organismelor de evaluare a conformitatii, promoveaza si dezvolta acreditarea si evaluarea conformitatii.

Avand ca sursa de inspiratie conceptia europeana cu privire la certificarea conformitatii produselor, si in Romania a fost introdusa practica certificarii voluntare si obligatorii a produselor, folosindu-se marca nationala de conformitate cu standardele romane. In acest sens se foloseste "marca SR" pentru certificarea conformitatii cu cerintele dintr-un standard roman si "marca SR-S" pentru certificarea conformitatii cu standardele romane de securitate, care prevad reglementari referitoare la protectia vietii si sanatatii consumatorului precum si la protectia mediului inconjurator

Marca de certificare a conformitatii cu standardele romane

Certificarea conformitatii produselor si serviciilor cu standardele romane de referinta si acordarea marcilor nationale de certificare se efectueaza de catre Asociatia de Standardizare din Romania prin contractare cu auditori, experti tehnici si cu laboratoarele de incercari acreditate conform procedurilor proprii.

Un produs marcat SR sau SR-S inseamna urmatoarele: produsul satisface caracteristicile stabilite printr-un standard roman, atat timp cat acesta exista; produsul este controlat de catre producator si de catre ASRO, in calitate de organism independent, prin audituri la sediul producatorului si prin prelevare de produse pentru verificare; producatorul se angajeaza sa verifice in permanenta acele caracteristici care sunt certificate

Titularii pot utiliza marcile de certificare a conformitatii cu standardele romane de referinta numai in legatura cu produsele sau serviciile pentru care au obtinut acest drept din partea organismul national de standardizare.