Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia.masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii




Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Stiinte politice


Index » legal » » administratie » Stiinte politice
» CONCEPTUL SI FORMELE ACTIUNII POLITICE


CONCEPTUL SI FORMELE ACTIUNII POLITICE


CONCEPTUL SI FORMELE ACTIUNII POLITICE

Intre cultura - politica si actiune - politica exista o stransa legatura,

cultura - politica ofera cunostintele si judecatile politice de valoare pe care actiunea politica se sprijina si le fructifica.

Actiunea politica poate fi definita ca o activitate constienta, mai mult sau mai putin organizata, desfasurata fie de diferite institutii politice (stat, partide, etc.) fie de indivizi ca simpli cetateni, pentru atingerea unui anumit tel politic in conformitate cu convingerile acestora. [1]



Actiunea politica poate fi declansata, sustinuta pana la implinire de catre un individ, un grup sau o institutie. Din perspectiva individuala actiunea politica reprezinta orice comportament observabil al unui individ manifestat intr-un sistem politic prin care se vizeaza influentarea selectiei conducatorilor politici, influentarea procesului de luare a deciziilor politice si/ sau influentarea administrarii treburilor publice.[2]

Orice actiune politica presupune atat aspecte teoretice cat si practice, care se impletesc intre ele si care urmaresc fie probleme de organizare si conducere a societatii, fie de influentare a opiniei publice. Eficienta actiunii politice este determinata, in ultima instanta, de gradul de cultura politica, pentru ca numai prin cultura politica se poate actiona in cunostinta de cauza. Actiunea politica se manifesta prin anumite forme precum: comportamentul politic, atitudinea politica si participarea politica.

Pentru Romania, care se afla in plin proces de realizare a unor structuri democratice, sunt vitale cultura politica, formarea unor convingeri si conceptii politice democratice, care sa asigure participarea constienta a indivizilor la viata politica a tarii prim manifestarea tuturor formelor de actiune politica amintite.

Comportamentul politic constituie acea forma de actiune politica prin care membrii societatii se raporteaza intr-un anumit mod la puterea politica, la institutii si organizatii politice, la diferite doctrine, programe si acte politice. Exemple: participarea sau nu la alegeri, la diferite demonstratii, la intruniri, respectarea sau nu a legilor etc..

Comportamentul politic al membrilor societatii depinde in mare masura de nivelul de cultura, politica, de gradul de intelegere si apreciere a valorilor politice. De regula, un nivel inalt de cultura politica si de apreciere cat mai corecta a valorilor politice conduce la un comportament democratic benefic pentru soarta democratiei din tara respectiva, si invers.

O alta forma a actiunii politice este atitudinea politica.

Atitudinea politica constituie o modalitate concreta a actiunii politice, prin care se reactioneaza pozitiv sau negativ fata de idei, doctrine, programe, situatii si evenimente politice. In general, atitudinea politica reliefeaza pozitia favorabila sau nefavorabila fata de activitatea si doctrina unui partid, a statului, a diferitelor organisme interne si internationale etc.. Astfel, pot sa existe atitudini pro sau contra monarhiste, pro sau contra republicane, atitudini politice de stanga sau de dreapta etc..

De regula, atitudinea cetatenilor sau chiar a unor grupuri sociale se constituie in functie de convingerile politice pe care le au si a ideologiei politice pe care o impartasesc (conservatoarea, liberala, social - democratica etc.).

O alta forma a actiunii politice o constituie participarea politica.

Prin participare politica se intelege    o angajare activa a cetatenilor sau a grupurilor sociale la elaborarea deciziilor politice si la transpunerea lor in viata. Ea reprezinta o forma superioara de manifestare a actiunii politice si constituie o conditie importanta a unui regim democratic. Exemple de participare politica putem avea: incadrarea in randurile unui partid politic, si activitatea desfasurata in cadrul acestuia, participarea la alegeri prin candidarea la anumite posturi de conducere, activitatea depusa in organisme de conducere etc..

Participarea la viata politica a cat mai multor cetateni , a unor largi categorii sociale, este posibila numai intr-un regim democratic autentic, intre aceste doua componente existand o legatura organica. Cu cat participarea politica este mai larga si reprezentativa, cu atat regimul politic este mai democratic, iar acesta la randul sau mareste gradul de participare a cetatenilor la viata politica a tarii.[3]

Enumerarea formelor actiuni politice permite o clasificare a lor in actiuni politice legale si actiuni politice ilegale in sensul ca unele se supun legilor, altele ( terorism politic, revolte, revolutii) nu sunt inscrise ca posibilitati de actiune in nici o lege. Formele cele mai acute ale actiunii politice ilegale sunt exprimate in sintagma "terorismul revolutionar" care se refera la explozia maselor constranse de terorismul de stat si la actiunea directa violenta pentru rezolvarea unor conflicte violente.

Care este explicatia desfasurarii actiunilor politice de catre individ, a participarii lui la viata politica? O explicatie ar fi apararea sau promovarea intereselor economice ale individului / grupului social. Dar in opinia noastra a avea mai mult nu depaseste animalitatea, la care exista dorinta de a avea ( cainele ingroapa osul). O alta explicatie (in continuarea primeia) pe care o gasim la Platon, la Hegel si la Nietzsche, se bazeaza pe dorinta de a fi recunoscut ca fiinta care are o anumita valoare si demnitate.

Dorinta de recunoastere (Hymos) se obiectiveaza in lupta de recunoastere, una din formele acesteia fiind actiunea politica. Actiunea politica poate fi interpretata drept un rezultat al manifestarii megalothimiei ( dorinta de a fi recunoscut superior altora) si/sau izothimiei (dorinta de a fi recunoscut egalul altor oameni). Aceste impulsuri subiective ale actiunii oamenilor se instituie ca idei centrale in analiza actiunii politice realizata de toti marii ganditori.

Desfasurarea unei actiuni politice sub toate formele ei de manifestare, in mod cat mai eficient si corespunzator, depinde, dupa cum s-a mai aratat, de un nivel ridicat de cultura politica a membrilor societatii. Un comportament politic, o atitudine politica, o participare politica corespunzatoare nu sunt posibile fara un grad ridicat de cultura politica.

Mai trebuie subliniat si faptul ca o actiune politica adecvata presupune, in mod necesar , o corelare corespunzatoare intre libertate si responsabilitate, intre drepturi si indatoriri.[4]

Libertatea politica este valoarea esentiala a democratiei si un drept fundamental al omului. Numai in cadrul unei libertati politice, oamenii pot desfasura actiuni politice, pot efectua creatii politice in concordanta cu cerintele de proces ale societatii. Libertatea politica presupune atat libertatea de gandire, de opinie, cat si libertatea de actiune. Libertatea politica se poate manifesta numai in situatia in care societatea ofera un cadru corespunzator pentru aceasta, respectiv un regim democratic. Dar libertatea politica, la randul ei, nu poate exista si nu se poate manifesta corespunzator decat in stransa corelatie cu responsabilitate politica. O autentica libertate inseamna, in primul rand, o libertate responsabila.

Responsabilitatea politica presupune corelarea libertatii individului cu libertatea celorlalti care, in final, sa aduca la armonizarea intereselor sociale. Printr-o libertate responsabila, individul nu afecteaza, ci, dimpotriva, stimuleaza libertatea semenilor sai. Prin urmare, responsabilitatea implica respectarea unor norme, indeplinirea unor obligatii si indatoriri care, numai in acest fel, pot sa asigure exercitarea libertatii de catre toti cetatenii.

Pentru reusita succesului de democratizare a vietii politice care se desfasoara in Romania o importanta deosebita o are si existenta unui raport corespunzator intre libertate si iresponsabilitate, intre drepturi si indatoriri. A fi democratic inseamna, in egala masura, sa-ti exerciti pe deplin drepturile si libertatile, dar sa-ti indeplinesti ce aceeasi constiinciozitate si indatoririle si obligatiile ce-ti revin in cadrul societatii.[5]



Ibidem, p. 192

Jack C. Plano, Dictionar de analiza politica, Editura Ecce Homo, Bucuresti,    1993, p.7.

Valsan, op. cit.,pp., 193-194.

N. Dragoi, Elemente de Politilogie, Editura Fundatiei "Andrei Saguna, Constanta, 1995, p 44.

Valsan, op. cit., p195-196.





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate

Stiinte-politice


Demografie
Stiinte politice






termeni
contact

adauga