Democratia in Roma antica
Cam in aceeasi perioada in care
guvernarea populara era introdusa in Grecia, ea aparea si
in Peninsula Italica, in orasul Roma. Totusi, romanii au ales
sa isi numeasca sistemul republica,
de la res, insemnand lucru sau
afacere in latina, si publicus,
public: in linii mari, o republica era ceea ce apartinea poporului.
Dreptul de a participa la guvernarea
republicii se restrangea, la inceput, doar la patricieni, sau aristocrati.
Insa intr-o evolutie ulterioara, dupa multe tensiuni
poporul (plebeii) si-au castigat acest drept. Ca si in Atena,
dreptul de a participa la viata politica apartinea doar
barbatilor, dupa cum s-a intamplat si in democratiile
si republicile de mai tarziu pana in secolul al XX-lea.
De la inceputurile sale ca oras de
dimensiuni destul de modeste, Republica Romana s-a extins prin anexare
si cucerire mult dincolo de limitele orasului. Ca rezultat, republica
a ajuns sa conduca intreaga Italie si dincolo de aceasta. In
plus, fapt foarte apreciat, republica oferea adeseori cetatenia
romana popoarelor cucerite, care astfel deveneau nu doar simpli
supusi, ci cetateni romani cu drepturi si privilegii
depline.
Chiar generos si intelept cum
era acest dar, daca judecam Roma dupa criteriile de astazi,
descoperim un defect urias: Roma nu si-a adaptat niciodata in
mod adecvat institutiile sale de guvernare populara la cresterea
imensa a numarului de cetateni si la marile distante
georgrafice de Roma. In mod straniu, din punctul nostru de vedere actual,
adunarile la care cetatenii romani aveau dreptul sa
participe si-au continuat intrunirile, ca si inainte, in orasul
Roma- in forumul ale carui ruine turistii le pot vedea si astazi.
Insa pentru majoritatea cetatenilor romani care traiau in
teritoriile indepartate ale Republicii, orasul se afla la o
distanta prea mare pentru a ajunge acolo fara eforturi
si cheltuieli considerabile. In consecinta, unui numar in
crestere, si in cele din urma coplesitor de
cetateni, practic nu li se oferea sansa de a participa la
adunarile desfasurate in centrul sistemului roman de
guvernamant. Era ca si cum popoarele din diverse state, pe masura
ce se adaugau, li s-ar fi oferit cetatenia americana, chiar
daca populatia din noile state putea sa isi exercite
dreptul la vot in alegerile nationale doar daca era prezenta in
Washington D.C.
Cu toate ca Republica Romana a
durat mult mai mult decat democratia ateniana si,
deocamdata, mai mult decat oricare democratie moderna, aceasta a
fost subminata in jurul anului 130 i.H. de tulburari interne,
razboi, militarizare, curuptie si un declin in puternicul spirit
civic care existase anterior printre cetatenii sai. Ceea ce a
mai ramas din practicile republicane autentice a disparut odata
cu dictatura lui Iulius Cezar. Dupa asasinarea lui, in 44 i.H., republica
guvernata odinioara de cetateni a devenit un imperiu condus
de imparati. Caderea Republicii a insemnat totala
disparitie a conducerii populare din Europa de Sud. Cu exceptia
sistemelor politice ale unor triburi mici imprastiate, aceasta a
disparut de pe fata pamantului timp de aproape doua mii de
ani.
