CONTINUTUL SI ESENTA REGIMURILOR POLITICE

CONTINUTUL SI ESENTA REGIMURILOR POLITICE

Notiunea de regim politic este vazuta de multi autori in legatura cu dinamica politicului, mai precis cu notiunile de schimbare si transformare ale regimurilor politice. Daca, din punct de vedere traditional, prin expresia "regim politic", se inteleg formele si institutiile fundamentale (regimurile parlamentare si prezidentiale), sub unghiul schimbarii, numerosi autori, printre care si Alain Rouquie, disting autoritatile politice, adica detinatorii puterii si politicile pe care ei le pun in aplicare, de ordinea institutionala si de formele de guvernamant care constituie regimul politic. Prin urmare, "raporturile dintre schimbarea politica si transformarea politica sunt complexe, interactive, adica dialectice. Numeroase componente ale vietii politice pot fi modificate fara ca regimul sa se schimbe, iar un singur element nevralgic poate fi suficient pentru a transforma radical natura puterii. In plus, acelasi element poate, in contexte diferite, sa joace cand un rol decisiv, cand sa nu modifice cu nimic esenta regimului."[1]

Daca organele de conducere ale puterii politice, in general, organele de stat se constituie si actioneaza prin consultarea cetatenilor, prin respectarea vointei si intereselor acestora, avem de-a face cu un regim democratic. Un astfel de regim, de regula, reprezinta interesele generale ale tuturor membrilor societatii, ale tuturor categoriilor sociale.

Dimpotriva, daca organele puterii politice, organele de stat, se constituie si

actioneaza prin nesocotirea vointei cetatenilor, fara consultarea acestora si impotriva vointei lor, avem de-a face cu un regim dictatorial, care reprezinta interesele unui grup minoritar, in conflict cu interesele generale ale societatii.

Asadar, regimul politic este determinat, in ultima instanta, de raporturile de

forta dintre cetateni, dintre societatea civila si stat.

Cu cat masele actioneaza mai organizat si constient, cu cat gradul de cunoastere si vointa politica este mai ridicat, cu atat ele pot sa impuna un regim care sa le serveasca interesele, respectiv un regim democratic si invers.

In evolutia sa istorica, societatea omeneasca a cunoscut atat regimuri democratice, cat si dictatoriale, in raport cu conditiile concret istorice. Regimul politic nu trebuie confundat cu forma de guvernamant; aceasta din urma se refera la raporturile dintre diferitele organisme ale statului in procesul lor de constituire. In acest sens pot sa existe ca forme de guvernare: monarhii absolute sau constitutionale, republici prezidentiale parlamentare, etc.

Regimul politic nu depinde atat de forma de guvernare, cat mai ales de raportul dintre acesta si cetateni.

Este adevarat ca in cazul unor monarhii cu caracter absolut nu pot sa existe decat regimuri dictatoriale. In cazul monarhiilor constitutionale putem avea regimuri democratice, iar in cazul unei republici prezidentiale, pot exista atat regimuri politice democratice, cat si dictatoriale