Consiliul U.E

Consiliul U.E

In cadrul sistemului institutional, dupa configuratia care i-a fost data, Consiliul se prezinta ca un organ interguvernamental ce reprezinta interesul statelor membre. desi tratatele nu prevad nici o ierarhie intre institutii, Consiliul detine totusi un rol dominant.

Constituire.

Consiliul de Ministrii a aparut pe cale conventionala, prin tratatele institutive, avand la inceput, denumiri diferite Consiliul Special de Ministrii (CECA) si Consiliu (CEE si EUROATOM).

Dupa unificarea institutiilor, prin tratatul de la Bruxelles (1965) - Tratatul constituind un Consiliu Unic si o Comisie Unica - poarta denumirea de Consiliu de Ministrii.

Tratatul asupra Uniunii Europene consacra pentru intitutia avand atributii decizionale, terminologia de "Consiliul Uniunii Europene."

Componenta

De la 1 mai 2004, Consiliul UE este compus din 25 de membri. Art. 203 din Tratatul stabilind CE (fostul art. 146 Tratatul asupra UE ; art.116 alin.1 EUROATOM si art.27 alin.1 CECA):

"Consiliul este format din cate un reprezentant al fiecarui stat membru, la nivel ministerial, abilitat sa angajeze guvernul acelui stat membru "

Consiliul, in functie de materia in dezbateze, poate avea forme diverse:

Consiliul Afacerilor Generale si al Relatiilor Externe - compus din ministrii afacerilor externe

Consiliile Specializate (agricultura; economico-financiare) - compuse din ministrii de resort.

Consiliile conjuncte - compuse din ministrii afacerilor externe si ministrii de resort.

Functionare.

Conditiile de functionare a Consiliului sunt stabilite de Tratatul asupra Uniunii Europene, Tratatele constitutive si regulamentul interior elaborat de Consiliu.

Regulamentul este prevazut de art. 207 CE (fostul art.151 Tratatul asupra UE, art.121 cap.3 EUROATOM; art.3 cap.3 CECA), substituindu-se art.5 din Tratatul de fuziune. Regulamentul a fost modificat in 1999, dupa modificarile aduse de Tratatul de la Amsterdam si-n 2002 dupa Summit-ul de la Sevilla.

Presedentia Consiliului este exercitata pe rand de catre fiecare stat membru pentru o durata de sase luni potrivit unei ordini stabilite prin art. 203 CE (fostul articol 146 alineatul 2 - Tratatul asupra UE; art 116 alin.2 EUROATOM; art.27 cap.2 CECA ).

Consiliul se intruneste la convocarea presedintelui la initiativa acestuia, a unuia dintre membri sau a Comisiei. Este suficienta prezenta a cel putin zece membri pentru ca aceasta sa poata proceda la vot. In cazul in care se recurge la aceasta procedura, orice membru al Consiliului poate, de asemenea, sa actioneze in numele a nu mai mult de unul dintre membrii sai (votul prin procura).

De regula, la intrunirile generale ale Consiliului care au loc lunar, participa ministrii de externe, insotiti de ministrii de resort pentru problemele in discutie. In cazul sedintelor specializate participa reprezentanti a caror calitate depinde de natura problemelor abordate. Suplimentar si fara vreo restrictie se pot organiza intruniri speciale pe domenii de activitate, in perioadele dintre sedintele Consiliului cu participarea oficialilor in cauza si uneori a a membrilor Comisiei fara a se putea lua hotarari.

In activitatea sa, Consiliul este asistat de catre Secretariatul General - organism ce asigura baza logistica, reuneste un numar foarte mare de functionari, fiind condus de un secretar general, asistat de un cabinet.

Componenta. Este compus din mai multe directii si servicii, dintre care rolul general il joaca Serviciul juridic.

Atributii. Secretariatul General supune Consiliului proiectul privind cheltuielile, gestioneaza fondurile puse la dispozitie de Consiliu si participa la sesiunile acestuia prin reprezentantul sau - Secretarul General.

Pe langa Consiliu functioneaza un Comitet al Membrilor Permanenti ai statelor membre (COREPER) care are sarcina de a pregati lucrarile Consiliului si de a executa mandatele care le sunt incredintate de acesta (articolul 151 paragraful 1).

In cadrul COREPER fiecare stat are un reprezentant permanent cu rang de ambasador si un reprezentant adjunct cu rang de ministru plenipotentiar.

COREPER se prezinta ca un organ de dialog si control politic. Dialogul dezvolta doua categorii de relatii. Pe de o parte reprezentantii fiecarui stat se fac purtatori de cuvant ai interesului statului propriu, incercand sa convinga pe ceilalti membri de justetea pozitiei sale, iar pe de alta parte ei reprezinta pe langa autoritatile nationale pozitia de COREPER.

COREPER este si un organ de control politic pe care il exercita asupra solutiilor date de experti in lucrarile de analiza cu caracter tehnic. Consiliul este asistat, de asemenea, de alte comitete specializate pe domenii, dintre care rolul cel mai important il joaca Comitetul monetar si Comitetul special agricol, data fiind pozitia deosebita pe care cele doua domenii o detin in cadrul politicilor comunitare.

Atributii.

Rolul si atributiile Consiliului sunt date de evolutia in timp a acestei institutii in lumina a trei acte fundamentale.

In lumina Tratatului CECA, Consiliul avea rolul de a armoniza actiunile Inaltei Autoritati, de a stabili politica economica, fiind un organ de coordonare si consultare.

Prin Tratatele Comunitatii Economice Europene si CEEA, Consiliul a devenit principalul organ legislativ al Comunitatilor si in al doilea rand organ executiv, avand totodata rolul de a coordona politicile economice.

Tratatul de la Maastricht, dand calitatea de institutie a Consiliului european, o investeste cu o parte din atributiile Consiliului.

In lumina reglementarilor aratate, Consiliul are ca atributii:

- constituie principalul organ legislativ, actele sale (directive, regulamente) aplicandu-se direct subiectelor de drept

- atat in raporturile externe, cat si in cele interne, se manifesta si ca un organ executiv, cu atributii care traditional revin guvernelor. In relatiile cu statele terte el reprezinta Uniunea, incuviinteaza purtarea negocierilor, da Comisiei mandat sa il reprezinte in raporturile externe si la negocieri. La negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeana, Consiliul joaca rolul hotarator;

- in materie bugetara elaboreaza proiectul de buget si participa alaturi de Parlamentul european la o procedura complexa de elaborare a bugetului in forma sa definitiva si la adoptarea lui;

- are atributia de a coordona actiunile statelor membre si alaturi de Consiliul european participa la elaborarea politicilor de integrare economica si politica, juridica, definind linia politica generala. Aceasta atributie si-o exercita prin mijloace proprii putand elabora acte obligatorii sau simple recomandari in vederea realizarii finalitatii constructiei comunitare;

- in rare cazuri prevazute doar in Tratatul CECA, Consiliul are si atributii de consultare si tutela, fiind abilitat sa dea avize si autorizari in cateva domenii particulare;

In luarea deciziilor sale Consiliul actioneaza in mod obisnuit pe baza unor propuneri sau recomandari ale Comisiei si, dupa caz, dupa consultarea Parlamentului sau a altor institutii ori organisme.

Consiliul are o competenta generala de a adopta acte mentionate la articolul 189 din Tratat, potrivit cu obiectivele de indeplinit. Doar atunci cand este expres prevazut in Tratat, el trebuie sa adopte un act de o natura determinata, de exemplu directive sau decizii.

Cu toate modificarile aduse de Tratatul de la Maastricht putem spune ca acest organ nu si-a pierdut rolul deosebit de important in structura institutionala a Uniunii Europene.