Colaborarea dintre psd si fdgr

UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

Facultatea de Stiinte Politice

COLABORAREA DINTRE PSD SI FDGR IN PERIOADA 2002- 2004.   

EFECTE LA NIVEL LOCAL

In lucrarea de fata doresc sa fac o prezentare a climatului politic determinat de colaborarea dintre Partidul Social Democrat si Forumul Democrat al Germanilor din Romania in perioada 2002-2004 accentuand asupra efectelor sale la nivelul judetului Sibiu.

In perioada ce a urmat rasturnarii regimului communist din decembie 1989, Romania a declansat un proces de tranzitie care a urmarit implicarea a trei niveluri de activitate: tranzitia politica, care urmarea o noua configurare a principalelor unitati de pe esichierul politic, tranzitia economica necesara imbunatatirii sectorului economic si tranzitia de integrare in structurile institutionale ale Occidentului. Acest proiect urmareste in principal planul tranzitiei politice care a constat in inlocuirea sistemului politic communist, bazat pe partidul unic, cu un sistem politic democratic modern, bazat pe pluripartidism si pe alegeri libere. Voi incepe prin a prezenta anumite elemente definitorii ale partidelor in general si voi insista asupra unitatilor coordonatoare ale activitatii de conlucrare la nivelul judetului Sibiu dintre PSD si FDGR.

Una dintre definitiile folosite adesea pentru a caracteriza partidele politice este cea a lui Joseph La Palombara si a lui Myron Weiner din " Political Parties and Political Development" care considera ca exista patru criterii definitorii ale unui partid: in primul rand, trebuie sa fie vorba despre o organizatie durabila care sa supravietuiasca fondatorilor sai, in al doilea rand este nevoie de o organizare completa ceea ce implica cooperare de la scara locala la cea nationala si relatii permanente intre aceste niveluri. Al treilea element il constituie cucerirea puterii atat la nivel local cat si la nivel national. Ultimul element identificat de cei doi il reprezinta modalitatea prin care partidele pot obtine puterea apeland la sprijinul popular; partidul devine astfel " un mediator, o interfata intre sistemul politic si corpul social".

Aceste patru criterii nu pot fi viabile fara alaturarea unor alte elemente care formeaza societatea. Pe acestea le voi prezenta in cadrul analizei colaborarii dintre PSD si FDGR. Duverger, urmand linia lui Ostrogorski si Michels, a pus insa accentul pe organizatia partizana: " . actualele partide se definesc mult prea putin prin program sau prin clasa aderentilor lor, cat prin natura organizatiei lor: un partid este o comunitate de o structura specifica."

Sistemul politic din Romania este o varietate a tipului parlamentar, pe care o putem numi sistem parlamentar prezidential. Ca proces insa, viata partizana a Romaniei dupa '89 este sincronizata experientei europene. Facand apel la metoda balansoarului, actualul sistem politic roman se plaseaza pe latura parlamentara a balansoarului. " Sistemul politic din Romania este mai prezidential decat cel din Italia, dar mai parlamentar decat sistemul polonez ( pana in 1997)." Principala tendinta pe plan politic a reprezentat-o divizarea partidelor deja existente. Un exemplu este PNL si FSN, scindat in 1992 in doua partide politice: PDSR si PSDR. Astazi in Romania exista mai putin de 50 de formatiuni; luand ca reper alegerile din 2000 principalele partide sunt: PSD ( rezultat din fuziunea dintre PDSR si PSDR, alaturi de PUR), PRM, PNL, PD si UDMR. Pe langa acestea un rol important il au si formatiunile politice cu reprezentare la nivel local, in primarii si consilii locale.

Guy Hermet considera ca partidele etnice se opun in general tendintei de a fi guvernate sau dominate de alte grupuri, dorind sa-si " revendice expres un particularism etnic, lingvistic si religios". Existenta FDGR nu este o exceptie in peisajul postcomunist al organizatiilor etnice; desi numarul germanilor din Romania este destul de mic- aproximativ 60.000- Forumul Democrat al Germanilor din Romania a reusit treptat sa se impuna pe plan politic castigand teren pentru consolidarea propriului program. Asa cum a recunoscut si Klaus Werner Johannis, presedintele FDGR si primarul judetului Sibiu, intr-un interviu acordat cotidianului Tribuna in anul 2004, FDGR nu este un partid politic deoarece nu figureaza pe lista formatiunilor politice de la Tribunalul Municipiului Bucuresti si nu are doctrina.

Care au fost insa motivele colaborarii dintre PSD si FDGR? Asa cum spunea si Duverger aliantele pe termen scurt sunt doar simple coalitii provizorii "care urmaresc obtinerea de avantaje electoral, inlaturarea unui guvern sau mentinerea lui" . In perioada 2001- 2004 PSD a preluat programul de guvernare al PDSR care avea ca obiective integrarea in NATO si in UE. Aceasta preocupare se gaseste mentionata si in protocolul de colaborare dintre PSD si FDGR: se urmareste mentinerea stabilitatii politice la nivel national care sa duca la accelerarea procesului de integrare europeana si euroatlantica. La nivel local colaborarea s-a realizat la nivelul conducerilor centrale prin diferiti reprezentanti ai fiecarei parti si prin participarea reciproca la reuniunile nationale ale celor doua formatiuni politice.

Protocolul incheiat la data de 13 iunie 2002 era de fapt o continuare a unei colaborari incepute in anul 2000 si a unui "dialog permanent privat la nivel central si local " asa cum sustinea presedintele PSD Adrian Nastase.

Scopul colaborarii initiale era obtinerea sprijinului popular din partea formatiunilor etnice din Romania urmarind concretizarea acestuia la alegerile electorale. Dupa cum am spus, desi FDGR era o formatiune minora din punct de vedere al numarului membrilor s-a incercat punctarea unei oarecare pozitii politice prin participarea la alegerile locale din 2000 pentru obtinerea de locuri in Consiliul Local. La alegeri, potrivit rezultatelor din Monitorul Oficial, FDGR a avut ca numar de voturi pentru primari: 50.900 (0.59%), numar mandate de primar: 5 (0.17%), numar voturi pentru Consiliile Locale: 23.289 (0.27%), numar mandate de consilieri locali: 78 (0.20%), numar voturi pentru consiliile judetene: 21.882 (0.27%) si numar de mandate de consilieri judeteni: 4( 0.23%).

Alegerile din 2000 au consacrat atat la nivelul guvernarilor locale cat si la nivelul guvernarii nationale forta asocierii dintre afaceri si politica, sub forma unor retele de interese personale. "Procesul a evoluat de " jos in sus", de la alegerile locale la cele generale" punandu-se bazele unei noi structuri de cooperare. La nivelul judetului Sibiu, persoana lui Johannis era deja cunoscuta inca din 2000 cand, desi a participat ca outsider, a obtinut functia de primar al Hermannstadt-ului. PSD s-a axat pe aceasta latura cand a hotarat incheierea colaborarii; avand la baza influenta lui Johannis asupra administratiei s-a reusit prezentarea intregului program al PSD la nivel local. Din punct de vedere sociologic, succesul unei personalitati politice, indiferent daca face sau nu parte dintr-un partid, este determinat de relatiile sale interpersonale cu varful administratiei, cu patronatul local, cu intelectualitatea locala si cu reprezentantii celorlaltor partide politice. " In calitate de reprezentanti in politica ai elitelor locale, ei aduc o autonomie mare fata de conducerea de varf ale partidelor politice" realizandu-se o noua retea de relatii interpersonale.

Prin aceasta colaborare s-a creat un transfer al optiunilor politice dominante ( de la PSD la FDGR si invers) de la cea mai puternica personalitate politica la o institutie puternica prin atributiile sale legale si capabila sa implementeze anumite decizii.

In acea perioada se vorbea foarte mult despre drepturile minoritatilor din Romania si despre locul pe care acestea il au la nivel politic. La nivelul judetului Sibiu, colaboararea a accentuat necesitatea declansarii unui lung proces de reabilitare administrativa si financiara a orasului. S-a avut in vedere suma alocata de Ministerul Informatiilor Publice minoritatii germane pentru sprijinul activitatiilor proprii, sprijinirea intreprinderilor mici si mijlocii prin asigurarea unor resurse financiare pentru a accede la diferite programe prin fundatiile FDGR si sprijinirea primarului Sibiului, Klaus Johannis, in toate demersurile pe care le initiaza in interesul orasului.

Colaboararea mai poate fi inteleasa si in termeni de interese de ambele parti implicand recrutarea personalului politic, socializarea si comunicarea politica, iar in final elaborarea de programe alternative. Integrarea intereselor se realizeaza prin cooperare intre aderenti; recrutarea acestora este determinata de " stabilirea procedurilor interne care permit diferitelor puncte de vedere, diferitelor interese, de a fi prezentate, discutate, intelese si integrate".

Potrivit lui Daniel-Louis Seiler " ansamblul structurat alcatuit din relatia de opozitie, de cooperare care exista intre partidele politice actioneaza pe scena politica in aceeasi societate politica." Locul ocupat de PSD pe esichierul politic din perioada 2001-2004 a determinat impunerea unui anumit exercitiu de lucru atat la nivel local cat si la nivel national; intreaga autoritate a trecut prin filtrul unei noi formatiuni si s-a concretizat in noul mediu. Duverger sustinea ca forma de autoritate se modifica prin doua procese: "in primul rand se trece de la o directie personala la una institutionala, iar in cadrul institutiilor, autoritatea a luat un caracter personal."

Fenomenul migratiei politice a facut dificila pentru partidul de guvermamant, si nu numai, concretizarea unei baze de sprijin utila pentru alegerile electorale. Trecerea masiva a unor politicieni de la un partid la altul, desele rupturi din interiorul partidului, relativa neputinta de a construi aliante viabile, toate au ingreunat procesul de consolidare partizana la nivelul societatii. Se urmarea obtinerea unui sprijin cat mai puternic din partea diverselor grupuri etnice mai ales in sustinerea guvernului in aplicarea programului de guvernare. La Palombara si Weiner sustineau ca nevoia suportului public are de fapt doua circumstante: poate avea loc o schimbare in atitudinea indivizilor referitor la autoritate; o parte din elita politica va cauta sa obtina sprijin public pentru a-si mentine puterea chiar daca publicul nu participa activ la viata politica. In cazul PSD cred ca ne putem referi la o combinatie a celor doua circumstante in conditiile colaborarilor incheiate de partid cu mai multe grupari sau formatiuni.

PSD si FDGR au urmarit sa sustina Planul de actiuni 2002 si strategiile de dezvoltare economica si sociala la nivel national si local. La nivelul judetului Sibiu, FDGR a urmarit crearea de colaborari intre " Universitatea Lucian Blaga " si universitatile germane si ocuparea de catre cetatenii germani a unor functii in structurile institutionale. Colaboararea la nivel politic a avut consecinte si in domeniul economic imbunatatit prin cresterea rapida a investitorilor straini veniti in Sibiu: s-a realizat o investitie de peste 300 de euro pe cap de locuitor.

Fiecare dintre reprezentantii celor doua adunari doreau consolidarea pozitiilor lor inlauntrul adunarii si prezentarea orientarilor lor in fata opiniei publice. Elementul principal al colaborarii l-a reprezentat mobilizarea la nivel national a unei structuri locale semnificative si selectarea elitelor politice in jurul programului PSD.

Colaborarea dintre PSD Si FDGR poate fi vazuta ca o concretizare a aspiratiilor politice ale grupurilor determinate in conformitate cu interesele lor materiale si morale. Societatea este cea care determina astfel de procese de organizare si de desfasurare. O caracteristica a societatii romane este o "autonomizare a structurii de politica propriu-zisa" ; PSD nu-si mai defineste interesele in forma politica ci exclusiv prin relatia cu centrele de putere ale administratiei locale. Organizatia PSD a urmarit mentinerea unor relatii de colaborare care sa cointereseze la succesul local al partidului un numar cat mai mare de centre de influenta.

Bibilografie:

1. BRÉCHON, Pierre- Partidele politice, Traducere de Marta Nora Tarnea si Adina Barvinschi, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2004

2. CHAGNOULLAND, Dominique- Dictionar al vietii politice si sociale, Traducere de Miruna Runcan, Editura ALL, Bucuresti, 1999

3. DUVERGER, Maurice- Les parties politiques, Libraire Armand Colin, Paris, 1951

4. HERMET, Guy- Dictionnaire de la science politique et des institutions politiques, Armand Colin, Paris, 1994

5. PASTI, Vladimir- Sociologie politica, Editura ZIUA, Bucuresti, 2004

6. RADU, Alexandru- Sisteme politice contemporane, Cartea Universiatra, Bucuresti, 2003

Site-uri internet:

www.psd.ro- vizitat la data de 16 aprilie 2005, ora 14.35

www.revista22.ro- vizitat la data de 18 aprilie 2005, ora 18.00