 |
|
 |  |
|
|
| |
 | Administratie | Contabilitate | Contracte | Criminalistica | Drept | Legislatie |
Funerariile comunismului in Romania
Satira 'Groparii monarhiei', creatie apartinand unuia dintre caricaturistii regimului comunist Dumitru Negrea
Caracteristicile regimului totalitar comunist:
In statele din centrul si S-E-stul Europei, hegemonia sovietica a determinat urmatoarele caracteristici: partidul unic, ideologia leninist-stalinista, un sistem de teroare fizica si psihologica, controlul asupra mass-mediei, centralizarea economiei, monopolul asupra organelor de coercitie si al armatei.
Raspandirea comunismului in lume
Dupa cel de-al doilea razboi mondial s-a accentuat scindarea Europei. Rasaritul continentului a intrat sub influenta sovietica. S-au instaurat regimuri de asa-zisa "democratie populara" in Polonia, Germania de Est, Cehoslovacia, Ungaria, Romania, Bulgaria, Iugoslavia (trimitere la Iosip Broz Tito
Iosip Broz Tito, in alfabet chirilic, Јосип Броз Тито cunoscut adesea si ca Maresalul Tito, nascut la 7 mai 1892 (conform certificatului oficial de nastere la 25 mai) - d. 4 mai 1980, a fost liderul celei de-a doua federatii Iugoslavia, care a existat ca stat suveran si independent intre 1943 - 1991. Tito este cel mai bine cunoscut pentru rolul sau major in organizarea miscarii anti-fasciste cunoscuta sub numele de Partizanii Iugoslaviei, fondarea Cominform-ului,[1], oponenta fatisa fata de hegemonia sovietica europeana si mondiala (vedeti, Titoism) si fondarea si promovarea Miscarii tarilor ne-aliate. Tito a decedat in Ljubljana la 4 mai 1980.
1892 - 1980
), Albania. Regimuri de factura comunista s-au manifestat si in spatiile extraeuropene: Coreea de Nord, China, Vietnam, Cuba. (aici trimitere despre Fidel Castro
Fidel Castro Alejandro Ruz - El Lider Maximo
Statiscile UNESCO confirma ca Cuba are cea mai mica rata de analfabetism din America Latina. Rata mortalitatii infantile e cea mai mica din regiune, ingrijirea medicala este de o calitate foarte mare iar toti cubanezii primesc lapte pe gratis pana la virsta de sase ani. In afara de divertisment, televiziunea cubaneza transmite si cursuri la nivel de liceu pentru populatia adulta. Drept recunostinta pentru eforturile sale, Castro a devenit primul sef de stat care a primit medalia Sanatate Pentru Toti de la Organizatia Mondiala de Sanatate pe 12 aprilie 1988)
Preluarea puterii de catre comunisti in Romania:
Lovitura de stat de la 23 august 1944 a transformat statutul Partidului Comunist Roman dintr-o grupare politica, care trebuia sa tina seama de orientarile politice dictate de Moscova, intr-un factor influent pe scena politica romaneasca.
Stalin a folosit Conventia de armistitiu de la 13 septembrie 1944 pentru :
-a submina efectele loviturii de stat de la 23 august 1944
-a transforma Conventia intr-un cadru legal pentru a-si atinge obiectivele in Romania (s-a folosit de partidul comunist si de un acord cu Aliatii- Marea Britanie si SUA- prin care Armata Rosie avea toata libertatea de actiune)
"Acordul de procentaj" de la Moscova din 9 oct. 1944, prin care sovieticii obtineau recunoasterea de catre Occident a dominatiei in Romania, lasa Romania in proportie de 90% in sfera de influenta sovietica.
Armata Rosie "a eliberat" tarile est-europene si a jucat rolul principal in instaurarea regimurilor comuniste (este mijlocul esential prin care Stalin reuseste sa realizeze un raport de forte favorabil Uniunii Sovietice).
La 28 februarie 1945, Andrei Vasinski, adjunctul ministrului de externe al URSS-este trimis de Stalin pentru a conduce ofensiva comunistilor in preluarea puterii si instaurarii unui guvern prosovietic in Romania. Cere regelui Mihai inlocuirea guvernului Radescu cu un guvern comunist, condus de Petru Groza, instaurat la 6 martie 1945.
Regimul comunist s-a instaurat in Romania in trei etape:
I etapa a "coalitiei reale" -reprezentantii Frontulului National Democrat sunt asociati la actul de guvernare (pana la mijlocul lui oct. 1944 s-a format noua coalitie politica promovata de P. Comunist Roman: FND care cuprindea PCR,PSD,si Frontul Plugarilor. Partidele istorice, PNT in frunte cu Iuliu Maniu si PNL in frunte cu Constantin ICBratianu, au refuzat alaturarea la coalitie)
II etapa a "coalitiei false" reprezinta gestionarea puterii de catre comunistii sprijiniti de Uniunea Sovietica (Guvernul Petru Groza) in asociere cu grupari desprinse (disidente ) ale partidelor democrate.
III etapa reprezinta asaltul final pentru instaurarea regimului totalitar:
-falsificarea alegerilor parlamentare (19 noiembrie 1946 : in iunie 1946 a fost data o noua lege electorala care excludea de la vot orice persoana suspecta de a fi colaborat cu fascismul, iar rezultatele alegerilor din 19 noiembrie 1946 au fost falsificate, obtinandu-se 70% din voturi)
-eliminarea din viata politica a partidelor democrate (PNT si PNL)
-inlaturarea monarhiei (30 dec. 1947: PCR a considerat ca monarhia putea sa devina un centru de opozitie)
Consecintele sunt urmatoarele:
-are loc o actiune de dezmembrare si infiltrare a Partidelor necomuniste (Gh. Tatarescu-disident liberal a fost numit ministru de externe in guv. Groza; Anton Alexandrescu-disident PNT devine ministru al cooperativelor)
-are loc o actiune de lichidare a oricarei opozitii din partea unor partide sau personalitati politice: ex. dizolvarea PNT in iulie 1947 si inscenarea procesului conducatorilor acestui partid, Iuliu Maniu si Ion Mihalache.
Dupa abdicarea regelui Mihai I la 30 decembrie 1947, este proclamata Republica Populara Romana, o "democratie populara" impusa, si s-a trecut la institutionalizarea comunismului prin transformarea treptata a societatii romanesti dupa modelul stalinist. Acum sunt puse bazele statului totalitar.
Steagul PCR
Perioada 1948-1965
Partidul Muncitoresc Roman (P.M.R.) a devenit partid unic dupa fuziunea Partidului Comunist Roman cu Partidul Social Democrat, in februarie 1948 (secretar general al P.M.R. a fost ales Gheorghe Gheorghiu Dej).
La 13 aprilie 1948 a fost adoptata Constitutia Republicii Populare Romane. Aceasta afirma ca puterea emana de la popor si apartine poporului, desfiinta principiul separatiei puterilor in stat, stabilea ca organul suprem al puterii de stat este Marea Adunare Nationala (M.A.N.), dreptul de vot scadea de la 20 de ani la 18 ani, erau lipsiti de drepturi electorale fostii mosieri, industriasi, chiaburii.
Organele de conducere ale statului erau: Prezidiul Marii Adunari Nationale, care avea ca presedinte pe C.I. Parhon, guvernul era condus de Petru Groza, in care Gheorghiu Dej era prim-vicepresedinte al Consiliului de Ministri si presedintele Consiliului Economic Superior (indruma intreaga politica economica a tarii).
In 1950 s-a infaptuit o reforma administrativa prin care au luat fiinta sfaturile populare.
In 1952 a fost adoptata o noua constitutie care consacra modelul stalinist in organizarea statului roman (copiaza constitutia stalinista din 1936). Statul a fost impartit in regiuni si raioane dupa modelul sovietic, din punct de vedere administrativ se creau 18 regiuni, intre care si Regiunea Autonoma Maghiara. Parlamentul numit Marea Adunare Nationala avea o singura camera, iar Consiliul de ministri, guvernul era organul executiv suprem.
In conducerea partidului a existat o confruntare privind detinerea puterii de catre Dej, careia i-a cazut victima Lucretiu Patrascanu, exponent al "gruparii nationale", eliminat din organele de conducere in 1948 (omorat in aprilie 1954); a urmat confruntarea cu gruparea "moscovita" in frunte cu Ana Pauker si Vasile Luca, inlaturata in 1952.
Regimul lui Gheorghiu Dej a cunoscut doua etape in evolutia sa:
Dupa retragerea trupelor sovietice in 1958, din Romania, in conducerea P.M.R. s-a manifestat o tendinta de iesire de sub hegemonia Moscovei.
In 1961 Ion Gheorghe Maurer a devenit premierul Romaniei.
In Declaratia cu privire la pozitia Partidului Muncitoresc Roman in problemele miscarii comuniste si muncitoresti internationale din aprilie 1964, s-au afirmat principiile suveranitatii si independentei nationale, neamestecului in treburile interne, avantajului si respectului reciproc.
Dej a eliberat unii detinuti politici (1962-1964), iar Romania a fost singura tara socialista din care trupele sovietice s-au retras. Prin decretul de gratiere din 1964 au eliberati ultimii 10.000 detinuti politici.
A reluat legaturile stiintifice si culturale cu Occidentul.
Romania a respins planul Valev (1964) care urmarea transformarea teritoriului tarii noastre, impreuna cu Bulgaria si sudul URSS-ului intr-un spatiu axat pe dezvoltarea agriculturii.
Perioada 1965-1989. National-comunismul regimului Ceausescu:
a)
Dupa moartea lui Dej in martie 1965 si alegerea lui Nicolae Ceausescu ( trimitere la date despre Ceausescu
CEAUSESCU,NICOLAE(1918-1989)
Nascut la Scornicesti, la data de 26 ianuarie 1918, intr-o familie de
tarani saraci, a intrat in Partidul Comunist Roman (P.C.R.), avansand in
functii in cadrul Comitetului Central al acestuia. Dupa moartea lui
Gheorghiu-Dej a devenit, in anul 1965, prim-secretar al P.C.R., la o varsta
destul de tanara pentru viata politica. Din 1969, a fost ales si secretar
general al P.C.R., iar de la 28 martie 1974 presedinte al Republicii Socialiste
Romania. Dupa 1974 a impus un cult al personalitatii fara precedent
)
in fruntea partidului, a continuat politica de deschidere spre lumea occidentala.
La Congresul al IX-lea al P.M.R. din iulie 1965, s-a revenit la denumirea de P.C.R., iar in functia de secretar general a fost ales N. Ceausescu.
In august 1965 a fost adoptata o noua constitutie, statul fiind proclamat Republica Socialista Romania
Stema Republicii Socialiste Romania
Stema Partidului Comunist Roman avand ca elemente 'secera si ciocanul', simbolizand 'infratirea' si 'uniunea de nezdruncinat' dintre 'taranimea muncitoare si proletariat.' Se observa, de asemenea, cununa de spice usor eliptica si ascendenta, precum si acronimul PCR .
In 1967 Ceausescu a fost ales presedinte al Consiliului de Stat.
Republica Socialista
Romania in 1967
(inaintea reformei administrative din
1968)
Au fost reabilitati mai multi fruntasi politici comunisti, intre care si Lucretiu Patrascanu.
In 1968 seful statului francez, gen. De Gaulle, a vizitat Romania, iar Ceausescu a refuzat participarea la cotropirea Cehoslovaciei.
Consecinte:
-cresterea prestigiului lui Ceausescu pe plan intern si extern;
-Ceausescu devine pentru tarile occidentale un lider regional important;
b) 1971-1989:
Dupa 1971 Ceausescu instaureaza un regim personal. Are loc promovarea unei politici nationaliste. Dupa vizita facuta in China si Coreea de Nord in 1971, Ceausescu lanseaza "tezele din aprilie", prin care inaugureaza "revolutia culturala", promoveaza cultul personalitatii si reintoarcerea la un regim autoritar de tip neostalinist. Se pune capat liberalizarii.
La 28 martie 1974, Ceausescu este ales in functia nou creata de Presedinte al R.S.R.. Dupa 1974 Ceausescu a preluat toate parghiile de conducere din stat. In noiembrie 1974, la Congresul al XI-lea al P.C.R., Elena Ceausescu a fost aleasa in Comitetul Politic Executiv, devenind a doua persoana in partid si in stat. Se instituie un " socialism dinastic" prin promovarea in functii oficiale a rudelor cuplului prezidential. Ceausescu a folosit si "rotirea cadrelor" si a promovat cultul personalitatii (practica politica ce atribuie un rol exagerat unei personalitati politice in evolutia societatii).
Dificultatile economice de la inceputul anilor 1980, au amplificat tensiunile sociale. Este perioada in care s-a decis achitarea datoriei externe (in 1981 - 10,2 miliarde dolari) cat mai repede.
Venirea la conducerea URSS-ului a lui Gorbaciov, in 1985, care a inaugurat politica de reformare a sistemului socialist prin glasnost (transparenta) si perestroika (restructurare), a acutizat criza din Romania. Ceausescu se izoleaza de Occident si devine adversarul oricarei schimbari.
Economia:
Din 1948 in Romania este impus modelul stalinist de organizare si conducere a societatii.
La 11 iunie 1948 a fost adoptata legea pentru nationalizarea intreprinderilor industriale, miniere, bancare, de asigurari si de transporturi ( au trecut in proprietatea publica 9 000 intreprinderi).
Legea a vizat generalizarea proprietatii socialiste in industrie, banci, transporturi. La inceput mica burghezie a fost menajata.
Economia a fost orientata spre industrializarea fortata. Economia centralizata s-a bazat pe conducerea pe baza de plan (planurile anuale din 1949 si 1950, si primul plan cincinal dintre 1951-1955). S-a creat Comitetul de Stat al Planificarii care avea la baza centralismul economic.
Romania colabora cu celelalte tari socialiste in cadrul Consiliului de Ajutor Economic Reciproc ( C.A.E.R. a fost creat in 1949), organism aflat sub controlul Moscovei. Intre 1962-1964 Romania a colaborat cu state occidentale dezvoltate, reusind sa-si retehnologizeze o parte a industriei. Dupa 1980 aceste relatii s-au diminuat.
Etapele industrializarii
I 1945-1962(1964): economia romaneasca este subordonata intereselor economice sovietice. Economia romaneasca este exploatata prin intermediul sovromurilor.
II. 1962(1964) -1980 : investitii occidentale in economia romaneasca( Renault - Dacia Pitesti).
III. 1980-1989: criza petrolului - Romania devine dependenta de importul de combustibil din URSS.
Colectivizarea agriculturii:
Plenara Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Roman din 3-5 martie 1949 a elaborat programul vizand transformarea socialista a agriculturii prin care s-a urmarit ca aceasta ramura a economiei sa fie trecuta sub controlul statului.
Dupa modelul sovietic s-au infiintat Gospodariile Agricole Colective ( GAC -uri au devenit din 1966 Cooperative Agricole de Productie adica CAP-uri) si Gospodariile Agricole de Stat ( GAS -uri). Membrii cooperatori aveau voie sa-si pastreze loturi de pamant care sa nu depaseasca 0,15 ha. Colectivizarea s-a facut prin coercitie, astfel peste 80 000 de tarani au fost arestati. In martie 1959, printr-un decret al Marii Adunari Nationale s-a anuntat " lichidarea exploatarii omului de catre om la orase si sate ", astfel, chiaburimea a fost desfiintata.
In aprilie 1962, procesul colectivizarii a fost incheiat.
Satul romanesc a suferit transformari, infatisarea lui s-a schimbat, iar incepand cu anii 1960 s-a produs fenomenul migratiei de la sat la oras.
Dupa semnarea Tratatului de pace de la Paris, din februarie 1947, trupele sovietice au ramas in Romania, cu misiunea de a controla si domina noile institutii create: Directia Generala a Securitatii Poporului (aug. 1948), trupele Ministerului Afacerilor Interne (dec 1948), militia populara (ian. 1949). Un rol important l-au avut consilierii sovietici, iar cu sprijinul Moscovei s-au format activistii, instrumente prin care s-a impus noul sistem politic.
Cultura:
Ideologia dominanta in tarile comuiste a fost marxism-leninism-ul.
Revolutia culturala: totul a fost pus in slujba proslavirii URSS-ului, iar politica P.M.R. viza formarea "omului nou" de tip sovietic, si ruperea cu trecutul, tot ce era romanesc era blamat deoarece venea in contradictie cu "internationalismul proletar". Personalitati culturale, ex. Lucian Blaga, Gh. I. Bratianu, au fost excluse din Academia Republicii. S-au raspandit invataturile lui Lenin si Stalin, a fost politizat invatamantul. Dupa 1945 a inceput o vasta campanie de rusificare, limba rusa devine obligatorie in invatamant incepand cu clasa a IV-a.
Proletcultismul
A fost cea mai nociva forma de propagare a politicului prin intermediul culturii, de negare a valorilor nationale. S-au declansat adevarate campanii impotriva unor scriitori nationali: Eminescu, Creanga, L.Blaga. Au aparut politruci, precum Dan Desliu, care cantau in versuri directivele partidului. Proletcultismul a cunoscut maxima expansiune in anii 1950.
Noua revolutie culturala
Liberalizarea creatiei artistice dupa 1964 a permis reeditarea operelor lui Eminescu, Caragiale si reafirmarea unor personalitati, Tudor Vianu si George Calinescu. A fost initiat Festivalul International "Cerbul de Aur".
Plenara Comitetului Central la P.C.R. din noiembrie 1971 a aprobat programul ideologic al partidului, deschizand "noua revolutie culturala". In centrul acesteia se afla promovarea cultului personalitatii lui Ceausescu. Se urmarea faurirea "omului nou". In fapt se urmarea transformarea cetatenilor in executanti fideli ai politicii partidului. "Epoca Ceausescu" a atins apogeul in anii 1980.
Alte masuri adoptate in timpul regimului:
la 22 mai 1948 regelui Mihai I si familiei sale i-a fost retrasa cetatenia romana, iar 5 zile mai tarziu au trecut in proprietatea statului toate bunurile Casei Regale;
dupa reforma invatamantului din august 1948 au fost exclusi din scoli fiii de mosieri si de intelectuali "reactionari";
la 1 decembrie 1948 guvernul a decretat unificarea Bisericii Greco-Catolice cu cea Ortodoxa (datorita patriarhului Iustinian Marina care se afla in relatii bune cu Dej nu s-au daramat biserici).
Moartea lui Stalin in martie 1953, a fost urmata de o destindere politica. Noul lider de la Kremlin, Hrusciov, a acceptat o anumita libertate de miscare pentru liderii tarilor satelite. Aceeasi atitudine de independenta a adoptat-o si Ceausescu.
Securitatea si represiunea politica
Securitatea statului a reusit sa-si organizeze o retea de informatori rar intalnita in lume. Cat tara s-a aflat sub ocupatie sovietica organele noastre de securitate aveau multi ofiteri ai serviciilor secrete rusesti. Securitatea era condusa de un agent NKVD, Pantelimon Bodnarenko, cu nume romanizat de Gheorghe Pintilie.
Sub acuzatia de "uneltire contra intereselor statului" cei mai multi dintre arestati erau batuti, maltratati. Impotriva celor care "nu prezentau garantii pentru siguranta statului" a fost introdusa prin Codul Muncii din 1950, munca fortata (se practica reeducarea prin munca). Un val de teroare a fost initiat intre 1948-1952. 400.000 de oameni au luat drumul inchisorilor si lagarelor de munca. Ulterior "internarile " in spitalele psihiatrice erau la ordinea zilei.
Rezistenta
Intre 1949-1956 in Muntii Carpati a existat o activa rezistenta anticomunista armata (formata din fosti ofiteri, legionari, fosti membri ai PNL). Asemenea grupari au activat in regiunile Pitesti, Brasov, Suceava ( ex. grupuri de rezistenta: "Haiducii Muscelului" organizat de catre Toma Arnautoiu). In 1959 au fost lichidate ultimele grupuri de rezistenta. Si romanii din exil au desfasurat o vie campanie impotriva regimului de ocupatie sovietica ( ex. Fostul prim-ministru N. Radescu). O darza rezistenta a opus taranimea fata de colectivizarea fortata.
Disidenta romaneasca a actionat prin:
a)-scrisori deschise critice la adresa cultului personalitatii, care cereau respectarea drepturilor cetatenesti.
-texte ale disidentilor religiosi (predici ale parintelui Calciu Dumitreasa din 1979)
b) disidenta in interiorul nomenclaturii: in 1989 6 fosti activisti PCR (Corneliu Manescu. Silviu Brucan) au redactat o scrisoare adresata lui Ceausescu prin care cereau respectarea drepturilor omului, restabilirea prestigiului international al Romaniei.
Carturari precum Vlad Georgescu devin in 1986-1989 opozantii deschisi ai politicii ceausiste. Impotriva lor s-au luat masuri: arestare, domiciliu obligatoriu. Unii intelectuali au transmis la posturile de radio BBC, "Vocea Americii", relatari despre situatia romanilor si abuzurile securitatii.
Actiuni de protest contra regimului:
-greva minerilor din Valea Jiului din 1977
-demonstratia muncitorilor brasoveni din 1987.
Colaborationismul
Multi au fost nevoiti sa accepte colaborarea cu regimul fie din oportunism, fie din groaza pedepselor ce-i asteptau. A existat un colaborationism dorit mai cu seama de unii intelectuali care au ocupat functii in vechile regimuri si care s-au orientat catre PCR, ex. Mihai Ralea. Marea masa de oameni a ales "rezistenta colectiva".
Politica externa (1947-1989):
Relatiile Romaniei cu URSS si cu statele comuniste
-in februarie 1948 Romania semneaza la Moscova Tratatul de prietenie si asistenta mutuala cu URSS, valabil pe 20 de ani, carea permite URSS-ului sa se amestece in probleme care priveau securitatea statului roman;
-URSS anexeaza Insula Serpilor din Marea Neagra.
Revolta anticomunista din Ungaria (octombrie-noiembrie 1956) a pus in evidenta opozitia lui Dej fata de destalinizare. Comunistii romani si-au aratat ostilitatea fata de Imre Nagy si au sustinut represiunea sovietica, demonstrandu-si astfel loialitatea fata de URSS.
Indepartarea de Moscova dupa 1958, cand s-au retras trupele sovietice din Romania a fost evidenta.
Dupa venirea la conducerea Romaniei a lui Ceausescu se promoveaza o politica de detasare in raport cu URSS:
-1967 Romania este singura tara comunista care refuza sa rupa relatiile cu Israelul.
In august 1968 a criticat interventia URSS impotriva regimului comunist reformator din Cehoslovacia ("Primavara de la Praga"). (aici trimitere la adevarul despre aceste evenimente
Ceausescu a profitat de un moment dramatic pentru a-si consolida puterea. El a infierat interventia rusilor si a celorlalte tari din Pactul de la Varsovia, iar romanii l-au aclamat. Numai ca Nicolae Ceausescu nu a protestat in 1968, pentru ca el credea intr-un comunism cu fata umana - o utopie a conducerii Cehoslovaciei de atunci - ci doar pentru ca se temea ca, la randul sau, va fi inlaturat de sovietici. Liderul de la Bucuresti s-a folosit cu cinism de sentimentele antisovietice ale romanilor care se confundau de multe ori cu cele anticomuniste, ca sa-si consolideze puterea. Care este adevaratul Ceausescu: acela care condamna invazia sovietica la Praga ori liderul comunist care cerea fara sa clipeasca trupelor Pactului de la Varsovia sa intre in Polonia pentru a inabusi in sange "Solidaritatea" si a salva comunismul?
Consecinte:
simpatie si incredere din partea statelor occidentale;
Diplomatia
romaneasca a jucat un rol important in medierea 
conflictului din Orientul Mijlociu.
Laureati ai premiului Nobel pentru Pace in 1993: Yasser Arafat, Shimon Peres si Yitzhak Rabin. Ceausescu vizase sa obtina el insusi prestigiosul premiu, implicandu-se in procesul de pace din Orientul Mijlociu
Legaturile dintre Ceausescu si liderul sovietic Brejnev s-au imbunatatit dupa 1974, insa au reaparut tensiuni.
Romania in cadrul Consiliului de Ajutor Economic Reciproc (CAER format in 1949):
-scop: stabilirea de legaturi permanente de coordonare a politicii economice a tarilor comuniste si URSS in legaturile comerciale cu alte state; urmarea construirea cu succes a socialismului in tarile cu democratie populara;
-aceasta organizatie includea doar statele subordonate fata de URSS;
Podul Giurgiu-Ruse este rezultatul activitatii CAER.
Batalia pentru o mai mare autonomie economica a Romaniei a culminat cu Declaratia din aprilie 1964 a Partidului Muncitoresc Roman. Potrivit Planului Valev (1964) se dorea constituirea pe teritoril Romaniei, Bulgariei si sudului URSS a unui complex economic interstatal. Planul a fost respins de la Bucuresti, pe motiv ca duce la dezmembrarea economiilor nationale.
Relatiile cu Moscova s-au agravat datorita insistentei rusilor de a transforma CAER intr-un organism economic supranational.
Romania si Tratatul de la Varsovia
-creat in mai 1955 ca raspuns la NATO;
-a fost un instrument de aparare;
-Romania a fost singura membra a Tratatului care nu a participat la invadarea Cehoslovaciei in 1968;
-Tratatul s-a desfiintat in 1991.
Relatiile Romaniei cu Europa Occidentala:
Romania a devenit in 1955 membra a ONU (Organizatia Statelor Unite care dorea apararea pacii si a securitatii);
In 1968 presedintele Frantei Charles de Gaulle a venit in Romania;
In 1969 presedintele SUA Nixon a vizitat Romania;
In 1967 am stabilit relatii diplomatice cu Germania Federala.
-Romania adevenit membra in Fondul Monetar International si Banca Mondiala in 1972;
Nicolae Ceausescu alaturi de Gerald Ford Otopeni 1975
Nicolae Ceausescu Regina Elisabata 13 iunie 1978
Dupa 1971 relatiile cu SUA s-au racit datorita
-impunerii cultului personalitatii si a revolutiei culturale;
-incalcarii drepturilor omului;
Nicolae Ceausescu vizita in SUA aprilie 12-17, 1978
In preajma anilor 1980 relatiile Occidentul au devenit mult mai reci, SUA a votat pentru suspendarea clauzei natiunii celei mai favorizate in raporturile comerciale cu Romania.
Dupa 1985 Romania a fost izolata international, astfel relatiile cu statele occidentale s-au inrautatit si s-au diminuat schimburiele comerciale.
Cauzele esecului regimului comunist din Romania:
Perioade de libertate si aparenta prosperitate a fost de scurta durata. Chiar de la inceputul perioadei in care s-a aflat la putere, in 1966, Ceausescu a hotarat schimbarea politicii demografice a guvernului, luandu-se masura interzicerii avorturilor si contraceptiei si sprijinirea cresterii natalitatii.
Defilare de 23 August
Dupa o vizita in Coreea de Nord (1971), Ceausescu a initiat o politica megalomanica de schimbare a tarii (1974), prin asa-numita 'sistematizare a teritoriului'. O mare parte a Bucurestiului a fost demolata pentru a face loc unor proiecte faraonice precum Casa Poporului, Centrul Civic, bulevardul Victoria Socialismului.
In capitala au fost duse la indeplinire mai multe planuri de conservare a monumentelor , dar programele de conservare au fost oprite dupa ce Ceausescu a declansat ceea ce este cunoscut 'Mica revolutie culturala'. Declansarea noii orientari cultural-politice a fost hotarata de Ceausescu dupa vizitele facute in Coreea de Nord si Republica Populara Chineza.
Marele cutremur din 1977 a adus uriase pagube Bucurestiululi. Cutremurul a fost unul dintre pretextele folosite pentru declansarea marilor demolari din Capitala, demolari prin care au fost distruse nu numai cladiri grav avariate si fara o valoare istorico-culturala, dar si monumente de o mare importanta istorica sau bijuterii arhitectonice precum Manastirea Vacaresti (1722), Bisericile 'Sfanta Vineri' (1645) si 'Enei' (1611), Manastirile 'Cotroceni' (1679) si 'Pantelimon' (1750). Chiar si 'Palatul de Justitie', opera unuia dintre cei mai faimosi arhitecti romani, Ion Mincu, era programata pentru demolare la inceputul anului 1990, dupa cum aratau planurile de sistematizare. Printre cladirile care ar fi trebuit demolate se numara si cea a Garii de Nord, monument istoric, fusese programata pentru demolare in 1992.
Trebuie recunoscut ca nu toate proiectele industriale ale epocii comuniste s-au dovedit esecuri: in anii lui Ceausescu s-a construit Metroul din Bucuresti si un mare numar de locuinte in diferite orase ale tarii.
Coada la Bucur-Obor, Bucuresti, 1986 Bancnota de 100 lei
In deceniul al noualea, Ceausescu a devenit obsedat de ideile returnarii datoriei externe contractate in Occident si de construire unui palat (Casa Poporului), cu niste dimensiuni uriase. Dupa 1984, in ciuda unor ani buni din punct de vedere agricol si a unei productii importante de alimente, a fost introdusa rationalizarea alimentelor de baza (ca un 'mijloc de reducere a obezitatii').
Painea, laptele, untul, uleiul comestibil, zaharul, carnea de porc, vita si de pui au fost ratonalizate pana la caderea regimului comunist in 1989, iar ratiile au scazut neincetat. Romanii au consumat mari cantitati de 'tacamuri de pui', ulei comestibil mixt din floarea soarelui si porumb, 'salam cu soia', surogat de cafea 'nechezol', peste oceanic pentru inlocuirea necesarului de carne. Chiar si aceste produse erau gasite cu greu, in aceasta perioada inregistrandu-se o inflorire fara precedent a pietei negre.
Prin 1985, benzina a fost stric rationalizata, circulatia in zilele de duminica a fost limitata, iar cea din timpul iernii a fost 'suspendata temporar' pentru autoturismele proprietate particulara. Electricitatea a fost rationalizata pentru a asigura functionarea industriei grele. Cu toate acestea, penele de curent sau intreruperile arbitrare ale aprovizionarii cu energie electrica erau frecvente. Iluminatul stradal a fost redus, iar programul televiziunii nationale a fost redus la doua ore zilnic. Emisia postului 2 al televiziunii nationale si a posturilor regionale de radio a fost oprita. (aici trimitere program TV inainte de 1989)
Distribuirea agentului termic in timpul iernii si a apei calde menajere a fost redusa, populatia fiind obligata sa apeleze la impovizatii diferite sau, dupa cum s-a exprimat intr-un discurs Ceausescu, romanii au imbracat 'o haina in plus'. Un decret din 1988 prevedea ca in toate spatiile publice trebuie mentinuta o temperatura nu mai mare de 16oC pe timpul iernii, singurele institutii exceptate fiind scolile si gradinitele.
Starea de sanatate a populatiei s-a inrautatit odata cu scaderea semnificativa a importurilor de medicamente.
Mostenirea negativa a acestei perioade a fost o industrie grea supradimensionata, folosind metode de productie invechite, mare consumatoare de resurse, producatoare de marfuri cu valoare mica sau de complexitate scazuta. Capacitatea de rafinare a tarii era de peste 10 ori mai mare decat necesarul, productia de otel depasea de 2,5 ori, iar productia de aluminiu depasea de 5 ori nevoile tarii. Reteaua nationala de drumuri era intr-o stare foarte proasta, aflandu-se la nivelul anilor 1950, singura autostrada, Bucuresti-Pitesti, avand o lungime de aproximativ 100 km.
Reteaua telefonica era una dintre cele mai proaste din Europa, cu tehnologii din anii 1930-1950 si cu un numar insuficient de posturi telefonice. In Romania existau in 1989 aproximativ 700.000 de posturi telefonice la o populatie de 23 de milioane de cetateni.
Prabusirea regimului comunist in Romania in decembrie 1989:
Monumentul luptatorilor anticomunisti din Brasov
. 2-3 decembrie - La Malta se desfasoara intalnirea la nivel inalt americano-sovietica.
. 4 decembrie - Intalnirea, la Moscova, intre Nicolae Ceausescu si Mihail Gorbaciov, cu prilejul participarii la intalnirea la nivel inalt a conducatorilor statelor membre ale Tratatului de la Varsovia. Are loc un schimb dur de replici intre cei doi, incheiat cu o amenintare din partea lui Mihail Gorbaciov care-i cere lui Nicolae Ceausescu sa imbunatateasca nivelul de trai al populatiei si sa respecte drepturile omului.
. 5 decembrie - Ziarele "Scanteia", "Romania libera", prezinta decretul aberant al Consiliului de Stat cu privire la marirea burselor studentilor; reactii in scoli si facultati.
. 8 - 10 decembrie - Presa abunda de declaratii din tarile in curs de dezvoltare laudative la adresa lui Nicolae Ceausescu.
. 14 decembrie - Nicolae Ceausescu sustine o cuvantare in fata Marii Adunari Nationale. Un grup de oponenti ai regimului dictatorial a incercat sa organizeze o actiune restransa la Iasi, prin adunarea in Piata Unirii a unor intelectuali, studenti si muncitori sub egida Frontului Popular Roman. Mitingul a fost preintampinat de autoritati.
. 16 decembrie - Izbucnesc manifestarile antidictatoriale si anticomuniste la Timisoara. Interventia fortelor de ordine se soldeaza cu zeci de morti si raniti.
Masele de revolutionari adunati in Piata Operei din Timisoara
Manifestul 'A cazut tirania' tiparit la Timisoara in 22 decembrie 1989
. 17 decembrie - Sedinta a CPEx al CC al PCR cu privire la evenimentele din Timisoara.
. 18 - 20 decembrie - Vizita oficiala de prietenie in Republica Islamica Iran a lui Nicolae Ceausescu (fara Elena). Cu prilejul vizitei este semnat Programul pe termen lung pentru dezvoltarea cooperarii economice, comerciale si tehnici dintre cele doua tari.
. 19 decembrie - La Timisoara se declanseaza greva generala si se cere demisia lui Nicolae Ceausescu. Generalul Stefan Gusa, sef al Marelui Stat Major, raporteaza la Bucuresti ca in strada nu se afla huligani, ci muncitori de la toate intreprinderile timisorene. El ordona trupelor sa intre in cazarmi
. 20 decembrie - Timisoara devine primul oras liber de comunism. Se constituie Frontul Democratic Roman, formatiune politica antitotalitara. Seara, Nicolae Ceausescu revine in tara. El se adreseaza populatiei, prin intermediul Televiziunii, in legatura cu evenimentele de la Timisoara, declarand ca acestea sunt opera unor huligani si nu au nimic comun cu clasa muncitoare.
. 21 decembrie - Decret prezidential de instituire a starii de necesitate in judetul Timis. Mitingul din Capitala, convocat de Nicolae Ceausescu este intrerupt de grupurile de protestatari, care se regrupeaza in fata Hotelului Intercontinental, a ambasadei SUA si in Piata Romana. In cursul noptii se trage in demonstranti si se degajeaza terenul cu ajutorul blindatelor.
. 21- 22 decembrie - Au loc confruntari armate si demonstratii populare impotriva regimului comunist la Arad, Sibiu, Brasov, Cluj-Napoca. Soldate cu numeroase victime.
. 22 decembrie - In jurul orei 12:08, Nicolae si Elena Ceausescu fug din sediul CC al PCR cu ajutorul unui elicopter. Dupa o scurta escala la Snagov cei doi sunt lasati in zona Titu si preluati de militie. In jurul orei 18:00 cuplul Ceausescu este luat si depus intr-o unitate militara din Targoviste. Se desfasoara prima sedinta a Comitetului Frontului Salvarii Nationale, compus din vechi comunisti si dizidenti, prezidata de Ion Iliescu. Au loc lupte de strada in principalele orase din Romania.
In aceeasi dimineata, intre orele 9 si 11, Vasile Milea, ministrul apararii la acel moment, a murit in conditii suspecte. Un comunicat dat de Ceausescu spunea ca Milea a fost gasit vinovat de tradare, si ca s-a sinucis dupa dezvaluirea tradarii sale. Cea mai populara teorie era aceea ca Milea ar fi fost asasinat ca raspuns la refuzul sau de a respecta ordinele lui Ceausescu. O ancheta ulterioara realizata prin exhumarea cadavrului a concluzionat, in noiembrie 2005, ca acesta s-a sinucis intr-adevar cu pistolul unui subordonat. Intentia sa se pare ca nu a fost sinuciderea, ci provocarea unei stari de incapacitate, insa glontul i-a sectionat o artera, provocandu-i in scurt timp moartea.
. Pe 24 decembrie in Romania este proclamata Victoria revolutiei.
. Pe 25 decembrie, in urma unui proces organizat de CFSN (care dureaza 55 de minute), Nicolae si Elena Ceausescu sunt condamnati la moarte prin impuscare. Sentinta este executata in aceeasi zi in jurul orei 15:00.
. In dupa-amiaza zilei de 30 decembrie cadavrele celor doi Ceausesti sunt inmormantate in mare secret la Cimitirul Ghencea din Bucuresti.
Pentru a ilustra aspectul contradictoriu al stirilor vehiculate in presa internationala referitoare la evenimentele din Romania, sa ne oprim asupra celor privind Timisoara. in ziua de 18 decembrie 1989: Deutsche Presse Agentur ora 01.04, stire din Budapesta: "Cativa tineri au fost batuti mai multe persoane au fost arestate'. Reuter, 15.48, Budapesta:"Numerosi raniti si arestati'. United Press International 22.05, Budapesta: "Au murit mai multi oameni o femeie a fost calcata mortal de un tanc".
Statisticile victimelor revolutiei din decembrie 1989 potrivit Ministerului Sanatatii.
. 1104 morti / 3321 raniti (221 / 663 militari)
. Pe 22 decembrie la ora cand fug cei doi Ceausesti se inregistreaza 126 morti / 1107 raniti
. In Timisoara s-au inregistrat in perioada 16 - 21 decembrie 73 morti / 296 raniti
. In Timisoara s-au inregistrat dupa 22 decembrie 20 morti / 77 raniti
. In Bucuresti pana in 22 decembrie s-au inregistrat 49 morti / 599 raniti
. In Bucuresti dupa in 22 decembrie s-au inregistrat 515 morti / 1162 raniti
. In Cluj s-au inregistrat pana in 22 decembrie 29 morti / 58 raniti
. In Constanta s-au inregistrat 32 morti / 116 raniti
Intre trecut si viitor:
Monumentul Renasterii Nationale, ridicat in 2005 pentru a comemora victimele Revolutiei Romane din 1989
Dupa fuga lui Ceausescu din cladirea Comitetului Central se instaleaza haosul in Bucuresti, precedat de o stare de euforie generala.
La putin timp dupa aceea, in jurul orei
12, Televiziunea Romana isi reia emisia. Mircea
Dinescu si Ion Caramitru apar, in fruntea unui grup de revolutionari,
anuntand fuga dictatorului. Haosul din Bucuresti cuprinde intreaga
Ion Iliescu anunta constituirea FSN
Totusi, procesul de preluare a puterii de catre noua structura politica Frontul Salvarii Nationale (FSN), care provenea in principal din cel de-al doilea esalon al Partidului Comunist, nu era inca incheiat. Fortele considerate a fi loiale fostului regim (asimilate 'teroristilor') au deschis focul asupra multimii si au atacat puncte vitale ale vietii socio-politice: televiziunea, radioul, sediile companiei de telefoane, precum si Casa Scanteii (centrul national al mass mediei tiparite, care are un rol similar si astazi, sub numele de Casa Presei Libere
Pe parcursul noptii dintre 22 decembrie si 23 decembrie, bucurestenii au ramas pe strazi, in special in zonele aflate sub asediu, ca sa lupte (in cele din urma castigand, chiar cu pretul vietii multor tineri) cu un inamic periculos. Cu armate de ambele tabere, s-au iscat lupte adevarate, soldate cu victime reale.
Concomitent, veneau mesaje de sprijin din toate colturile lumii: SUA (presedintele George H. W. Bush), URSS (presedintele Mihail Gorbaciov), Ungaria (Partidul Socialist Ungar), nou-constituitul guvern al Germaniei de Est (in acel moment cele doua Germanii nu se unisera inca), Bulgaria (Petar Mladenov, secretar-general al Partidului Comunist Bulgar), Cehoslovacia (Ladislav Adamec, lider al Partidului Comunist Cehoslovac, si Václav Havel, scriitorul dizident, conducator al revolutiei si viitor presedinte al Republicii).
Identitatea 'teroristilor' ramane invaluita in mister pana in ziua de azi. Nici o persoana nu a fost oficial acuzata pana in momentul de fata de comiterea unor acte de 'terorism' in cadrul revolutiei din 1989, iar acest fapt a ridicat multe suspiciuni despre relatia dintre 'teroristi' si noul guvern.
In zilele urmatoare sprijinul moral a fost urmat de sprijin material. Mari cantitati de alimente, medicamente, imbracaminte, echipament medical au fost trimise in Romania. La 24 decembrie, Bucurestiul era un oras in razboi. 'Activitatile teroriste' au continuat pana pe 27 decembrie, cand dintr-o data au incetat.
In 1990, Ion Iliescu a reusit sa devina primul presedinte ales democratic al Romaniei de dupa al doilea razboi mondial.
Dictionar de termeni istorici:
nationalizare- trecerea in proprietatea statului a unor intreprinderi, zacaminte aflate in proprietatea particulara;
colectivizare - cooperativizarea agriculturii dupa principii socialiste:
sovrom - societati mixte romano-sovietice care activau in principalele sectoare ale economiei romanesti:
sovietizarea - actiunea unor persoane in vederea introducerii modului de viata, de gandire si a regimului politic sovietic
disident = persoana care a avut opinii contrare regimului;
Competente:
Bibliografie:
Bogdan Murgescu (coordonator), Revolutia romana din decembrie 1989: istorie si memorie, Ed. Polirom, Iasi 2007
Ioan Scurtu (coordonator), Sfirsitul dictaturii, Editura Clio, Craiova 1990
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate
| Stiinte-politice | |||
|
|||
|
| |||
|
| |||
|
|||
|
|
|||
