GRUPURILE DE INTERES SI PRESIUNE

GRUPURILE DE INTERES SI PRESIUNE

1. Definirea si scopul grupurilor de presiune si interes

2. Tipologia grupurilor de presiune si interes

3. Lobbying -ul ca grup de presiune

4. Participarea la procesul decizional. Triunghiul de fier

1. Definirea grupurilor de interes si presiune

Grupurile de presiune au aparut ca grupuri de interes in primele decenii ale secolului nostru, pe masura ce articularea unor interese foarte diferite s-a impus ca o realitate a vietii democratice.

Studiul grupurilor de interes inceput de Arthur Bentley, a devenit preocupare teoretica majora in a doua jumatate a sec. XX, initial in contextul 'Teoriilor pluraliste', ca expresie a deplasarii centrului de greutate al cercetarii dinspre aspectele institutionale si constitutionale spre procesul politic si exercitiul puterii politice. in felul acesta studiul grupurilor de presiune devine un domeniu autonom al stiintelor politicii. Pe fondul numeroaselor definitii de care a beneficiat se poate aprecia ca:

Grupul de interes este un ansamblu de indivizi cu interese comune, al carui scop este sustinerea si apararea acestor interese, prin influenta exercitata asupra procesului de guvernare.

De remarcat ca, in mod frecvent, aceste interese nu sunt nemijlocit politice, ci economice, profesionale, morale, etc.,

Dar In masura in care grupurile exercita influenta ce poate lua forma presiunii asupra institutiilor politice si a persoanelor ce ocupa functii publice politice, ele devin relevante pentru sfera politicului.

Daca la inceputul anilor `50 cand David Truman publica celebra carte 'The governmental process' - 'Procesul guvernamental', era consacrata formula 'grupuri de presiune' pentru a defini grupurile ce se implica in procesul politic fara a fi partide politice, ulterior, formula 'grupuri de interese' va fi impartasita de numerosi teoreticieni, nu numai americani, tocmai spre a evita conotatiile negative pe care le sugereaza ideea de presiune politica.

Intr-un sens larg al termenului, grupurile de interese includ si partidele politice, in sensul ca functia de agregare si articulare a intereselor detine un rol major

insa sensul care s-a consacrat in stiintele politicii defineste grupurile de interese ca entitati distincte, care se deosebesc de partidele politice prin aceea ca nu se angajeaza direct in competitia pentru obtinerea puterii politice ci, ramanand in afara ei, urmaresc sa-i influenteze deciziile in favoarea propriilor interese.

Apoi, in vreme ce partidele politice sunt organizatii politice prin excelenta, gama grupurilor de interese e foarte diversa, cuprinzand de la asociatii cu inalt grad de organizare pana la grupuri spontane nascute in timpul unei demonstratii de strada. Aceste deosebiri nu conduc insa la o separatie neta intre partidele politice si grupurile de interese. Asa cum aprecia Maurice Duverger, daca uneori intre ele exista relatii complementare sau exista doar relatii ocazionale, alteori legaturile sunt organice, in sensul ca fie grupurile de interes sunt subordonate partidelor fie invers, grupurile de presiune subordoneaza partidele politice prin diverse mijloace. Alteori ele coopereaza de pe pozitii egale. Ceea ce trebuie retinut consta in faptul ca evolutia vietii politice in ultimele decenii s-a dovedit tot mai mult ca aceste doua forme de actiune politica sunt complementare.

Deoarece, in SUA sunt cele mai multe si active grupuri de interes vom apela la exemple adecvate.

Jack Walker, autor de referinta in studiul grupurilor de interese aprecia ca in ultimele decenii, ele au cunoscut schimbari dramatice fiind implicate aproape toate deciziile importante care se iau la Washington.

in SUA exista enorm de multe grupuri de presiune: numai in capitala SUA exista peste 50.000 de grupuri de interese/presiune.

2. Tipologia grupurilor de interese

Dupa Walker, aproximativ 80% din grupurile de presiune americane au la baza comunitatea profesionala si ocupationala. tinand seama de o serie de criterii (scop, mijloace) grupurile de interese pot fi clasificate in urmatoarele categorii:

a. grupuri economico-profesionale (asociatii ale oamenilor de afaceri, sindicatele, fermierii, organizatiile medicilor, avocatilor, profesorilor, etc.);

b. grupuri pentru apararea drepturilor civile si constitutionale (populatia de culoare, femei, pensionari, homosexuali);

c. grupuri religioase (mai ales fundamentaliste);

d. grupuri vizand relatiile internationale (societati, ligi, asociatii).

Un aspect relevant este ca aceste grupuri de interese pot promova atat interese particulare cat si interese publice (care nu urmaresc beneficii sau profit direct ci interese publice cum ar fi: protectia mediului, a copilului, a consumatorilor etc. Din perspectiva implicarii grupurilor de interese in viata politica, are semnificatie politica deosebita faptul ca, potrivit unor reglementari adoptate in SUA (1974) orice grup care doreste sa contribuie cu bani sau servicii pentru un candidat in campania electorala s-au creat comitete de actiune politica (PAC), comitete ce au proliferat foarte mult, de la 608 in 1974 la peste 5000 in 1992. Desi exista anumite limitari in privinta contributiilor respective, s-au exprimat o serie de temeri cu privire la faptul ca banii exercita un rol prea mare in politica. Aceste probleme preocupa in mod deosebit 'grupul de interes public' numit 'cauza comuna' (Common Cause), al carui principal scop este reforma structurilor guvernamentale, perfectionarea procesului de guvernare in sensul limitarii cheltuielilor in campaniile electorale, al respectului pentru normele etice in vita particulara.

3. Lobbyng -ul

Grupurile de interese utilizeaza numeroase mijloace pentru a-si sustine pozitiile

a) demonstratii;

b) greve;

c) publicitate (mai ales prin mass-media).

insa mijlocul preponderent pentru exercitarea influentei politice in sistemul americanilor este practica (actiunea) numita lobbyng.

Termenul de lobbyng trimite la utilizarea culoarelor (coridoarelor) cladirii institutiei reprezentative (legislative), in engleza lobby = culoar, coridor, ca loc de intalnire cu reprezentantii alesi, spre a-i influenta in luarea deciziilor. De aici si ideea ca cei care practica aceasta activitate ar alcatui 'a treia camera' a legislativului american. In acest sens cuvantul 'lobbyng' a intrat in limbajul comun nu numai in SUA dar si in Marea Britanie, inca din a doua jumatate a secolului al XIX-lea. De remarcat ca in SUA aceasta activitate a fost reglementata juridic inca din 1946, prin Federal Regulation of Lobbyng Act, conform careia 'toate persoanele care primesc bani sau alte bunuri de valoare in scopul influentarii adoptarii legislatiei de catre Congresul american (Parlamentul), trebuie sa se inregistreze, sa declare sursele de finantare, cheltuielile facute, numele publicatiilor utilizate, proiectele de legi pe care le sustin sau combat'.

Ulterior au aparut si alte reglementari deoarece legea lasa posibilitatea ca mai multi dintre cei ce influenteaza legislatia si politica guvernamentala sa ramana anonimi. De remarcat ca mai recent, prin acte normative, 'lobby' se refera si la influentarea Executivului american (Casa Alba).

Se vorbeste tot mai mult despre reforma etica in planul vietii politice. intr-un act legislativ din 1993 (Lobbyng Disclosure Act of 1993) spune 'lobbyng-ul = orice comunicatii (contacte) cu membrii Congresului sau ajutoarele acestora sau cu oficiali de rang inalt ai ramurii executive, cu privire la legislatie sau actiuni oficiale'.

Asa cum mentioneaza J. Shafritz, principalele mijloace de influentare Lobby sunt urmatoarele:

a) declaratii la audierile in institutiile legislative;

b) discutii formale (oficiale) si informale (neoficiale) cu persoane oficiale;

c) transmiterea de materiale privind rezultatele unor investigatii sau informatii tehnice catre persoanele oficiale;

d) publicitatea in legatura cu anumite probleme;

e) campanii pentru trimiterea de scrisori pentru schitarea unor legi.

intre Lobby si grupul de presiune exista anumite deosebiri chiar daca uneori ele se confunda:

*Grupul de presiune este un grup mare, adeseori amorf si alcatuit din amatori care urmaresc sa influenteze sistemul politic si opinia publica;

*Lobby este, de regula, un grup relativ mic (uneori se refera chiar la o singura persoana) alcatuit din profesionisti ce pot fi angajati spre a influenta in mod eficient anumite decizii politice.

Fireste, practicile lobbyng-ului generaza numeroase controverse.

Merite:

a) promoveaza diversitatea de idei;

b) sustine implicarea civica in politica;

c) furnizeaza informatii valoroase pentru legislativ.

Defecte:

a) utilizeaza banii in scop politic;

b) favorizeaza interese particulare

4. Participarea la procesul decizional. 'Triunghiul de fier'.

Ca urmare a activitatii cu ajutorul de lobbying, grupurile de interese pot sa-si asigure accesul la procesul decizional (politic), care este mai mult decat exercitarea influentei, fiind deci o influenta exercitata din interiorul executivului. Pentru a consacra aceasta participare la procesul decizional s-a consacrat imaginea asa numitului 'triunghi de fier' (iron triangle), care indica interconexiunile intre agentiile executive, comitetele sau subcomitetele legislative si grupurile de interes.

Uneori imaginea este inversata in sensul ca in varful triunghiului se afla agentiile guvernamentale sau chiar grupuri de interes. Esenta insa ramane aceeasi, anume reflectarea unor interese foarte stranse (de fier) care tind sa excluda din proces alti factori. Este, desigur, o indepartare de modelul traditional pluralist al manifestarii grupurilor de interes, modul in care acestea apareau ca factori independenti in raport cu institutiile guvernamentale.

Dar este adevarat ca procesul decizional nu se mai poate desfasura in absenta grupurilor de interes. Trebuie mentionat ca influenta grupurilor de interes este dispersata si variabila in timp, iar elaborarea politicilor implica o vasta retea (publica si privata).

Desi s-au nascut si afirmat in sistemul politic american, grupurile de interes nu mai constituie un fenomen strict american. Cu o amploare mai redusa, dar si cu o reglementare mai putin ferma, ele exista si in spatiul european. Daca ne referim la cei care practica 'lobby' pe langa institutiile europene de la Bruxelles, numarul lor este de peste 4000.

Diferentele specifice sunt semnificative intre grupurile de interes din SUA si Europa. Dintre aceste diferente se refera la asa numitele 'puncte de acces'. in SUA, desi unele grupuri de presiune sunt conectate cu un partid politic sau altul, activitatea lor nu este afectata de schimbarile in aparenta politica a celor ce detin controlul asupra Congresului si institutiei prezidentiale (executivul), de importanta mult mai mare fiind relatiile cu Comitete (subcomitetele) Congresului si cu Agentiile guvernamentale.

in Europa, accesul la procesul de decizie politica a grupurilor de interes se realizeaza tocmai prin intermediul partidelor politice.

Bibliografie:

1. Maurice Duverger, 'Europa de la Atlanitc la Delta Dunarii', Bucuresti, Omegapress, 1991.

2. Liviu Petru Zapartan, 'Repere in stiinta politicii', Iasi, 1992.