Constitutionalismul romanesc dupa 1989

"Constitutia este legea fundamentala, in sensul ca de la ea purcede in baza principiului legalitatii, intreaga ordine de drept"

Pana in 1947, Statul roman a fost organizat ca monarhie constitutionala, dupa modelul monarhiilor occidentale. Sistemul politic si economic era cel liberal. Astfel institutiile politice democratice si legislative europene sunt parte integranta a civilizatiei romanesti traditionale. Ocupatia sovietica din timpul celui de-al II-lea Razboi Mondial, a instaurat regimul comunist care a desfiintat institutiile politice democratice si a dus la eliminarea aproape completa a libertatilor individuale si a proprietatii private. Legislatia a fost brusc schimbata.

Dupa anul 1989, anul caderii regimului comunist in Romania, au avut loc profunde modificari in viata sociala, politica si economica. Aceste modificari au avut in vedere revenirea la valorile democratice traditionale romanesti si sincronizarea cu valorile europene occidentale. Primul pas important a fost realizat prin adoptarea Constitutiei din 1991, inspirata dupa cele mai moderne Constitutii europene actuale, dar si dupa Constitutia din 1923.

Parlamentul ales in Romania la 20 mai 1990, a avut misiunea de a elabora Constitutia Romaniei. Dupa Revolutia din Decembrie 1989, au fost inlaturate structurile de putere ale regimului dictatorial si noua putere a elaborat o serie de acte cu caracter constitutional. Constitutia din anul 1965 a continuat sa fie in vigoare in ceea ce priveste drepturile cetatenesti, organele de judecata, organele administrative ale teritoriului, cu unele modificari.

Dintre principiile formulate dupa victoria Revolutiei si care au fost preluate de Constitutia din anul 1991 sunt: forma republicana de guvernamant, pluralismul politic, separatia puterilor, Parlament bicameral, democratie si libertate, consultarea poporului prin Referendum in legatura cu legile de importanta deosebita, etc. Primul act normativ emis de Guvernul instaurat dupa victoria Revolutiei este Decretul-Lege nr. 2 din 27. Decembrie 1989 privind constituirea si functionarea Consiliului Frontului Salvarii Nationale si a Consiliilor teritoriale ale Frontului Salvarii Nationale. Acest decret-lege a fost emis in scopul realizarii Programului Consiliului Frontului Salvarii Nationale, ce prevedea abandonarea rolului conducator al unui singur partid, sistemul democratic pluralist, separarea puterilor, restructurarea economiei nationale, restructurarea agriculturii, libertatea presei, libertatea cultelor, organizarea comertului, reorganizarea invatamantului, etc. Pe baza acestui decret-lege ia nastere Consiliului Frontului Salvarii Nationale, "ca organ suprem al puterii de stat" . Decretul lege cuprinde o serie de reglementari stabileste ca numele tarii este Romania, ca forma de guvernamant este Republica, stabileste culorile drapelului. Se organizeaza Consiliile teritoriale judetene, municipale, orasenesti si comunale. Se organizeaza Biroul Executiv al Consiliului si se stabilesc prerogativele Presedintelui Frontului Salvarii Nationale. Consiliul Frontului Salvarii Nationale avea atributii similare cu ale unui Parlament.

La 31 Decembrie se elaboreaza decretul-lege privind functionarea si inregistrarea partidelor politice. Prin Decretul-Lege nr. 92/1990 privind alegerea Parlamentului si a Presedintelui Romaniei se stabileste ca Parlamentul este bicameral, senatorii si deputatii sunt alesi prin vot universal, direct, egal si liber. Este introdus scrutinul de lista. Cele doua Camere vor forma Adunarea Constituanta ce va trebui sa elaboreze o Constitutie in timp de noua luni. In baza decretului-lege s-au desfasurat alegerile din 20 mai 1990. Comisia de redactare a proiectului de Constitutie, a fost o Comisie Parlamentara speciala subordonata Adunarii Constituante "elaborarea Constiutiei a raspuns cerintei realizarii cadrului juridic fundamental al evolutiei spre statului de drept, democratic si social "

Comisia a lucrat sub regula "discretiei" pana la predarea catre Comitetul Adunarii Constituante a principiilor si structurii proiectului de Constitutie. Dezbaterea Proiectului de Constitutie s-a desfasurat intre 10 septembrie si 21 noiembrie 1990. Pentru Constitutie au votat mai mult de 2 3 din nr. membrilor Adunarii Constituante, Constitutia a fost supusa unui Referendum si fiind aprobata a intrat in vigoare.

Constitutia este structurata in 152 de articole grupate in 7 titluri.

Primul titlu se intituleaza "Principii generale". "Constitutia a consfintit in primul sau articol caracterele si atributele statului roman si a precizat totodata un set de valori supreme care stau la baza statului si a regimului politic democratic" . Constitutia Romaniei din 1991 recepteaza si primeste importanele valori si principii ale democratiei constitutionale universale. In ceea ce priveste Statul de Drept, nu exista nici un articol care sa reglementeze aceasta institutie. In Constitutie apar insa caracteristici menite sa ajute la infaptuirea Statului de Drept, amintite de Cristian Ionescu in cartea sa "Constitutia Romaniei", regimul constitutional prin care sursa formala a puterii este Constitutia, legitimitatea populara a minoritatilor publice, galitate in fata legii, a tuturor, alegeri libere prin vot universal, egal, secret si direct, dreptul la aparare bazat pe prezumtia de nevinovatie, pluralismul politic precum si garantarea drepturilor si libertatilor cetatenesti consfintite prin Constitutie. Populatia participa la conducere pe cale reprezentativa, dar si prin Referendum. Ionescu analizeaza caracteristica atribuita Statului Roman "stat social"- "social pune in evidenta rolul statului de prolegiuitor al interesului general si al nevoilor sociale elementare ale individului defavorizat de economia de piata" . Prin Constitutie oamenii se bucura de protectie din partea statului, iar drepturile lor sunt aparate si garantate. Exista dispozitii prin care se recunoaste dreptul persoanelor apartinand minoritatilor nationale la pastrarea si dezvoltarea identitatilor lor culturale, religioase, lingvistice. Statul Roman se angajeaza sa indeplineasca toate obligatiile care ii revin din tratatele la care ia parte.

Prin cel de-al II-lea de-al doilea titlu "Drepturile, libertatile si indatoririle fundamentale", Constitutia prevede egalitate in drepturi, cetatenii romani sunt egali in fata legii fara discriminare, li se asigura o serie de drepturi si libertati fundamentale. Dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor vor fi aplicate si interpretate in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si tratatele la care Romania este parte. Potrivit articolului 19 al Constitutiei, cetatenii romani nu pot fi extradati sau expulzati din Romania. Doar cetatenii straini pot fi extradati numai in baza unor conventii internationale sau in conditii de reciprocitate. Dreptul cetatenilor de a avea acces neingradit la justitie si de a se adresa instantelor prevazute de lege este asigurat de stat prin articolul 21.

Cristian Preda in cartea sa "Modernitatea Politica si Romanismul" incearca sa descopere daca textul Constitutiei din anul 1991 participa oare la modernitate ?" Preda apreciaza faptul ca o Constitutie se adreseaza in primul rand cetatenilor si va face o analiza "strict conceptuala a Constitutiei din anul 1991 . Cristian Preda concluzioneaza ca in cuprinsul Constitutiei ne confruntam mai degraba cu "enumerarea unor tipuri de interese colective si nu interese propriu-zise"2, iar "raportul dintre stat si societate este partea cea mai obscura in intreg textul Constitutiei intrucat el nu este afirmat decat ca unul din obiectele actiunii mediatoare a Presedintelui" .

Libertatea individuala si siguranta persoanei sunt inviolabile. Prin prevederile Constitutiei din 1991 este consacrata cu valoare de principiu constitutional egalitatea pedepselor. Nici o pedeapsa nu poate fi stabilita sau aplicata decat in conditiile si in temeiul legii dupa cum prevede articolul 23 din Constitutie, "in acord cu conventiile internationale la care Romania este parte, Constitutia interzice tortura, iar Codul penal sanctioneaza asemene fapte" .

Rolul informatiei in cadrul unui regim democratic este esential. Astfel se legitimeaza si contureaza rolul presei de a exprima opinia publica. Mijloacele de informare in masa precum si autoritatile publice sunt obligate prin Constitutie sa informeze opinia publica.

Statul ocroteste proprietatea care poate fi publica sau privata. Proprietatea privata este inviolabila. Dreptul la proprietate este un drept fundamental, garantat de Constitutie.

"Avocatul Poporului" are rolul de a apara drepturile si libertatile cetatenilor " Constitutia din 1991 s-a referit la Avocatul Poporului atat ca institutie cat si ca persoana investita cu anumite atributii"5

In ceea ce priveste Autoritatile Publice, Parlamentul este organul reprezentativ al poporului Roman, este bicameral fiind alcatuit din Camera Deputatilor si Senat. Camera Deputatilor si Senatul se aleg pe o perioada de 4 ani prin vot direct, secret, egal si liber exprimat. Constitutia din 1991 a optat in favoarea republicii semiprezidentiale rezultata din impletirea unui element esential al regimului prezidential, respectiv alegerea directa a sefului statului cu raspunderea politica a Guvernului in fata Parlamentului. Constitutia prevede o raspundere politica si juridica a Presedintelui si un mandat de 4 ani. Actul fundamental din 1991 evidentiaza " raporturi speciale intre Seful statului si Primul Ministru" , intrucat nu este prevazut faptul ca Primul ministru ar putea fi revocat de Presedinte. In Constitutie nu au fost precizate clar conditiile in care Guvernul poate sa recurga la Ordonante de Urgenta.

"Autoritatea Judecatoreasca" se refera la Instantele Judecatoresti, Ministerul Public si Consiliul Suprem al Magistraturii. Justitia se realizeaza prin Curtea Suprema de Justitie si prin celelalte institutii judecatoresti stabilite prin lege.

Titlul sase, "Revizuirea Constitutiei", reglementeaza initiativa revizuirii, procedura si limitele sale. "Dispozitiile finale" este ultimul titlu al Constitutiei si cuprinde regulile referitoare la intrarea in vigoare a Constitutiei, institutiile existente si cele viitoare etc.

Cristian Preda in cartea sa Modernitatea Politica si Romanismul", concluziona ca incoerenta Constitutiei din 1991 deriva printre altele si de la definirea unui stat total contradictoriu cu afirmarea statului de drept .

Adoptarea in 1991 a unei Constitutii, inspirata din Constitutiile europene contemporane a creat cadrul unor modificari radicale ale legislatiei. Practic a fost regandit intregul sistem legislativ, iar reglementarile mai vechi existente inainte de regimul comunist cum sunt Codul Civil din 1864 si Codul Comercial din 1887 si-au recapatat utilitatea de odinioara. Au fost adoptate legi care inainte de toate aveau in vedere acordarea de compensatii si retrocedarea proprietatilor confiscate de regimul comunist catre adevaratii proprietari, si transferul proprietatii statului catre sectorul privat, creand baza econimica pentru dezvoltarea economiei concurentiale. In al II-lea rand s-a avut in vedere sincronizarea cu legislatiile occidentale, si in mod special alineerea legislatiei interne la dreptul comunitar european. Legislatia priviind Dreptul Afacerilor a fost regandita in accord cu cele mai moderene dispozitii legale eupropene: dreptul concurentei, dreptul de autor, dreptul muncii si securitatii sociale, dreptul bancar si dreptul fiscal, fiind adaptari ale legislatiei occidentale indeosaebi de provenienta franceza.

Constitutia Romaniei a fost modificata si completata prin Legea de Revizuire nr. 429/2003, cu reactualizarea denumirilor si dandu-se textelor o noua numerotare. Legea de Revizuire a Constitutiei Romaniei a fost aprobata prin Referendumul din 18-19 octombrie 2003, si a intrat in vigoare la data de 29 octombrie 2003, data publicarii in Monitorul Oficial.

La fel ca si Constitutia din 1991, Constitutia din 2003 evidentiaza un set de principii si valori care sunt presupuse de un regim de natura democratica. Articolul 1 va inlatura asa cum explica si Cristian Ionescu, una din criticile aduse Actului Fundamental din 1991, si anume lipsa unei formulari care sa consacre in mod cert principiul suveranitatii celor trei puteri in stat: puterea legislativa, executiva si judecatoreasca. Prin acest principiu nici o putere nu este superioara celeilalte si exercita stric prerogativele care ii revin. In acest mod sunt delimitate clar atributiile fiecarei puteri, modul de organizare si modul de functionare.

Legea de Revizuire aduce in plus fata de actul anterior o specificatie in cadrul articolului 2 "Suveranitatea", potrivit careia alegerea organelor reprezentative se face prin alegeri libere, periodice si corecte, deci pe baza votului universal, secret si liber, toate acestea reprezentand caracteristicile unui stat democratic. Este mentionat si principiul solidaritatii cetatenilor, care sta la baza organizarii societatii civile si care aduce completari la articolul 4 unde se precizeaza ca "statul are ca fundament unitatea poporului roman". Va fi reglementata existenta domeniilor de care se ocupa patronatele si asociatiile profesionale. In ceea ce priveste reglementarea raportului intre dreptul intern si dreptul international, prin Legea de Revizuire s-a introdus un nou alineat care precizeaza ca "cazul in care un tratat la care Romania urmeaza sa devina parte, cuprinde dispozitii contrare Constitutiei, ratificarea lui poate avea loc numai dupa revizuirea Constitutiei" . Ca o consecinta a aderarii la Uniunea Europeana sunt introduse o serie de articole noi. Un prim articol in acest sens prevede ca cetatenii Uniunii care indeplinesc cerintele legii organice au dreptul de a alege si de a fi alesi in autoritatile administratiei publice locale. In ceea ce priveste extradarea, Comisia pentru elaborarea proiectului de lege pentru revizuirea constitutiei a motivat introducerea noului text prin dorinta de aliniere a institutiilor extradarii la reglementarile Comunitatii Europene. Constitutia din 2003 va aduce practic o serie de reglementari Actului Fundamental din 1991. Prin articolul 32 este insitutionalizat dreptul la cultura. In acest fel este subliniata obligatia statului de a asigura pastrarea identitatilor spirituale, sprijinirea si conservarea culturii nationale. Multe alineate sunt modificate doar in baza exprimarii, fara a li se schimba in mod esential continutul. Prin articolul 39 va fi modificat serviciul militar obligatoriu, iar motivatia guvernului este ca "notiunea de activitate pentru indeplinirea indatoririlor militare are un caracter mai general corespunzator tehnlogiei utilizate in cadrul NATO si Uniunii Europene si desfiintarii treptate a serviciului militar obligatoriu" . Prin Legea de Revizuire articolul "Protectia Proprietati" este modificata in "Dreptul de proprietate privata". Prin noul articol introdus este regelementata libertatea economica in conditiile in care Romania este o economie de piata. O serie de articole vor fi abrogate. Noul Act face referire si la domeniul rezervat legilor organice. Mandatul Presedintelui va fi de 5 ani. In acelasi timp Legea de Revizuire a abrogat articolul care reglementa raspunderea juridica a Presedintelui si a introdus un nou articol cu privire la acest fapt. Totodata articolul 106 va reglementa expres interdictia Presedintelui de al revoca pe Primul Ministru. Noile formulari ale Constitutiei vor fi puse in acord cu angajamentele integrarii NATO.

Scopul acestor modificari a fost determinat de contextul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, ceea ce a presupus o adaptare a legislatiei interne, la normele si principiile Comunitatii Europene. Noul Act Fundamental aduce o serie de modificari si introduce prevederi noi fata de Constitutia anului 1991.

Prin esenta sa, ca si prin functia sa sociala, Constitutia are o valoare juridica superioara fata de orice alta forma de drept. In consecinta toate actele normative adoptate de Parlament si Guvern, precum si actele emise de celalalte autoritati publice trebuie sa se conformeze normelor si principiilor constitutionale"2

Bibliografie

IONESCU, Cristian, " Constitutia Romaniei Editura All Beck Bucuresti

Cristian IONESCU, "Drept constitutional si institutii politice", All Beck, Bucuresti, 2004, p. 149

MURARU, Ioan, TANASESCU, Simina, "Interpretarea Constitutiei-Doctrina si practica", Editura Luminalex,Bucuresti,2002

MURARU, Ioan, TANASESCU, Simina, Drept constitutional si institutii politice Editura Luminalex, Bucuresti, 2002

PASCA, Viorel, "Constitutia si Codul Penal", Editura All Beck, Bucuresti, 2002

PREDA, Cristian, Modernitatea Politica si Romanismul Editura Nemira, Bucuresti, 1998

"Constitutia Romaniei