Democratia
in Grecia antica
Grecia antica nu era un stat in
intelesul nostru modern, un loc in care toti grecii traiau
intr-un singur stat cu un singur guvern. Grecia era alcatuita din
cateva sute de orase independente, impreuna cu teritoriile care le
inconjurau. Spre deosebire de Statele Unite ale Americii, Franta, Japonia
si alte state moderne, asa-numitele state-natiune care au
dominat in mare masura lumea moderna, statele suverane ale
Greciei erau orase-stat. Cel mai faimos oras-stat, in in timpurile
antice si mai tarziu, a fost Atena. In anul 507 i.H. atenienii au adoptat
un sistem de guvernare popular care a durat aproape doua secole, pana
cand orasul a fost cucerit de vecinul mai puternic din nord, Macedonia.
Dupa anul 321 i.H. guvernamantul atenian a continuat cu
dificultati sub controlul macedonean timp de generatii; apoi
orasul a fost cucerit din nou, de aceasta data de catre
romani.
Grecii-probabil atenienii- au fost cei
care au introdus termenul de democratia sau demokratia, compus din cuvintele grecesti demos, poporul, si kratos,
a conduce. Este interesant faptul ca, in timp ce in Atena cuvantul demos
se referea de obicei la intreaga populatie ateniana, uneori denota
doar oamneii obisnuiti sau chiar numai saracii. Se pare ca
termenul democratie era uneori utilizat de catre criticii sai
aristocrati ca un fel de epitet pentru a-si arata dispretul
fata de poporul care desfiintase controlul anterior al
aristocratilor asupra guvernamantului. Oricum, "democratie" era
folosit de catre atenieni si alti greci cu referire la guvernul
Atenei si al multor alte orase din Grecia.
Printre democratiile grecesti,
cea din Atena era de departe cea mai importanta, cea mai cunoscuta
atunci ca si acum, avea o influenta incomparabila asupra
filosofiei politice si deseori era adusa ca prim exemplu de
participare a cetateanului sau, cum ar spune unii, democratie
participativa.
Guvernamantul atenian era complex,
prea complex pentru a fi descris aici in mod adecvat. Centrul in constituia o
Adunare la care toti cetatenii aveau dreptul sa participe,
aceasta alegand cativa oficiali-cheie, ca de exemplu generalii. Insa
principala metoda de a selecta cetateni pentru celelalte
indatoriri publice era o loterie in care cetatenii eligibili aveau
aceleasi sanse de a fi selectati. Dupa unele estimari,
un cetatean obisnuit avea sansa de a fi ales prin tragere
la sorti o data in viata, pentru a servi ca cel mai
important demnitar in guvern.
Cu toate ca unele orase
grecesti s-au unit cu scopul de a forma guvernari reprezentative
rudimentare pentru aliantele, ligile si confederatiile lor
(militare, in primul rand) se stie prea putin despre aceste sisteme
reprezentative. Practic, ele nu au influentat in nici un fel ideile
si practicile democratice, si nici formele de mai tarziu ale
democratiei reprezentative. Si nici sistemul atenian de selectare a
cetatenilor prin tragere la sorti pentru indatoririle publice nu
a devenit vreodata o alternativa acceptabila la alegeri, ca mod
de stabilire a reprezentantilor.
Astfel, institutiile politice ale
democratiei grecesti, cu toate ca au fost inovative, la vremea
aparitiei lor au fost ignorate sau chiar respinse categoric pe parcursul
dezvoltarii democratiei reprezentative moderne.
