Filosofie politica vs. stiinta politica. Conceptia lui Leo Strauss

Filosofie politica vs. stiinta politica. Conceptia lui Leo Strauss

Leo Strauss descrie filosofia politica pornind de la aparitia filosofiei politice si explicand modul cum devine ea necesara:

1. Necesitatea filosofiei politice decurge din natura actiunii politice. Din antichitatea ateniana, actiunea politica a urmarit fie conservarea, fie schimbarea unei anumite stari de lucruri. Conservarea presupune opozitia vizavi de o stare mai proasta; schimbarea presupune ameliorarea situatiei prezente. Ambele intentii sunt orientate/precedate de o reflectie despre ceea ce este bine. Deteriorarea sau ameliorarea unei stari de lucruri presupune recurgerea la o opinie despre ceea ce este bine. Orice actiune politica are in natura ei ceva care o orienteaza spre cunoasterea binelui: fie a vietii bune, fie a unei bune comunitati politice (o buna comunitate politica este binele politic perfect). Daca oamenii cetatii fac din cunoasterea vietii bune un demers explicit, atunci ia nastere filosofia politica: filosofia politica se naste daca oamenii cauta explicit sa cunoasca resorturile vietii bune sau binele politic perfect.

2. Filosofia politica - disciplina a filosofiei. Filosofia determina o anumita maniera de a opera (o anume reflectie), care este atotcuprinzatoare, radicala. Termenul "politica" indica materia acestei reflectii. Filosofia politica trateaza problemele politice intr-o maniera presupusa a fi utila vietii politice. Materia pe care o reprezinta politica se confunda cu scopul ultim al actiunii politice.

Leo Strauss remarca faptul ca, in mod paradoxal, filosofia politica este ramura filosofiei care este cea mai apropiata de viata politica; cu alte cuvinte, este non-filosofica si pur omeneasca. Strauss distinge discursul filosofiei politice de alte discursuri care au ca obiect politica: filosofie politica vs. gandire politica vs. teologie politica vs. teorie politica vs. stiinta politica.

Filosofia inseamna cautarea intelepciunii, a cunoasterii ca intreg. Filosofia consta in incercarea de a inlocui opiniile pe care le au oamenii despre intreg cu cunoasterea intregului. Filosofia nu inseamna posedarea adevarului, ci cautarea permanenta a adevarului; scopul ultim al filosofiei este acela de a formula cat mai clar posibil intrebarile fundamentale legate de natura lumii si a omului.

Filosofia politica , ca parte a filosofiei, consta in incercarea de a inlocui opinia despre natura entitatilor politice cu cunoasterea naturii lucrurilor politice.

Politica este prin excelenta in imposibilitatea de a fi neutra, respinge prin natura ei neutralitatea. Absolut tot ceea ce tine de politica impune o judecata in termeni de bine si de rau; politica impune o judecata in termeni de drept sau de nedrept, ceea ce inseamna ca filosofia se intereseaza mai intai de criteriile binelui si ale dreptatii. Asa ca filosofia politica este atasata de judecatile de valoare. Prin natura lor, lucrurile politice nu sunt neutre, iar filosofia politica ataca disciplinele care sunt intemeiate sau cred ca sunt intemeiate pe judecati factuale (stiinta politica isi asuma pozitivismul). Filosofia politica inseamna pana la urma expunerea rezultatelor acestei cautari a binelui si a dreptatii si apreciaza ca disciplinele opuse sunt marcate de asaltul judecatilor factuale. Filosofia politica inseamna cunoasterea si studiul normativ al principiilor teoretice ale guvernarii oamenilor.

Gandirea politica - reprezinta reflectiile la adresa ideilor politice, expunerea ideilor politice (discurs, retorica). Prin idee politica se intelege orice notiune care provoaca spiritul sau determina o reflectie spirituala. Filosofia politica este si gandire politica, dar gandirea politica nu este neaparat filosofie, pentru ca filosofia politica este un efort constient si coerent de a inlocui opiniile cu cunoasterea principiilor politice.

Teologia politica - este alcatuita din acele concluzii politice intemeiate/bazate/fundamentate    pe o revelatie divina.

Stiinta politica - inseamna culegerea unor date politice relevante si analiza acestor colectii de fapte politice semnificative. Stiinta politica este necesara pentru ca orice actiune politica se desfasoara intr-un mediu dominat de opinii. Stiinta politica este descriptiva, explicativa si nu intotdeauna prospectiva. Stiinta politica inseamna cercetarea entitatilor politice, ghidata de modelul stiintelor naturii. Elementele de filosofie politica pe care le foloseste stiinta politica sunt metodologia si logica (ipoteza, premise, concluzii). Obiectivul stiintei politice este acela de a colecta si analiza date empirice, care se dovedesc relevante pentru analiza puterii politice.

Filosof politic, Leo Strauss recunoaste intr-o anumita masura importanta stiintei politice, dat fiind caracterul societatilor moderne: omul politic modern nu mai poate strange singur informatiile despre entitatile politice, ci apeleaza la expertii in stiintele politice. Dar, Strauss atrage atentia ca in spatele stiintei politice se ascunde conceptia pozitivista: credinta ca putem ajunge la descrierea faptelor politice intr-un mod neafectat de opiniile noastre; pozitivistii cred ca exista fapte (neutre, obiective). Pozitivismul interzice, astfel, orice judecata de valoare si orice om de stiinta sau expert se va abtine de la emiterea judecatilor de valoare (starea de indiferenta fata de valori).

Teoria politica - ramura a stiintei politice, este alcatuita din reflectiile generale despre situatii politice particulare, care conduc la sugerarea unei politici aplicate; Teoria politica este o suma de reflectii, care se refera la o situatie politica concreta si pregateste o politica de aplicare (o politica normala/publica/administrativa). Teoria politica este inteleasa ca suma de reflectii comprehensive asupra unei situatii concrete politice, care are drept scop oferirea sugestiilor referitoare la elaborarea unei politici sociale/publice.

Analiza politica - domeniu al stiintei politice, porneste de la masurarea faptelor empirice; este un demers factual, empiric, descriptiv. Are la baza metodele si tehnicile de cercetare preluate din stiinta socialului pe baza carora este analizata politica.

Comparative politics (politica comparata) - ramura a stiintei politice, reprezinta cercetarile comparative efectuate pe baza metodelor si tehnicilor de cercetare sociologica asupra regimurilor politice si tipurilor de cultura politica corespondente.

Insa, filosoful politic Leo Strauss subliniaza ca judecata omului de stiinta (politica) este orientata valoric (de adevar), pentru ca scopul stiintei politice este aflarea adevarului: a crede ca este mai important adevarul decat iluzia este o optiune valorica; ceea ce inseamna ca in spatele stiintei politice se afla intotdeauna anumite optiuni valorice. Din punctul de vedere al filosofiei politice, stiinta politica nu poate fi neutra valoric. Intrebarea "ce este politica?" ii apartine filosofiei politice, pentru ca acestei intrebari nu i se poate raspunde stiintific.

Leo Strauss distinge intre filosofia politica antica si filosofia politica moderna:

1. Filosofia politica antica isi are originea in scoala lui Platon si Aristotel; este o filosofie naturala, exprimata in limba vorbita de cetatenii luminati. Este opusa oricarei traditii; Platon, Aristotel si elevii lor dau forma intrebarilor politice fundamentale. Ei nu depind de nici o traditie.

2. Filosofia politica moderna este abstracta si foloseste un limbaj tehnicizat, care progreseaza continuu catre specializare si concentrare. Are un caracter abstract si derivat, iar filosofii moderni preiau intrebarile puse de clasici, pentru ca sunt siliti sa recurga la traditiile constituite pe temeiurile clasicilor. La originea filosofiei politice moderne sta Machiavelli.

Isaiah Berlin afirma ca filosofia politica este o filosofie de esenta morala, care are drept scop examinarea finalitatilor vietii oamenilor; filosofii studiaza modalitatile diferite in care oamenii cauta sa atinga obiectivele si justificarile metodelor la care oamenii recurg pentru a-si atinge obiectivele. "De ce cineva trebuie sa se supuna altcuiva, de ce numai unii poruncesc, de ce altii trebuie sa se supuna?" sunt probleme fundamentale ale filosofiei. Filosofia politica exista intr-un mediu diversificat si, spre deosebire de stiinta politica, trebuie sa cultive pluralitatea.