Drumul spre Uniunea Europeana

Drumul spre uniunea europeana

1. Europenii si atitudinea lor fata de U.E. si integrarea europeana
2. Uniunea europeana privita de catre romani

Inventarul opiniilor romanilor privind U.E.

Problemele cu care se confrunta romanii in context european

3. Efecte economice presupuse favorabile
4. Impactul aderarii asupra capitalului uman

5. Studiu cost - benefit in agricultura, industrie, societate

1. Europenii si atitudinea lor fata de U.E. si integrarea europeana

Atitudinile europenilor cu privire la UE si la procesul de integrare europeana difera in functie de tara si de contextul socio-politic regional (tari membre ale UE; tari candidate mediteraniene si tari candidate est - europene). Principalele opinii legate de aceasta tematica au fost surprinse intr-un sondaj european - Eurobarometru, sondaj realizat in 13 tari candidate si publicat de catre Comisia Europeana. Principalele concluzii ale raportului sunt:

In medie, 59% dintre cetatenii tarilor candidate cred ca UE este un "lucru bun" pentru tara lor; exista variatii ale acestei opinii, d la 33% in Estonia si Lituania, la 80% in Romania

Suportul pentru UE tinde sa fie mai mare in tarile candidate comparativ cu tarile membre

70% dintre locuitorii Romaniei si Bulgariei au o imagine pozitiva despre UE; Malta este una din tarile in care 34% dintre cetateni au o parere negativa cu privire la UE.

97% dintre cetatenii din tarile candidate vad in Ue una dintre cele    mai cunoscute organizatii internationale; in schimb, institutiile din cadrul acesteia sunt mai putin cunoscute: 72% dintre respondenti au auzit de Parlamentul European, 60% de Comisia Europeana. In tarile UE, cele doua institutii sunt cunoscute de 89% respectiv 77% dintre cetateni.

2.Uniunea europeana privita de catre romani

Inventarul opiniilor romanilor privind UE

Atitudinea romanilor referitoare la integrarea europeana a fost urmarita in mod constant in sondajele Barometrului de Opinie Publica. Aceasta este nu numai una foarte favorbaila ci si foarte optimista, dupa cum indica sondajul din 2004:

Problemele cu care se confrunta romanii in context European

Intelegerea acestor probleme permite o mai buna intelegere a asteptarilor pe care romanii le au de la aderarea tarii lor la UE. Evident, ei spera ca Uniunea ii va ajuta in rezolvarea respectivelor probleme. Intr-un atare context este util sa comparam problemele romanilor cu ale celorlalti europeni. Conform sondajelor de opinie publica, problemele principale cu care se confrunta romanii sunt:
a) situatia economica (38%);
b) inflatia (36%);
c) criminalitatea (32%).
Ele sunt urmate la mare distanta de somaj (16%). La acestea s-ar mai putea adauga alte doua probleme care preocupa, totusi, un numar relativ mic de romani: pensiile (16%) si sanatatea (15%). Romanii au ingrijorari legate de pensii si asistenta medicala aproape similare ca amploare cu media UE (12% si 16%, respectiv). Asta nu inseamna, totusi, ca romanii au acelasi grad de satisfactie fata de aceste servicii publice. Pretentiile lor sunt, insa, mai mici. De aceea, reforma "statului providenta" care se realizeaza cu atata dificultate in Europa Occidentala, intarziind reluarea cresterii economice a UE, va intampina, probabil, in Romania, o mai mica rezistenta.

Discrepantele sociale intre romani si restul UE vor constitui, in schimb, o problema cu potential destabilizator care va trebui sa gaseasca un raspuns adecvat in politicile de coeziune sociala.

In timp ce pentru cetatenii europeni terorismul si imigratia sunt doua probleme relativ importante (16%, respectiv 13%), pentru romani ele nu conteaza la fel de mult (doar 4%, respectiv 3%). Acest fapt este explicabil in contextul in care Romania nu a fost un stat-tinta pentru terorism si, totodata, ca stat de imigratie nu a cunoscut socuri culturale sau demografice majore. Dimpotriva, pentru vechii membri ai UE imigratia si terorismul reprezinta de circa doua decenii probleme importante pe agenda interna.

Dincolo de aceste explicatii nu poate fi ignorat aspectul subiectiv al problemei: occidentul european marcat prin traditie fie de nationalim ethnocentric fie de izolationism, se apara impotriva unei imigratii de care altminteri are absoluta nevoie spre a-si mentine dinamismul socio-economic, in timp ce romanii, obisnuiti sa depinda de strainatate si avand mentalitati universaliste, au dezvoltat un indiscutabil cosmopolitism regasit in special in modelele de convietuire interetnica si toleranta interconfesionala din Banat, Bucovina si Dobrogea.

3. Efecte economice presupuse favorabile

Avantajele extinderii pentru Romania sunt aceleasi ca pentru toate celelalte tari candidate: crestere economica, cresterea investitiilor straine directe, crearea unor noi structuri de productie, care sa permita fabricarea unor produse finite, cu valoare adaugata mai mare si calitate superioara, conform standardelor UE, protectie sporita a consumatorilor, cresterea economiilor si investitiilor populatiei, micsorarea fiscalitatii, prin politici de impozitare mai relaxate, extinderea pietelor de capital (noi fluxuri de capital, diversificare a produselor financiare), dezvoltarea afacerilor si a sectorului privat, stimularea concurentei, acces pe piata muncii din statele UE, imbunatatirea substantiala a standardului de viata al populatiei.

Integrarea va avea efecte pozitive asupra evolutiei economiei romanesti, asupra societatii in ansamblu, asupra imaginii externe a tarii si in ceea ce priveste libera circulatie a persoanelor. Aceste avantaje economice generale trebuie sa tina, insa, seama de presiunile concurentiale ale pietei unice, de competitia acerba cu firmele din statele membre dezvoltate, de necesitatea transformarilor tehnologice- care pot duce, pe termen scurt, si la cresterea somajului, odata cu restructurarea intreprinderilor si a unor intregi sectoare industriale.

In domeniul agriculturii, avantajele sunt mai reduse, in primii ani de aderare, dar, pe termen mediu si lung, integrarea agriculturii romanesti va duce la: cresterea productivitatii agricole (prin adoptarea acquis-ului si, mai ales, prin accesul la fondurile UE pentru agricultura si la tehnologie performanta), stimularea dezvoltarii exploatatiilor agricole mijlocii (pana la 50 ha) si mari (peste 100 ha), imbunatatirea accesului pe piata UE si disparitia tuturor barierelor comerciale, incetinirea migrarii fortei de munca din agricultura spre sectorul industrial

Accesul la fondurile structurale comunitare, ca viitor stat membru, va da posibilitatea Romaniei sa asigure o dezvoltare echilibrata a regiunilor, precum si o dezvoltare rurala sustinuta, sa modernizeze infrastructura de transporturi si de mediu, sa creeze noi oportunitati de ocupare a fortei de munca, mai ales in mediul rural, sa promoveze politici sociale care sa duca la standarde de viata de o calitate superioara.

4. Impactul aderarii asupra capitalului uman

Analiza costurilor si beneficiilor raportat la capitalul uman trebuie sa aiba in vedere urmatoarele efecte:

A.                          Efectele liberei circulatii, respectiv migratia: in ultimii ani, migratia permanenta are un trend descendent, atingand doar 10 mii de persoane, majoritatea avand ca destinatie UE si in special Germania. Pe de alta parte, nivelul scazut al veniturilor din Romania a facut ca migratia pentru munca sa devina o strategie de viata. Cum studiile arata ca persoanele care migreaza pentru munca sunt in primul rand persoane cu educatie superioara, problema majora este legata de fenomenul numit "exod al creierelor".Este cazul mai ales in domeniul IT unde un sfert dintre absolventii IT parasesc tara. Numarul mare de specialisti in domeniul IT existenti in Romania, plaseaza tara noastra pe locul 5 in lume releva nu numai calitatea invatamantului din tara noastra ci si disponibilitatea specialistilor de a pleca in tari in care astfel de certificate sunt recunoscute.

B.                           Recalificarea si reorientarea personalului pot fi considerate parte din ivnestitiile obligatorii pe care le presupune integrarea in UE. De asemenea numarul redus de persoane cu educatie tertiara este adaugat la numarul foarte mare de absolventi de liceu cu profil general, deci cu minimum de specializare. Faptul ca unul dintre avantajele comparative ale tarii noastre il reprezinta costul redus al fortei de munca este puternic contrabalansat de aceste aspecte.

C.                           Restructurarea pe care o va presupune inegrarea in cadrul UE implica si cele mai mari costuri sociale dar si cele mai mari beneficii economice. Sectoarele expuse, ce nu vor face fata presiunii concurentiale, se vor confrunta cu situatia falimentului, iar pe de alta parte va avea loc o crestere a numarului firmelor. In cazul Romaniei exista multe sectoare care nu au un nivel de competivitate ridicat, problema cu grave repercursiuni asupra economiei in general si asupra factorului social in particular.

D.                          Liberalizarea circulatiei persoanelor in cadrul UE va duce la sporirea contactelor sociale, reducand sau eliminand tensiunile interetnice.

Studiu cost - benefit in agricultura, industrie, societate

In ce priveste agricultura, autorii atrag atentia asupra faptului ca, liberalizarea comertului cu produse agricole cu Uniunea Europeana, prevazuta a avea loc in 2002, ar putea afecta in mod negativ producatorii agricoli autohtoni, care vor fi supusi concurentei libere a produselor din statele membre. Acest rationament se bazeaza pe constatarea dezavantajului comparativ inregistrat de Romania in comertul agricol cu tarile CEFTA, care a fost partial liberalizat in 1997. Un articol aparut in revista Capital (nr. 41/2001) semnaleaza faptul ca, la sfarsitul anului 2000, deficitul Romaniei in comertul cu produse agricole cu tarile CEFTA era de 161,4 mil. USD, cea mai mare parte a deficitului provenind din comertul cu Ungaria. Mai ales in situatia in care unele din tarile CEFTA vor deveni membre ale UE inaintea Romaniei - ceea ce probabil se va si intampla, - exista un pericol real ca deficitul comercial pentru produse agricole in comertul cu Uniunea Europeana sa se adanceasca rapid, ca urmare a acesului liber, prin intermediul tarilor CEFTA, al produselor din Uniunea Europeana pe piata romaneasca.

Efecte negative vor fi resimtite si de populatia rurala. In Romania, predomina agricultura de subzistenta. Marimea medie a exploatatiilor agricole este de 2,4 ha/persoana, iar populatia ocupata in agricultura depaseste 40% din populatia activa a tarii. Reforma agricola in vederea pregatirii pentru aderare va avea efecte negative puternice asupra populatiei ocupate in agricultura in sensul reducerii dramatice a acesteia, la un nivel comparabil cu cel din Uniunea Europeana, de cca. 5%. Forta de munca dislocata din agricultura va suporta

astfel costuri: pierderea sursei de venit, somaj, reconversie profesionala,

migratie spre alte zone.

Industria

Dintre ramurile industriale care au fost afectate negativ de liberalizarea

comertului cu UE, asa cum a fost prevazuta in Acordul de Asociere, industria chimica se detaseaza in mod clar, efect evidentiat prin urmatoarele doua argumente:

1. Dezavantajul comparativ al Romaniei in comertul cu produse chimice cu UE se adanceste, fata de comertul cu produse chimice cu alte tari,

pentru care Romania mai detine inca un avantaj comparativ.

2. Importurile de produse chimice din Uniunea Europeana detin o pondere mai mult sau mai putin constanta in totalul importurilor Romaniei din UE, pe cand ponderea exporturilor de produse chimice romanesti catre UE in totalul exporturilor romanesti in UE s-a injumatatit in ultimii cinci ani. Daca la acestea se adauga si faptul ca, in totalul importurilor romanesti de produse chimice, Uniunea Europeana detine o pondere de 2/3, rezulta ca, acest trend, daca va continua, va conduce la un dezechilibru cronic al comertului cu produse chimice si va compromite in mod fundamental restructurarea sectorului chimic.

O alta ramura industriala care a pierdut ca urmare a liberalizarii comertului cu UE este cea a mobilei, pentru care avantajul comparativ in relatia cu Uniunea Europeana a scazut de la 2.58 in 1993 la 1,04 in 2000, in acelasi timp cu scaderea ponderii exporturilor de mobilier in totalul exporturilor catre UE de la 18,1% in 1992 la 6,81% in 2000.

Dintre ramurile industriale care s-au evidentiat ca perdante in urma

liberalizarii comertului cu UE, se detaseaza in mod clar industria chimica si cea a mobilei.

In ce priveste ramurile industriale care au castigat in urma liberalizarii

comertului cu UE, se evidentiaza:

- produsele din lemn cu grad redus de prelucrare, care pe parcursul

ultimilor 10 ani au inregistrat un trend pozitiv crescator al avantajului

comparativ in relatia cu Uniunea Europeana, de la 0,86 in 1995 la 1,89 in

2000 (tendinta valabila de altfel pentru toate tarile CEFTA)

- produsele metalurgice, pentru care avantajul comparativ in comertul cu

Uniunea Europeana s-a mentinut la o valoare pozitiva relativ constanta de

0.8 intre 1992 si 2000, mai scazuta insa decat pentru comertul cu restul

lumii, ceea ce demonstreaza existenta unui potential mai ridicat al acestui sector. Integrarea in UE ar putea asadar, prin inlaturarea masurilor

protectioniste in comertul cu aceste produse, oferi oportunitati sporite de

dezvoltare a sectorului.

- Piese si parti componente pentru masini si echipamente, grupa pentru

care dezavantajul comparativ cu Uniunea Europeana inregistreaza un trend

descrescator in valoare absoluta, de la - 1,42 in 1993 la - 0,66 in 2000.

Pentru alte cateva ramuri ale industriei: textile si incaltaminte, plastic si cauciuc, piele, produse din celuloza si hartie, sticla si ceramica, mijloace de transport, aparate optice, medicale si fotografice, efectele integrarii sunt neclare.

Pentru textile, avantajul comparativ al Romaniei fata de UE, desi pozitiv, a scazut totusi de la 0,54 in 1996 la 0,26 in 2000, iar pentru incaltaminte, scaderea a fost de la 1,72 in 1996 la 1,47 in 2000, in timp ce in comertul cu restul lumii, Romania inregistreaza un dezavantaj comparativ pentru aceste produse. Autorii avertizeaza asupra faptului ca, daca tendintele manifestate in prezent de aceste industrii: productivitate scazuta, costuri unitare cu forta de munca mai ridicate decat in industria producatoare, valoare adaugata scazuta a exporturilor,- se vor mentine, aceste industrii, care impreuna detin cca. 33% din exporturile catre Uniunea Europeana, isi vor pierde competitivitatea pe termen mediu si lung. Pentru plastic si cauciuc, pielarie, si celuloza si hartie, avantajul comparativ al Romaniei in relatia cu UE este negativ si in scadere, pe cand importul acestor produse a crescut in ultimii ani. Aceasta deteriorare nu poate insa fi pusa exclusiv pe seama liberalizarii comertului, intrucat celelalte tari CEFTA inregistreaza o performanta superioara in comertul cu aceste produse, ceea ce inseamna ca explicatia ar putea fi mai degraba data de structura necorespunzatoare a productiei romanesti.

Pentru produsele din sticla si ceramica, mijloacele de transport, aparate optice, medicale si fotografice, avantajul comparativ al Romaniei in relatia cu UE descreste sau se mentine constant la valori negative, fara insa ca aceste produse, cu exceptia celor din sticla si ceramica, sa fi inregistrat avantaje comparative semnificative inainte de liberalizarea comertului cu UE. Aceste sectoare pot deveni net perdante daca tarile CEFTA, in comertul cu care se inregistreaza un dezavantaj comparativ absolut, vor deveni membre ale UE inaintea Romaniei. Analiza ramurilor perdante si castigatoare in urma liberalizarii comertului cu Uniunea Europeana semnaleaza faptul ca avantajul comparativ al Romaniei il constituie costul scazut al fortei de munca. Acest avantaj are efecte pozitive pe termen scurt, deoarece poate contribui la atragerea investitiilor straine directe, la impulsionarea exporturilor si la reducerea somajului. Pe termen lung insa, este de presupus ca va avea loc o crestere a salariilor la niveluri apropiate de cele din Uniunea Europeana, avantajul comparativ al fortei de munca ieftine va disparea, iar ramurile care sunt in prezent competitive isi vor pierde pozitia pe piata.

Efecte sociale

In plus fata de efectele economice ale integrarii, autorii au estimat si efectele

sociale, asupra fortei de munca. Metodologia folosita a fost aceea de a compara datele despre structura fortei de munca ocupate din Romania cu cea din Uniunea Europeana, pornind de la prezumtia ca, intr-un anume orizont de timp, structura pe ramuri a ocuparii fortei de munca din Romania va fi in mare masura similara celei din Uniunea Europeana.

Pe baza diferentelor constatate intre distributia pe sectoare a fortei de munca

ocupate din tarile candidate si tarile UE in anul 1997, autorii au calculat un indice de restructurare care sa masoare amploarea transformarilor necesare pentru ca structura fortei de munca pe ramuri sa devina comparabila cu cea din UE. Valoarea acestui indice la nivelul anului 1997 a fost de 33,1 % fata de tarile sud-europene (Grecia, Italia, Portugalia, Spania) si 40% fata de tarile nord-europene (Danemarca, Germania, Olanda, Marea Britanie).

Cu alte cuvinte, pentru ca structura fortei de munca ocupate din Romania sa ajunga la nivelul tarilor sud-europene (Grecia, Italia, Portugalia, Spania), in medie 33,1% angajati ar trebui sa-si schimbe locul de munca. Pe categorii, cei mai afectati vor fi lucratorii aproape de varsta pensionarii din industriile in declin, pentru care recalificarea profesionala prezinta dificultati majore.

Vor fi afectati in mare masura si muncitorii agricoli (ponderea fortei de munca din agricultura este 40% in Romania comparativ cu 4,5 % in Uniunea Europeana ) si minerii (ramura industriala in declin; muncitori cu calificare scazuta si care nu sunt dispusi sa migreze spre alte zone in cautarea unui loc de munca, datorita costului de transfer foarte mare).

Categoriile cele mai afectate de integrarea Romaniei in Uniunea Europeana vor fi lucratorii din industriile in declin care se apropie de varsta pensionarii, muncitorii agricoli si minerii.