Fraudele cu subventii UE - Bulgaria

Bulgaria

AGRICULTURA

Agricultura bulgara ramane un exemplu perfect si instructiv al validitatii conceptului de 'agricultura de subzistenta'. Conceptul nu are neaparat conotatii negative. O asemenea agricultura poate fi perfect functionala intr-o 'economie de tranzitie'. Eroarea, in cazul Bulgariei consta in a judeca agricultura postcomunista din perspectiva unei comparatii cu agricultura intensiva, mecanizata si industrializata a occidentului. Agricultura bulgara functioneaza dupa alte criterii decat cea Occidentala. Aici trebuie, in primul rand, avut in vedere costul extrem de redus al fortei de munca; in agricultura bulgara de subzistenta, varsta medie a agricultorilor este de 62 de ani. Unii economisti contestatari au subliniat faptul ca, dat fiind ca sansele acestor persoane de a gasi un loc de munca in afara agriculturii de subzistenta ar fi egale cu zero, chestiunea eficacitatii economice a acestui tip de agricultura este nerelevanta si ca deci orice profit este un beneficiu net.
Odata cu integrarea in UE fermierii din Bulgaria, care sunt supusi unor puternice presiuni si sunt impovarati de datorii, de costurile mari si de preturile  mici la produsele  lor, devin tot mai protestatari in incercarea de a forta guvernul sa vina in ajutorul unui sector care se afla deja "la terapie intensiva" inainte de declansarea crizei financiare si economice. Fermierii sunt nemultumiti de faptul ca o coruptie endemica si birocratia le blocheaza "ancora de salvare" - subventii si asistenta pentru agricultura in valoare de 6,5 miliarde de euro alocate de Uniunea Europeana (UE) noii tari membre pentru perioada 2007-2013. Multi dintre ei s-au indatorat din greu pentru a-si aduce fermele la standardele UE.

In prezent, productia lor reprezinta 5-6% din PIB, cu peste un sfert mai putin de cat era pana in anii '90. Odata exportator de produse alimentare, aceasta tara balcanica cu o populatie de 7,6 milioane de locuitori este acum un importator net. In conditiile in care pretul la lapte este scazut iar importurile ieftine, criza economica globala alimenteaza nemultumirea in cele mai sarace tari membre din UE.In Bulgaria, un litru de lapte costa 0,30-0,40 leva la producator, in timp ce pretul in magazine este de 1,60-2,00 leva iar fermierii cumpara mancarea pentru animale la pretul de 0,50-0,60 leva kilogramul.

Drept rezultat, numarul vacilor a scazut la 577.000 de la 700.000, in 2004, si de la peste 1,6 milioane, in anii 1980, in perioada comunismului. Numarul oilor s-a redus la 1,8 milioane anul trecut, de la peste 2,1 milioane, in 2004, si circa 10 milioane, in anii 1980.

 Alte sectoare, precum cel al legumelor si fructelor, sufera de asemenea. Analistii spun ca partea agriculturii la PIB se va reduce la 2-3% in anii urmatori din cauza eficientei scazute si a lipsei investitiilor. Sprijinul scazut acordat in anii 1990 - subventii pentru fermele mici neproductive , taxe vamale mari la importul de alimente si amanarea conformarii la standardele UE - i-a prejudiciat in cele din urma pe producatori.

Transparency International, reteaua globala anticoruptie, a descris Bulgaria in 2009 drept tara cea  mai corupta  din UE.  "Lucrul cel mai enervant este ca se  vorbeste mult  despre  plata subventiilor UE, dar nimic nu ajunge la noi", a spus Dimitrov care, ca multi altii, a sperat sa acceseze fondurile neinghetate pentru a rambursa creditele contractate.

Coruptia  nu este  singurul flagel.  Birocratia  excesiva  si lipsa  de  specialisti calificati  in Ministerul Agriculturii au cauzat confuzie in platile UE si au erodat increderea bancilor in finantarea de proiecte din agricultura, spun oficiali din domeniu. Agentia de plati a ministerului a recunoscut la inceputul lui martie faptul ca circa  3.000 de fermieri nu vor primi subventii pe  2008 din cauza unei erori administrative care a descris eronat terenurile lor drept inadecvate

Masurile de protectie anterioare, printre care interzicerea de proprietari straini ai terenurilor, ia lasat pe fermieri nepregatiti pentru competitia cu piata deschisa a UE, facand din domeniul agricol cel mai sarac sector din economia Bulgariei. "Aceasta problema are efect de bumerang", a spus Gheorghi Angelov, economist la Institutul pentru o Societate Deschisa din Sofia.El a mai precizat ca Bulgaria a avut mai multi producatori de lapte decat Germania dar produce de 25 de ori mai putin lapte.Productivitatea mai scazuta inseamna si preturi mai mari, care au fost un stimulent pentru importurile  de alimente. Chiar si produsele traditionale, precum tomatele si merele, sunt acum importate din tari vecine precum Turcia, Grecia si Macedonia.

In 2009, la doi ani dupa aderare, Parchetul bulgar a anuntat lansarea a 'mai multe sute' de anchete privind fraudele cu fonduri europene. Anchetele au fost initiate dupa ce Curtea Europeana de Conturi a semnalat o lunga serie de nereguli si fraude potentiale. In general, e vorba de agricultori bulgari sau chiar de companii si trusturi agricole suspectate ca si-ar fi umflat, in declaratii, suprafetele agricole sau numarul animalelor pentru care au primit subsidii UE. Ministrul Agriculturii, Valeri Tvetanov, a recunoscut recent ca peste 300 de entitati agricole (333 este cifra oficiala) par a fi facut declaratii exagerate pentru anul 2007, anul aderarii Bulgariei la UE. Parchetul a mai deschis 150 de anchete suplimentare in legatura cu neregulile flagrante si fraudele aparente privind fondurile de preaderare la care Bulgaria continua sa aiba dreptul pana la sfarsitul anului curent.
Majoritatea anchetelor privesc fondurile din cadrul programului SAPARD (fondurile UE destinate agriculturii tarilor candidate). Aici au fost declarate costuri si cheltuieli exagerate pentru achizitiile de utilaje agricole sau pentru modernizarea parcelelor private. In cateva zeci de anchete s-a ajuns deja pana in faza proceselor la tribunal. In consecinta, anul trecut UE a inghetat peste 800 milioane euro din fondurile destinate Bulgariei, dintre care peste 200 milioane suprimate definitiv, toate acestea din pricina fraudelor, in special in agricultura.

TURISMUL

Economia Bulgariei depinde de turism, iar turismul depinde, mai ales, de vecinii tarii. Litoralul si statiunile de schi bulgaresti au atras in 2008 peste 5 milioane de turisti, iar veniturile generate de turism au atins pragul-record de 2,3 miliarde de euro, adica aproximativ jumatate din deficitul comercial al Bulgariei. Turismul a fost una dintre marile prioritati ale tuturor guvernelor de la Sofia in ultimii 20 de ani.
In ultimul deceniu, lanturi de macarale arunca umbre arogante pe nisipurile de pe Plaja Insorita, una dintre cele mai cautate statiuni de pe litoralul bulgaresc. Motivul inmultirii scheletelor metalice e simplu: in Bulgaria anului 2008, orice parcela de pamant care da spre litoral e un santier potential. Plaja Insorita se afla in centrul geometric al celor 350 de km de litoral bulgaresc de la Marea Neagra, dar pretutindeni imprejur s-a construit deja atat de mult incat cine vrea sa inalte un nou hotel trebuie sa darame unul mai vechi. Asta, in vreme ce se petrece ceea ce expertii avertizau de la caderea comunismului incoace: sute de hoteluri de pe litoral au ramas goale chiar si in mijlocul sezonului de vara.

Dupa 8 ani de cifre-record si de incasari masive generate de valurile de turisti straini curiosi, sezonul 2009 a inceput posac, cu gauri uriase in inchirieri si rezervari. De vina au fost, poate, incidentele de anul trecut, cand niste turisti scandinavi au fost agresati de talhari locali, dar anul acesta atat nordicii, cat si pensionarii britanici care veneau de ani de zile in lunile mai si iunie, formand grosul trupelor, au preferat sa-si petreaca vacanta in alta parte. Absenta nemtilor ii aduce, de asemenea, pe patronii hotelurilor la disperare. Usor de inteles de ce: de ani de zile s-a construit atat de masiv incat hotelurile de pe litoralul bulgar ofera acum peste un milion de paturi, intr-un moment in care cine nu figureaza in cataloagele agentiilor de turism e pe cale de a da faliment.

Din fericire, falimentul e intarziat si carpit gratie romanilor, care au descoperit in mod miraculos litoralul bulgaresc. Sezonul actual pare asadar a fi provizoriu salvat. Potrivit statisticilor oficiale, numarul vizitatorilor romani a crescut in ultimul an cu peste 100%. In ultimele 12 luni, peste 750.000 de turisti romani au vizitat Bulgaria. Multi dintre ei vin doar pentru un weekend sau pentru cumparaturi in supermarketurile bulgaresti, unde produsele alimentare sunt, in general, mult mai ieftine decat cele din Romania, dar foarte multi vin chiar pentru mare (mai ales la Albena) si pentru a se plimba nostalgic prin palatul Reginei Maria din Balcik.

Turismul e acum dominat de mii de patroni de pensiuni si hoteluri, sate de vacanta, restaurante, magazine si firme de servicii. Paradoxal, in ciuda faptului ca multe hoteluri raman goale, spatiul incepe sa fie o problema pe litoralul bulgaresc. Concurenta dintre hoteluri a dus la reducerea abrupta a pretului camerelor. In 2008 se puteau gasi apartamente cu 25 de euro si se cunosc cazuri cand camerele au fost inchiriate cu 2 euro pe zi. Daca se vine organizat, o saptamana la mare, cu transport cu tot, costa intre 400 si 600 euro.

In acelasi timp, o alta problema consta in lipsa de calificare a personalului. De cand Bulgaria a intrat in UE, studentii nu se mai ingramadesc sa vina la mare sa lucreze pe nimica toata, ci se duc mai degraba in strainatate. Turismul bulgar nu a excelat niciodata prin calitatea serviciilor. 'Bulgaria nu are nici un viitor in turismul ieftin', a declarat Krasimir Ghergov, presedintele Asociatiei Jucatorilor de Golf. 'De cand am intrat in UE, noi nu mai putem fi in competitie cu destinatiile ieftine cum sunt Turcia sau Dubai, unde se construiesc hoteluri ieftine cu mana de lucru ieftina'. Complexuri hoteliere de lux au fost ridicate in faimoasele statiuni de schi Bansko si Pamporovo, precum si in jurul capitalei, Sofia.Din pacate, atractiile turistice ale Bulgariei sunt situate in special in centrul tarii, fiind greu accesibile la intoarcerea de la mare. Drumurile sunt si acum rele, iar hotelurile de la mare nu se ostenesc sa faca publicitate pentru manastirile de la munte. Principala problema a turismului bulgar de masa, fenomen aparent infloritor, este aceea ca el aduce profituri pe termen scurt, dar putina lume se straduieste sa investeasca pe termen lung. In paralel, s-a dezvoltat enorm turismul de jos, botezat 'turism de masa fara clasa'. Facand un bilant, litoralul bulgar a devenit un fel de scena provinciala pe care evolueaza pensionari, occidentali deprimati si fara bani, vecini snobi sau vulgari din fostele tari surori si tineri de pretutindeni care vin sa bea pe bani putini in climatul bland-corupt intretinut de politia de pe litoral.

In final, asa cum romanii prefera sa vina in Bulgaria mai degraba decat sa se balaceasca la ei acasa, tot asa, bulgarii s-au saturat de pretentiile domestice si prefera, daca pot, sa-si petreaca vacantele in strainatate. Satui de scumpete ciment pe plaja si aroganta chelnerilor, 1,5 milioane de bulgari s-au dus anul trecut sa-si petreaca vacanta de vara in Turcia, Grecia si Spania.

INDUSTRIA

Industria Bulgariei a ajuns din cauza crizei economice la nivelul anului 1985, potrivit unui studiu facut de Asociatia Industriei Bulgare in colaborare cu Friedrich Ebert Foundation.In 2008, sectorul industrial al Bugariei a obtinut cele mai bune cifre dupa 1988. In doar un an, criza economica mondiala a adus-o cu 24 de ani in urma.
In ultimii 11 ani, fondurile salariilor in sectorul industrial au crescut in termeni reali cu 14,6%, cifra considerata de analistii locali ca fiind destul de mica. In acelasi timp, in 2008, productivitatea a fost de patru ori mai mare decat in urma cu 10 ani, in vreme ce cresterea nominala a salariilor a fost de doar 2,5 ori.Analiza contrazice astfel afirmatiile fostului guvern condus de Serghei Stanisev, conform carora cresterea salariilor a fost mai mare decat cea a productivitatii.

INFRASRUCTURA BULGARIEI

Comisarul european pentru transporturi, Antonio Tajani, a sustinut luni, la Sofia, programul noului guvern bulgar de modernizare a infrastructurilor rutiere si a promis fonduri UE in acest sens. Tajani s-a declarat "convins ca proiectele de infrastructuri sunt necesare pentru dezvoltarea pietei interne a Europei si pentru integrarea Bulgariei in Uniunea Europeana". Aceasta tara, cu o suprafata de 111.000 kilometri patrati, membra UE din 2007, dispune de numai 418 kilometri de autostrada. Doua treimi din reteaua rutiera, cu o lungime totala de 19.425 kilometri, trebuie modernizata, potrivit agentiei guvernamentale insarcinate cu infrastructura rutiera. Guvernul va finanta trei santiere prioritare pana in 2013, a precizat ministrul pentru dezvoltare regionala Rossen Plevneliev. In primul rand, finalizarea autostrazii Trakia, care va lega Sofia de portul Burgas. Autostrada, care face parte din culoarul opt paneuropean, va avea o lungime de 360 de kilometri, dar pana in prezent au fost construiti doar 245 de kilometri. O alta prioritate o reprezinta legarea autostrazii Trakia de principalul punct de frontiera dintre Bulgaria si Turcia, Kapitan-Andreevo.

IMPOZITE SI TAXE

Guvernul a mai facut enorm de mult si in directia reducerii impozitelor in scopul atragerii investitiilor. In ultimul deceniu, impozitele au scazut de la peste 35% din venituri la un prag fix de 10%, aceasta ultima masura fiind introdusa de catre actualul guvern al socialistului Serghei Stanisev. Un efect imediat al acestei masuri a fost cresterea investitiilor directe de la 1,9 miliarde euro in 2000 la 12,4 miliarde in 2007.

Europenii sunt tot mai atenti la miscarile bulgarilor, de vreme ce ambitiile vizeaza transformarea tarii intr-un paradis fiscal al Europei. Modificarile fiscale ale Bulgariei au influentat in sens pozitiv climatul de afaceri de vreme ce ponderea sectorului privat in PIB a crescut de sapte ori in ultimii 16 ani.

 Daca in anii '90 sectorul privat bulgar avea o contributie de 10% din PIB, 16 ani mai tarziu, banii adusi statului din taxele si impozitele platite de companiile private au ajuns sa reprezinte 75% din PIB. Din punct de vedere al conditiilor favorabile pentru dezvoltarea afacerilor, Banca Mondiala plaseaza Romania pe locul 48, in urma Bulgariei, care ocupa pozitia 46. Potrivit raportului, Bulgaria a reusit sa faca cele mai numeroase reforme fiscale in 2006-2007, prin reducerea cotei de impozit pe profit de la 15% la 10%, precum si a contributiilor cu 7%. In aceste conditii, adoptarea unei cote unice de 10% in Bulgaria ar putea sa se reflecte serios in incasari, analistii fiind destul de sceptici in ceea ce priveste atragerea de investitii noi in industrie. Liviu Voinea, director executiv Grupul de Economie Aplicata, considera ca o cota joasa a impozitului pe profit va impulsiona, mai degraba, investitorii existenti sa reinvesteasca.

Bulgaria ar trebui sa atraga fonduri in valoare de 11 miliarde euro pana in 2013.Pana in acest moment, discutia privind utilizarea fondurilor structurale este prematura, de vreme ce niciuna dintre tari nu a batut in cuie reglementarile necesare. Or, intarzierea utilizarii acestora impiedica startul recuperarii unor decalaje ample fata de tarile dezvoltate.

Daca ar fi sa ne luam dupa statisticile oficiale, bulgarii ar trebui sa se situeze in varful clasamentului mondial al fericirii. Cand scotocim insa empiric prin realitatea cotidiana, viata bulgarilor apare sub alte culori. E drept ca, atunci cand e privita din afara, Bulgaria, deseori comparata cu un 'azil al saracilor din Europa', pare a se fi schimbat enorm.Problema este insa aceea ca bulgaria a pornit dintr-un punct care se situa atat de jos - daca ne raportam la media europeana a prosperitatii incat, in ciuda progreselor indiscutabile, ea se afla in continuare in urma. Un singur exemplu, pentru a arata cat de relative pot fi statisticile atunci cand cifrele sunt scoase din contextul lor socioeconomic: in ultimul deceniu, salariul mediu s-a dublat in Bulgaria, ceea ce la prima vedere poate parea uluitor. Situatia apare insa altfel daca, in loc sa spunem ca salariul s-a dublat, se citeaza in schimb cifra exacta: salariul mediu in Bulgaria abia daca depaseste 200 de euro pe luna, iar pensiile sunt de doua ori mai mici. Bulgaria are cel mai mic Produs Intern Brut din Europa, care nu reprezinta decat 37% din media europeana, si asta cu toate ca in ultimii ani s-a inregistrat in permanenta o crestere economica anuala de 6%.

NIVELUL DE TRAI

Eurostat a dat publicitatii un tabel in care au fost clasificate statele membre ale Uniunii dupa nivelul de trai la nivel macroeconomic. Concret, este vorba despre procentul comparativ intre PIB/cap de locuitor din fiecare stat in parte si media unionala. Sunt luate in calcul cifrele de la finele anului 2008. In varful clasamentului nu este nicio surpriza, Luxemburg ocupand primul loc. La mare distanta se afla ocupanta locului 2, Irlanda, al carei PIB pe cap de locuitor este cu 40% mai mare decat media Uniunii.In zona mediana a clasamentului se afla Franta, Spania, Italia, Grecia, Cipru si Slovenia, care nu se situeaza la mai mult de 10% distanta fata de medie. Dintre acestea, Italia este oglinda perfecta a acestui indicator la nivel continental. Nicio surpriza in coada clasamentului, unde Romania si Bulgaria incheie cu un PIB/cap de locuitor sub jumatatea mediei UE.

CLASAMENT UE:

Romania si Bulgaria inregistreaza cele mai scazute niveluri de trai din tarile UE. Ambele state prezinta un nivel ridicat al lipsurilor, in privinta standardului de viata, potrivit Eurofound. Bulgaria inregistreaza un punctaj de 3,9 pe indexul lipsurilor, comparativ cu cel al Romaniei, de 3,4. Analiza a luat in calcul sase indici pe care o gospodarie nu si le poate permite - incalzirea adecvata a locuintei, o masa cu carne o data la doua zile, inlocuirea mobilierului uzat, cumpararea de imbracaminte noua, o saptamana de concediu pe an si posibilitatea de a invita la masa prietenii cel putin o data pe luna. Investitiile straine directe (ISD) pentru primele sapte luni din 2007 efectuate in Bulgaria reprezinta doar 2,7 miliarde euro. In schimb, autoritatile de la Sofia mizeaza pe o crestere a atractivitatii din punct de vedere investitional, prin implementarea unuia dintre cele mai reduse impozite pe profit din Europa, de 10%. Analistii sunt sceptici in privinta unui impact major al acestei decizii, un prim feed-back fiind, mai degraba, stimularea pentru reinvestire a profitului din businessul deja existent.

Totusi, fluxul investitiilor straine in Romania a scazut, in prima jumatate din 2007 cu 8,7% fata de perioada similara a anului trecut, in timp ce in Bulgaria trendul este crescator. In ultimele opt luni insa, Bulgaria a stiut sa fructifice mai bine potentialul Uniunii Europene si atrage in continuare mai multe fonduri europene decat Romania", spune Jean Pierre Vigroux - senior partener South Est Europe PricewaterhouseCoopers.

Potrivit unor estimari realizate de Economist Intelligence Unit (EIU) referitor la ISD in perioada 2007-2011, Romania ocupa locul 30 (cu o valoare medie anuala de 5,5 miliarde euro), depasind Bulgaria (locul 53, cu 4,1 miliarde euro). Referitor la investitiile straine directe pe cap de locuitor, in intervalul 2007-2011, Bulgaria este pe locul 39 cu 243 de euro pe cap de locuitor.

Pe de alta parte, Economist Intelligence Unit a comparat cat de favorabil este mediul de afaceri din diferite tari pentru atragerea investitiilor straine. Bulgaria se situeaza abia pe locul 44. Pietele cu cel mai mare ritm de dezvoltare din ultimii ani, care si-au pastrat pozitia si dupa momentul integrarii in UE, sunt sectorul bancar, retailul si imobiliarele.

PIATA MUNCII

Un indicator relevant al unei economii dezvoltate il constituie procentajul persoanelor care activeaza in zona serviciilor. In timp ce media pe UE este de 30,3%, Romania are doar 16,5% din forta de munca in servicii, mult sub ponderea bulgarilor -

23% dintre acestia activeaza in servicii. Bulgaria are un procent de 8% de forta de munca in agricultura, afladu-se la doar doua procente peste media europeana. Specialistii bulgari reprezinta 28% din populatia activa, ceea ce inseamna ca Bulgaria dispune de o forta de munca mai bine pregatita cerintelor UE.

Somajul

Chiar daca se afla in scadere de la luna la luna, rata somajului in Bulgaria este destul de mare. La nivelul lunii august, somajul se afla la cota 7%. Ceea ce inseamna ca disponibilitatea fortei de munca este mai mare in Bulgaria, iar acele companii straine care intentioneaza sa intre in acest moment pe piata din Bulgaria nu vor intampina probleme cu gasirea de personal - mai ales necalificat.

Salarii

Costurile cu forta de munca ale companiilor din Bulgariaau crescut cu 14,6% in al doilea trimestru de dupa aderare, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, potrivit Institutului european de statistica Eurostat. In primele sapte luni de la momentul aderarii la UE, salariul mediu net din Bulgaria a crescut cu aproximativ 10% in euro.

Potrivit unui studiu salarial realizat de compania Mercer in Bulgaria, cele mai mari cresteri salariale in ultimul an s-au inregistrat pentru top management si specialisti.Bulgarii si romanii isi impart ultimele doua locuri din UE in ceea ce priveste salariul.

SECTORUL BANCAR

Primele trei banci din Bulgaria - UniCredit, DSK, divizie a bancii ungare OTP, si Bulgarian American Credit Bank - au cumulat in prima jumatate a anului 2009 profituri nete de 117,2 milioane de euro. Totalul activelor bancilor bulgaresti a insumat circa 16 miliarde euro.

"Piata bulgara a crescut in ultima perioada, mai ales datorita dezvoltarii creditului imobiliar. Diferenta este ca abia in prezent incepe sa se dezvolte creditul de consum. Bulgaria este la acest capitol cu doi-trei ani in urma Romaniei", spune Levon Hampartzoumian, presedinte UniCredit Bulgaria.

Gradul de penetrare bancara este mai mare in Romania decat in Bulgaria. Aproape jumatate din romanii cu varsta de cel putin 15 ani (48%) au avut relatii cu cel putin o banca din Romania, proportie mult superioara celei din Bulgaria (39%).

La finele anului 2006, Bulgaria era mai bine situata decat Romania in privinta densitatii retelei bancare. Tara vecina inregistra un numar de 319 unitati la un milion de locuitori, in timp ce reteaua bancara din Romania avea 204 unitati la un milion.

ECOLOGIA BULGARIEI

Astazi, dupa intrarea in UE, ecologia este rareori prezenta in dezbaterile publice din Bulgaria. Desi au fost create o serie de ONG-uri care se ocupa de protectia mediului inconjurator, este limpede ca guvernele care s-au perindat pana acum la Sofia, indiferent de tendinta lor politica, nu au facut mare lucru pentru motivarea populatiei. Pe de o parte, acele ONG-uri nu reusesc sa se faca auzite cu adevarat de catre populatie, iar pe de alta parte, guvernul nu a reusit sa arate ca ar avea o strategie convingatoare in acest domeniu.
Bulgaria a ratificat Protocolul de la Kyoto si s-a angajat sa respecte obiectivele cifrate in document in legatura cu reducerea cantitatilor de CO2 eliberate in atmosfera. La asta se adauga si  angajamentele, mult mai ambitioase, luate in cadrul Uniunii Europene (faimosul 20-20-20, reducerea emisiilor de CO2 cu 20% pana in 2020, la care se adauga atingerea pragului de 20% de energie reciclabila). Cu toate astea, Bulgaria a fost in mod foarte serios avertizata in cateva randuri (ultima oara in noiembrie 2008) de catre Comisia Europeana pentru faptul ca nu aplica in mod satisfacator legislatia europeana in legatura cu protectia mediului inconjurator. Doua importante dosare par sa nu avanseze in mod satisfacator. Unul este gestiunea deseurilor menajere in capitala, Sofia. Celalalt dosar nesatisfacator tine de nerespectarea directivei europene asupra protejarii pasarilor migratoare, stabilita in cadrul Programului Natura 2000. Nici acest subiect nu a reusit inca sa mobilizeze populatia.

CRIZA MONDIALA

Bulgaria este acum una dintre putinele tari europene in care economia functioneaza ca inainte de actuala criza economica planetara. Economia Bulgariei continua sa creasca, desi nu in ritmul accelerat din ultimii ani, finantele publice par solide, iar somajul a crescut doar foarte putin. E ca si cum aceasta tara, cea mai saraca din UE, si-ar fi dezvoltat un soi de imunitate impotriva crizelor si crahurilor. Momentul in care Bulgaria a capatat acea imunitate a fost, fara doar si poate, prabusirea sistemului bancar in 1997, cand inflatia a atins pragul de 600%. In urma colapsului sistemului bancar, guvernul de atunci a fost nevoit sa introduca regulamente foarte stricte pentru a evita repetarea unui asemenea dezastru. Reformele impuse de FMI incepand din 1997 au creat o atmosfera de stabilitate financiara care a inceput foarte repede sa atraga investitori straini, in paralel cu privatizarea accelerata impusa de premierul liberal de atunci, Ivan Kostov.
'In prezent, ne aflam in partea cea mai de jos a crizei, dar masurile anticriza luate de guvern incep sa dea rezultate. Bulgaria va incheia anul cu cel mai bun rezultat fiscal din Uniunea Europeana, iar in 2010 ar putea fi singura tara care sa respecte criteriile de la Maastricht', a spus ministrul bulgar de finante, Simeon Diankov.Pe de alta parte, cifrele releva o prudenta bugetara accentuata. Anul 2008 a fost incheiat cu un excedent bugetar, protejand mult mai bine bulgarii de efectele crizei economice internationale. Nu insa si personalul bugetar care a fost rapid diminuat ca numar, cu 15% in anul 2009, ca principala masura anticriza. La nivelul taxelor si impozitelor, Bulgaria a pastrat neschimbate cota unica de 10% pentru persoanele fizice si juridice si TVA de 20% pentru anul 2010.Au crescut, in schimb, accizele pentru jocurile de noroc de la 10% in 2009 la 15% in 2010, dar a scazut cu 2% contributia patronatelor pentru fondul de pensii. Pentru primul pilon obligatoriu de pensii se platesc contributii de 22,5%, din care angajatului ii revin 9,8% si 12,7% angajatorului/patronul.

CRIME NEREZOLVATE

Bulgaria detine in Europa recordul crimelor nerezolvate: peste 120 de asasinate de tip mafiot comise si ramase nerezolvate in cele doua decenii scurse de la caderea comunismului.De doua decenii incoace, criminalitatea organizata a devenit singurul lucru care functioneaza bine in Bulgaria. Nu pentru importanta sa cantitativa sau numerica. Cifrele raman inca modeste, in comparatie cu ceea ce se intampla in alte tari postcomuniste. Statisticile situeaza Bulgaria undeva pe la mijlocul scarii criminalitatii in Europa, iar lumea interlopa bulgara nu se poate compara cu Camorra italiana sau cu mafia rusa. Ceea ce este insa particular in Bulgaria este absenta cvasitotala a legii, lipsa de reactie sau reactia moale a autoritatilor. Lucrul se explica lesne, daca stim ca sferele puterii si protipendada financiara au radacini adanci in lumea crimei organizate. Atat bulgarii insisi, cat si partenerii externi ai Bulgariei au privit cu neputinta la consolidarea criminalitatii de-a lungul celor doua decenii ale tranzitiei.

Bulgaria este supusa unei monitorizari mai stricte decat cea care vizeaza Romania, intrucat criminalitatea este mai importanta pe malul drept al Dunarii, decat pe cel stang. 'Lupta impotriva coruptiei si a crimei organizate nu a produs rezultate in Bulgaria', constata anul trecut Comisia Europeana in raportul sau anual despre Bulgaria. 'Desi s-a progresat in cateva cazuri si s-a facut o mare publicitate in jurul «razboiului impotriva coruptiei», acele cazuri reprezinta o parte neinsemnata a problemei criminalitatii.'

ADOPTAREA MONEDEI UNICE

Autoritatile bulgare luau in calcul adoptarea monedei unice europene cu patru ani inaintea Romaniei, insa starea de fapt a economiei califica mai degraba tara noastra pentru o convergenta mai rapida.Bulgaria nu indeplineste conditia de dobanda, de datorie publica si de inflatie. Un prim criteriu de convergenta implica un nivel sustenabil al ratei inflatiei situat la maximum 1,5% peste media primelor trei state UE cu performante economice notabile. La nivelul lunii iulie 2007, rata inflatiei anualizate este in Bulgaria de 12%, foarte departe de media acceptata de 3,3%.

Un alt criteriu care este cel al datoriei publice. Bulgaria are o datorie publica amplificata, de 80% din PIB, ceea ce presupune o presiune masiva.

Stabilitatea cursului de schimb al monedei nationale este un alt criteriu de convergenta nominala. Bulgarii se bucura de o paritate fixa leva-euro. Or, tocmai metinerea unui curs fix impiedica evidentierea competitivitatii tarii. Moneda bulgara (leva) este fixata la 0,51 euro conform unui sistem care ajuta la mentinerea sub control a cheltuielilor guvernamentale. Practic, intre tintirea inflatiei si tintirea cursului, bulgarii au optat pentru prima varianta, chiar daca in ultima vreme au tot mai mari dificultati in a pastra sub control inflatia. Desi au existat sugestii din partea unor oficiali care au solicitat abandonarea fixarii cursului, reprezentantii FMI au recomandat autoritatilor de la Sofia sa continue aceasta masura. Daca la deficitele bugetare calculate pentru 2007 Bulgaria se incadreaza la criteriile de convergenta, de sub 3%, amplificarea deficitelor de cont curent spulbera echilibrul si asa fragil al statelor integrate in valul 2007. La sapte luni dupa integrare, Bulgaria se confrunta cu un deficit al balantei de plati de trei miliarde euro, la un PIB estimat de 27 miliarde euro pentru intreg anul 2007.