GUVERNUL si ADMINISTRATIA CENTRALA - Constituirea Guvernului si functiile sale

GUVERNUL si ADMINISTRAtIA CENTRALA

1. Constituirea Guvernului si functiile sale

In Constitutia Romaniei, in Titlul III, consacrat "Autoritatilor publice", dupa capitolele ce se refera la Parlament si Presedintele Romaniei este inclus Capitolul III "Guvernul" (art. 101-109), ca in capitolul urmator sa se reglementeze "Raporturile Parlamentului cu Guvernul" (art. 110-114).

Cele 9 articole din capitolul intitulat "Guvernul" au ca obiect in ordine cronologica, urmatoarele probleme: rolul si structura Guvernului (art. 101); investitura Guvernului (art. 102); juramantul de credinta al membrilor Guvernului (art. 103); incompatibilitati ale functiei de membru al Guvernului (art. 104); incetarea functiei de membru al Guvernului (art. 105); Primul ministru (art. 106); actele Guvernului (art. 107); raspunderea Guvernului si a membrilor sai (art. 108); incetarea mandatului Guvernului (art. 109).

In terminologia consacrata de doctrina administrativa occidentala, Guvernul are sarcina fundamentala de a realiza politica natiunii, el este initiatorul, modelatorul si executantul masurilor de redresare economica, de scadere a inflatiei si stabilizare economica, el raspunde de ordinea publica, de apararea nationala si de raporturile statului respectiv cu alte state

Guvernul Romaniei este autoritatea publica a puterii executive care asigura realizarea politicii interne si externe a tarii si exercita conducerea generala a administratiei publice (art. 1 din Legea nr. 90/2001)

Procedura de constituire si investire a Guvernului incepe cu desemnarea de catre Presedintele Romaniei a unui candidat la functia de prim-ministru, in urma consultarii partidului sau formatiunii politice care are majoritatea absoluta in Parlament ori daca nu exista o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate in Parlament art. 102, alin. (1) din Constitutie . Persoana desemnata drept candidat la functia de prim-ministru va cere, in termen de 10 zile de la desemnare, votul de incredere al Parlamentului asupra programului si a intregii liste a Guvernului. Acestea se dezbat de Camera Deputatilor si de Senat, in sedinta comuna. Parlamentul acorda incredere Guvernului cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor.

Daca Parlamentul nu este de acord cu anumite propuneri privind persoanele desemnate pentru functiile de ministri, candidatul la functia de prim-ministru trebuie sa faca alte propuneri, iar daca Parlamentul respinge intreaga lista a Guvernului, programul sau ori insasi propunerea privind persoana Primului-ministru, intreaga procedura de formare a Guvernului trebuie reluata. Presedintele Romaniei poate insa sa dizolve Parlamentul daca acesta nu a acordat votul de incredere pentru formarea Guvernului in termen de 60 de zile de la prima solicitare, dar numai dupa respingerea a cel putin doua solicitari de investitura art. 89 alin. (1) din Constitutie

Pe baza votului de incredere acordat de Parlament, Presedintele Romaniei numeste Guvernul. Primul-ministru, ministrii si ceilalti membri ai Guvernului vor depune individual in fata Presedintelui Romaniei, juramantul de credinta si devotament, stabilit in art. 82 din Constitutie . Data depunerii juramantului constituie data de la care Guvernul, in intregul sau si fiecare membru in parte, isi exercita mandatul.

Guvernul are rolul de a asigura functionarea echilibrata si dezvoltarea sistemului national economic si social, precum si racordarea acestuia la sistemul economic mondial in conditiile promovarii intereselor nationale

Potrivit art. 1 alin. (5) din Legea nr. 90/2001, Guvernul indeplineste urmatoarele functii:

a. Functia de strategie, prin care se asigura punerea in aplicare a Programului de guvernare pe baza caruia Guvernul a primit votul de incredere al Parlamentului. Fiind interesat sa-si mentina acest vot de incredere pe toata durata mandatului, Guvernul trebuie sa urmareasca in permanenta indeplinirea Programului de guvernare.

b. Functia de reglementare, prin care se asigura elaborarea cadrului informativ si institutional necesar in vederea realizarii Programului de guvernare. Acest program este un act politic care poate fi transpus in viata numai prin adoptarea de acte normative si institutii juridice care sa materializeze intentiile politice ale Guvernului. In acest sens, Guvernul poate adopta hotarari pentru punerea in aplicare a legilor, dar si ordonante prin care isi exercita functia de reglementare primara a unor relatii sociale din anumite domenii de activitate.

c. Functia de administrare a proprietatii statului, prin care se asigura administrarea proprietatii publice si private a statului, precum si gestionarea serviciilor publice pentru care statul este responsabil. Fiind autoritate publica care reprezinta, la cel mai inalt nivel, interesele nationale, Guvernul are in competenta sa atributii privind dreptul de proprietate al statului si serviciile publice de importanta deosebita.

d. Functia de reprezentare, prin care se asigura reprezentarea statului roman pe plan intern si extern. Pe plan intern, Guvernul reprezinta statul in relatiile cu celelalte autoritati publice, organizatii neguvernamentale, asociatii profesionale, alte persoane juridice si persoane fizice. Pe plan extern, Guvernul reprezinta statul in relatiile cu guvernele diferitelor state si cu organismele internationale.

e. Functia de autoritate de stat prin care Guvernul asigura urmarirea si controlul aplicarii si respectarii reglementarilor in domeniile apararii, ordinii publice si sigurantei nationale, precum si in domeniile economic si social si al functionarii institutiilor si organismelor care isi desfasoara activitatea in subordinea sau sub autoritatea sa. Aceasta functie se exercita prin acte de comanda adoptate de Guvern si prin aplicarea unor masuri de constrangere pentru mentinerea starii de legalitate in domeniile de importanta deosebita.

Conditii pentru a fi membru al Guvernului

Membrii Guvernului sunt: primul-ministru, ministrii si ministri delegati cu insarcinari speciale pe langa primul-ministru.

Pentru a fi membru al Guvernului o persoana fizica trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

a. sa aiba numai cetatenia romana si domiciliul in Romania;

b. sa se bucure de exercitiul drepturilor electorale, care includ dreptul de a alege si dreptul de a fi ales;

c. sa nu fi suferit condamnari penale de nici un fel, intrucat legea nu face nici o distinctie sub acest aspect;

d. sa nu se afle intr-unul din cazurile de incompatibilitate.

Potrivit art. 4 alin. (1) din Legea nr. 90/2001, functia de membru al Guvernului este incompatibila cu:

- exercitarea altei functii publice de autoritate, cu exceptia celei de deputat sau de senator;

- executarea unei functii de reprezentare profesionala salarizata in cadrul organizatiilor cu scop comercial;

- exercitarea de acte de comert, cu exceptia vanzarii sau cumpararii de actiuni ori alte titluri de valoare;

- exercitarea functiei de administrator ori de cenzor la societatile comerciale sau de reprezentant al statului in adunarile generale ale unor asemenea societati ori de membru al consiliilor de administratie ale regiilor autonome, companiilor nationale si societatilor nationale;

- exercitarea unei functii publice in serviciul unei organizatii straine, cu exceptia acelor functii prevazute in acordurile si conventiile la care Romania este parte.

Potrivit art. 4 alin. (2) din Legea nr. 90/2001, constatarea starii de incompatibilitate se face de catre primul-ministru, care va dispune masurile necesare pentru incetarea acesteia. In acest scop, primul-ministru va propune Presedintelui Romaniei sa declare vacanta functia ocupata de membrul Guvernului care se alfa intr-o stare de incompatibilitate.

3. Incetarea functiei de membru al Guvernului

Functia de membru al Guvernului    inceteaza la expirarea mandatului acestuia. In mod exceptional, aceasta functie inceteaza, inainte de expirarea mandatului, in urmatoarele situatii:

- demisie;

- pierderea drepturilor electorale;

- revocare;

- intervenirea unei stari de incompatibilitate;

- deces;

- demitere.

Demisia reprezinta o manifestare unilaterala de vointa a unui membru al Guvernului de a renunta la aceasta demnitate publica. Demisia produce efecte juridice fara a fi necesara aprobarea sa de catre primul-ministru sau Presedintele Romaniei.

Potrivit art. 6 din Legea nr. 90/2001, demisia din functia de membru al Guvernului se anunta public, se prezinta in scris Primului-ministru si devine irevocabila din momentul in care s-a luat act de depunerea ei, dar nu mai tarziu de 15 zile de la data depunerii.

Din acest text de lege decurg urmatoarele concluzii:

1. pentru a produce efecte juridice demisia trebuie depusa in scris;

demisia este irevocabila, ceea ce inseamna ca, titularul ei isi mai poate pastra functia de membru al Guvernului, cel mult 15 zile de la data depunerii, in scris, a demisiei.

Pierderea drepturilor electorale poate fi consecinta punerii sub interdictie judecatoreasca a alienatilor sau debililor mintali ori poate avea caracterul unei pedepse complementare sau accesorii in cazul celor condamnati definitiv si irevocabil la executarea unor pedepse cu inchisoarea, in conditiile art. 64 si 65 din Codul penal.

Revocarea reprezinta o sanctiune politica ce intervine in cazul retragerii sprijinului politic acordat unui membru al Guvernului de catre formatiunea sau partidul politic din care acesta face parte. Revocarea este, deci, consecinta pierderii increderii de care s-a bucurat un membru al Guvernului din partea formatiunii sale politice. Revocarea se dispune de catre Presedintele Romaniei la propunerea Primului-ministru art. 85 alin. (2) din Constitutie

Prin revocarea unor membrii ai Guvernului se realizeaza asa numita "remaniere guvernamentala". Numirea unui alt membru interimar al Guvernului pana la aprobarea altei investituri de catre Parlament se face in aceleasi conditii ca si revocarea din aceasta functie.

Demiterea din functia de membru al Guvernului are loc in urmatoarele situatii:

a. membrul Guvernului a fost condamnat penal printr-o hotarare judecatoreasca definitiva;

b. averea membrului Guvernului a fost declarata, in tot sau in parte, ca fiind dobandita in mod ilicit, printr-o hotarare judecatoreasca irevocabila.

Daca se afla intr-una din aceste situatii, membrul Guvernului va fi demis de Presedintele Romaniei, la propunerea Primului-ministru.

Potrivit art. 8 alin. (1) din Legea nr. 90/2001, in urma incetarii calitatii de membru al Guvernului in situatiile aratate, Presedintele Romaniei, la propunerea Primului-ministru, ia act de aceasta si declara vacanta functia de membru al Guvernului.

Daca primul-ministru se afla intr-una din situatiile care atrag incetarea calitatii de membru al Guvernului sau este in imposibilitate de a-si exercita atributiile, Presedintele Romaniei va desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, pentru a indeplini atributiile Primului-ministru, pana la formarea noului Guvern. Interimatul pe perioada imposibilitatii exercitarii atributiilor Primului-ministru inceteaza, daca acesta isi reia activitatea in Guvern, in cel mult 45 de zile.

In aceleasi situatii poate fi desemnat, la propunerea Primului-ministru, si un alt membru interimar al Guvernului, insa tot pentru o perioada de cel mult 45 de zile art. 9 alin.(2) din Legea nr. 90/2001 . In cadrul acestui termen, primul-ministru va initia procedurile legale pentru numirea unui alt membru al Guvernului.

4. Incetarea mandatului Guvernului

Mandatul Guvernului inceteaza, de regula, la data validarii alegerilor parlamentare generale. Potrivit art. 109 alin. (2) din Constitutie, Guvernul poate fi demis, deci mandatul sau inceteaza, inainte de termen, in urmatoarele situatii:

a. retragerea de catre Parlament a increderii acordate prin adoptarea unei motiuni de cenzura

b. primul-ministru se afla in una din situatiile de incetare a functiei de membru al Guvernului;

c. primul-ministru este in imposibilitatea de a-si exercita atributiile mai mult de 45 de zile.

In cazul incetarii mandatului, pana la depunerea juramantului de catre membrii noului Guvern, Guvernul continua sa indeplineasca numai actele cu caracter individual sau normativ, necesare pentru administrarea treburilor publice, fara a promova politici noi. In aceasta perioada, Guvernul nu poate emite ordonante si nu poate initia proiecte de lege.

In termen de 15 zile de la data incetarii mandatului Guvernului sau al unuia dintre membrii sai, acestia vor prezenta situatia privind gestionarea activitatii ministeriale de care au raspuns, precum si a problemelor aflate in curs de derulare, pe baza unui protocol de predare-primire

5. Atributiile Guvernului

Potrivit art. 11 din Legea nr. 90/2001, Guvernul indeplineste urmatoarele atributii principale:

- exercita conducerea generala a administratiei publice, adica atat a administratiei publice centrale, cat si a administratiei publice locale;

- initiaza proiecte de lege si le supune spre adoptare Parlamentului. Astfel, potrivit art. 73 alin. (4) din Constitutie, Guvernul isi exercita initiativa legislativa prin transmiterea proiectelor de lege catre una din Camerele Parlamentului;

- emite hotarari pentru organizarea executarii legilor, ordonante in temeiul legii de abilitare si ordonante de urgenta, potrivit Constitutiei;

- asigura executarea de catre autoritatile administratiei publice a legilor si a celorlalte acte normative date in aplicarea acestora;

- elaboreaza proiectele de lege a bugetului de stat si a bugetului asigurarilor sociale de stat si le supune spre adoptare Parlamentului. Aceste proiecte de lege pot fi initiate numai de catre Guvern, spre deosebire de alte proiecte legislative, care pot fi initiate si de catre deputati sau senatori ori chiar de catre cetateni art. 73 alin. (1) din Constitutie

- aproba strategiile si programele de dezvoltare economico-sociala a tarii, pe ramuri si domenii de activitate. Aceste strategii si programe fac parte din Programul de guvernare aprobat de catre Parlament, o data cu acordarea votului de incredere a Guvernului;

- asigura realizarea politicii in domeniul social, potrivit Programului de guvernare;

- asigura apararea ordinii de drept, a linistii publice si a sigurantei cetateanului, precum si a drepturilor si libertatilor cetatenilor, in conditiile prevazute de lege. Aceste atributii se exercita prin intermediul autoritatilor si institutiilor publice de specialitate din subordinea Guvernului si a administratiei publice centrale si locale;

- aduce la indeplinire masurile adoptate, potrivit legii, pentru apararea tarii si, in acest scop, organizeaza si inzestreaza fortele armate;

- asigura realizarea politicii externe a tarii si, in acest cadru, integrarea Romaniei in structurile europene si internationale;

- negociaza tratatele, acordurile si conventiile internationale care angajeaza statul roman;

- negociaza si incheie, in conditiile legii, conventii si alte intelegeri internationale la nivel guvernamental. Potrivit art. 91 alin. (1) din Constitutie, tratatele internationale se incheie in numele statului roman de catre Presedintele Romaniei, dupa ce acestea au fost negociate de Guvern cu guvernele statelor parti in acele tratate. Presedintele Romaniei supune tratatele incheiate spre ratificare Parlamentului, in termen rezonabil. Celelalte conventii si intelegeri interguvernamentale se negociaza si se incheie direct de catre Guvernul Romaniei;

- conduce si controleaza activitatea ministerelor si a celorlalte organe de specialitate din subordinea sa;

- asigura administrarea proprietatii publice si private a statului;

- acorda si retrage cetatenia romana si aproba renuntarea la cetatenia romana, in conditiile legii;

- infiinteaza, cu avizul Curtii de Conturi, organe de specialitate in subordinea sa;

- coopereaza cu organismele sociale interesate in indeplinirea atributiilor sale;

- indeplineste orice ale atributii prevazute de lege sau care decurg din rolul si functiile Guvernului;

6. Functionarea Guvernului

Guvernul se intruneste in sedinta, saptamanal sau ori de cate ori este nevoie, la convocarea Primului-ministru sau a unui ministru desemnat de acesta.

Presedintele Romaniei poate participa la sedintele Guvernului care au ca obiect probleme de interes national privind:

- politica externa;

- apararea tarii;

- asigurarea ordinii publice;

- in alte situatii la cererea Primului-ministru.

Presedintele Romaniei prezideaza sedintele de Guvern la care participa (art. 87 din Constitutie).

La sedintele Guvernului pot participa, in calitate de invitati, conducatori ai unor organe de specialitate din subordinea Guvernului sau ai unor autoritati administrative autonome, precum si orice alte persoane a caror prezenta se apreciaza a fi utila, la solicitarea Primului-ministru.

Dezbaterile din sedintele Guvernului si modul de adoptare a actelor acestuia, precum si a oricaror alte masuri stabilite, se inregistreaza pe banda magnetica si se consemneaza in stenograma sedintei, certificata de secretatul general al Guvernului.

In cadrul sedintelor Guvernului se dezbat probleme ale politicii interne si externe a tarii, precum si aspecte privind conducerea generala a administratiei publice, adoptandu-se masurile corespunzatoare.

In exercitarea atributiilor sale, Guvernul adopta hotarari si ordonante in prezenta majoritatii membrilor sai.

7. Actele Guvernului

Guvernul isi exercita atributiile pe intreg teritoriul tarii in toate ramurile si domeniile de activitate ale administratiei publice el avand, deci, o competenta materiala generala.

In exercitarea atributiilor sale, Guvernul adopta hotarari si ordonante.

Hotararile Guvernului se adopta pentru organizarea executarii legilor, si, deci, trebuie sa fie conforme acestora. Ele pot avea caracter normativ sau individual.

Ordonantele se adopta de catre Guvern in temeiul unei legi de abilitare in domenii care nu fac obiectul legilor organice art. 107 alin. (3) coroborat cu art. 114 alin. (1) din Constitutie . Legea de abilitate trebuie sa prevada, in mod obligatoriu, domeniul si data pana la care se pot adopta ordonante. Ordonantele se adopta in limitele si conditiile stabilite de legea de abilitare. Daca legea de abilitare o cere, ordonantele se supun aprobarii Parlamentului, potrivit procedurii legislative, pana la implinirea termenului de abilitare. Nerespectarea acestui termen atrage incetarea efectelor ordonantelor.

Spre deosebire de hotararile Guvernului, care sunt adoptate in vederea organizarii executarii si executarii in concret a legilor, ordonantele sunt reglementari cu putere de lege prin care Guvernul "legifereaza", putand modifica sau abroga legile ordinare.

Pana la aprobarea lor de catre Parlament, ordonantele pot fi modificate, revocate sau inlocuite de catre Guvern, intrucat pana la acea data ele isi pastreaza caracterul de acte administrative (cu putere de lege). Daca ordonantele sunt aprobate de catre Parlament, cu sau fara modificari sau completari, ele devin legi. In caz contrar, ordonantele isi inceteaza aplicabilitatea.

In situatii exceptionale, Guvernul poate adopta ordonante de urgenta, fara abilitarea Parlamentului. Acestea intra in vigoare numai dupa depunerea lor, spre aprobare, la Parlament art. 114 alin. (4)¹ din Constitutie . Daca Parlamentul nu se afla in sesiune, el se convoaca in mod obligatoriu.

Ordonantele Guvernului au intotdeauna caracter normativ.

Hotararile si ordonantele adoptate de Guvern se semneaza de primul-ministru si se contrasemneaza de ministrii care au obligatia punerii lor in executare.

Hotararile si ordonantele se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, sub sanctiunea inexistentei acestor acte art. 107 alin. (4) din Constitutie . Hotararile cu caracter militar se comunica institutiilor militare interesate.

Guvernul adopta si acte politice care nu produc efecte juridice. Prin aceste acte, Guvernul isi exprima fata de anumite evenimente interne sau internationale, punctul de vedere.

8. Primul-ministru

Potrivit Constitutiei precum si Legii nr. 90/2001 primul-ministru al Guvernului are o pozitie juridica deosebita, pozitie determinata de modul de desemnare si de inlocuire ca si de atributiile ce-i revin.

Primul-ministru conduce Guvernul si coordoneaza activitatea membrilor acestuia pentru indeplinirea atributiilor ce le revin, potrivit legii.

Atributiile Primului-ministru pot fi clasificate in urmatoarele categorii:

a. Atributii de reprezentare

Astfel, potrivit art. 13 din Legea nr. 90/2001, primul-ministru reprezinta Guvernul pe plan intern, adica in relatiile cu celelalte autoritati si institutii publice din tara, partidele si aliantele politice, sindicatele si alte organizatii neguvernamentale, precum si in relatiile internationale.

b. Atributii in domeniul apararii nationale

Astfel, potrivit art. 14 din Legea nr. 90/2001, primul-ministru este vicepresedintele Consiliului Suprem de Aparare a tarii si exercita toate atributiile care deriva din aceasta calitate.

c. Atributii privind numirea si eliberarea din functii publice

Potrivit art. 15 din Legea nr. 90/2001, primul-ministru numeste si elibereaza din functie anumite persoane cu statut de functionari publici sau demnitari.

Acestea sunt:

- conducatorii organelor de specialitate din subordinea Guvernului, cu exceptia persoanelor care au calitatea de membru al Guvernului;

- secretarul general si secretarii generali adjuncti ai Guvernului (in cazul utilizarii acestor functii);

- personalul din cadrul aparatului de lucru al Primului-ministru;

- secretarii de stat;

- alte persoane care indeplinesc functii publice, in cazurile prevazute de lege;

d. Atributii privind relatiile cu Parlamentul

In acest sens, primul-ministru prezinta Camerei Deputatilor si Senatului rapoarte si declaratii cu privire la politica Guvernului si raspunde la intrebarile ori interpelarile care ii sunt adresate de catre deputati sau senatori. Primul-ministru poate desemna un membru al Guvernului sa raspunda la intrebarile si interpelarile adresate Guvernului de catre deputati sau senatori, in functie de domeniul de activitate ce formeaza obiectul interpelarii.

Intrebarile si interpelarile reprezinta principalele mijloace de informare utilizate de deputati si senatori in relatiile cu membrii Guvernului, prin care se solicita lamuriri sau explicatii asupra activitatii Guvernului sau a ministerelor. Obiectul interpelarilor il constituie probleme ale activitatii interne sau internationale, interesand politica generala a Guvernului. In schimb, intrebarile se pot limita la activitati ale unui anumit ministru sau ale altor organe ale administratiei publice

e. Alte atributii prevazute in Constitutie si in alte legi

Astfel, de exemplu, potrivit art. 99 alin. (2) din Constitutie, primul-ministru contrasemneaza decretele emise de Presedintele Romaniei, in anumite domenii

In indeplinirea atributiilor sale, primul-ministru emite decizii, care pot avea caracter normativ sau individual. Ele produc efecte juridice numai dupa publicare sau comunicare celor interesati.

9. Raspunderea Guvernului

Pentru modul in care isi desfasoara activitatea, Guvernul poarta atat o raspundere publica, cat si o raspundere juridica. Potrivit art. 108 alin. (1) din Constitutie, Guvernul raspunde politic numai in fata Parlamentului. Fiecare membru al Guvernului, raspunde politic solidar cu ceilalti membri pentru activitatea si actele acestuia. De aceea, in doctrina s-a aratat ca in sistemul nostru constitutional este reglementata raspunderea politica solidara a tuturor membrilor Guvernului pentru activitatea si actele acestuia

In ce priveste raspunderea juridica, Constitutia prevede, in art, 108 alin.(2), ca numai Camera Deputatilor, Senatul si Presedintele Romaniei, au dreptul sa ceara urmarirea penala a membrilor Guvernului pentru fapte savarsite in exercitarea functiei lor. In aplicarea acestor dispozitii constitutionale a fost adoptata Legea nr. 15/1999 privind raspunderea ministeriala care reglementeaza atat raspunderea politica a membrilor Guvernului, cat si raspunderea lor juridica. Aceasta lege preia, in art. 2, dispozitiile constitutionale potrivit carora Guvernul raspunde politic numai in fata Parlamentului, ca urmare a votului de incredere acordat de acesta cu prilejul investirii si fiecare membru raspunde politic in mod solidar cu ceilalti membri pentru activitatea si actele Guvernului.

Raspunderea politica a Guvernului consta in demiterea sa, ca urmare a retragerii increderii acordate de catre Parlament, prin adoptarea unei motiuni de cenzura, in conditiile prevazute de Constitutie art. 3 alin. (1) din Legea nr. 115/1999 . De asemenea, Guvernul si fiecare dintre membrii sai au obligatia sa raspunda la intrebarile sau la interpelarile formulate de deputati sau senatori, in termen de cel mult 15 zile de la primirea lor.

Pe langa raspunderea politica, membrii Guvernului poarta si o raspundere juridica. Astfel, ei raspund civil, contraventional, disciplinar sau penal, dupa caz, potrivit dreptului comun, in masura in care legea raspunderii ministeriale nu prevede altfel.

Legea nr. 115/1999 reglementeaza numai raspunderea penala a membrilor Guvernului pentru faptele savarsite de acestia in exercitiul functiei lor. Pentru infractiunile savarsite in afara exercitiului functiei lor, membrii Guvernului raspund potrivit dreptului comun (art. 6).

Raspunderea penala are caracter personal, ea privind pe fiecare membru al Guvernului, pentru faptele comise in exercitarea functiei sale.

Angajarea raspunderii penale a membrilor Guvernului pentru faptele savarsite in exercitiul functiei lor poate avea loc numai cu respectarea unei anumite proceduri de urmarire penala si de judecata, prevazuta de Legea raspunderii ministeriale. Aceasta procedura cuprinde urmatoarele etape:

a. Cererea de urmarire penala a membrilor Guvernului poate fi facuta de catre Camera Deputatilor, Senat ori Presedintele Romaniei. Oricare dintre aceste autoritati publice pot cere urmarirea penala a membrilor Guvernului, fiind indiferent faptul ca acestia sunt sau nu deputati ori senatori. Cu alte cuvinte, una din Camerele Parlamentului poate cere inceperea urmaririi penale impotriva unui membru al Guvernului, chiar daca acesta nu este deputat sau senator, dupa cum Presedintele Romaniei poate cere inceperea urmaririi penale a unui membru al Guvernului, chiar daca acesta are si calitatea de deputat sau senator.

b. Cererea de incepere a urmaririi penale poate fi facuta de una din Camerele Parlamentului, numai dupa depunerea la aceasta a unui raport intocmit de o comisie permanenta care a efectuat, in cadrul competentei sale, o ancheta privitoare la activitatea desfasurata de Guvern sau de un minister ori de catre o comisie speciala de ancheta, constituita in acest scop. Acest raport se inscrie cu prioritate pe ordinea de zi a Camerei Deputatilor sau a Senatului, dupa caz.

c. Cererea de urmarire penala a membrilor Guvernului si, daca e cazul, cererea de ridicare a imunitatii parlamentare se dezbat in prezenta majoritatii membrilor Camerei Deputatilor sau Senatului, dupa caz, iar hotararea se adopta cu votul majoritatii membrilor prezenti. Votul este secret si se exprima prin bile. La dezbaterile din cele doua Camere ale Parlamentului prezenta celui in cauza este obligatorie, dar lipsa sa justificata nu impiedica desfasurarea lucrarilor. In situatia in care cel in cauza se afla in imposibilitatea obiectiva de a se prezenta, Camera Deputatilor sau Senatul, cu prilejul dezbaterilor, va fixa un nou termen pentru reluarea dezbaterilor. Cel in cauza are dreptul sa isi exprime punctul de vedere cu privire la fapta ce constituie obiectul cererii de a fi urmarit penal, precum si asupra cererii de ridicare a imunitatii parlamentare, atunci cand este cazul. In urma dezbaterilor, Camera Deputatilor sau Senatul poate aproba sau respinge cererea de incepere a urmaririi penale.

d. Presedintele Romaniei poate cere urmarirea penala numai la propunerea unei comisii special instituite pentru analiza sesizarilor cu privire la savarsirea unei infractiuni de catre un membru al Guvernului in exercitiul functiei sale. Comisia speciala are caracter permanent si este formata din 5 membri. Componenta sa este stabilita prin decret al Presedintelui Romaniei, la propunerea ministrului justitiei si a ministrului de interne. Pe baza analizei sesizarii, a probelor depuse in sustinerea acesteia, a declaratiilor si a probelor invocate de membrul Guvernului fata de care se solicita urmarirea penala, comisia speciala va prezenta Presedintelui Romaniei un raport cu propuneri privind inceperea urmaririi penale sau clasarea sesizarii.

e. Daca membrul Guvernului, pentru care Presedintele Romaniei a cerut urmarirea penala, este si deputat sau senator, ministrul justitiei sau, dupa caz, primul-ministru va solicita Camerei competente sa declanseze procedura dezbaterii cererii de incepere a urmaririi penale si de ridicare a imunitatii parlamentare.

f. Daca una din cele doua Camere ale Parlamentului sau, dupa caz, Presedintele Romaniei a cerut urmarirea penala, dosarul cauzei se trimite, de indata, ministrului justitiei sau, daca acesta este in cauza, Primului-ministru, pentru a sesiza organele de urmarire penala. Pana la inceperea urmaririi penale Camera Deputatilor, Senatul sau Presedintele Romaniei poate sa retraga, motivat, cererea prin care a solicitat urmarirea penala impotriva membrilor Guvernului.

g. Dupa inceperea urmarii penale, daca membrul Guvernului este si deputat sau senator, acesta poate fi retinut, arestat, perchezitionat sau trimis in judecata numai cu incuviintarea Camerei din care face parte. In caz de infractiune flagranta, membrul Guvernului poate fi retinut si supus perchezitiei,insa ministrul justitiei il va informa neintarziat pe presedintele Camerei din care face parte sau, dupa caz, pe Presedintele Romaniei. In situatia, in care, cel in cauza este insusi ministrul justitiei, sesizarea Camerei sau a Presedintelui Romaniei se face de catre primul-ministru. Potrivit art. 69 alin.(2) din Constitutie, in cazul, in care Camera sesizata constata ca nu exista temei pentru retinere, va dispune imediat revocarea acestei masuri luate impotriva membrului Guvernului care este deputat sau senator.

h. In cazul in care s-a cerut urmarirea penala impotriva unui membru al Guvernului, Presedintele Romaniei poate dispune suspendarea acestuia din functie.

i. Daca s-a dispus trimiterea in judecata a unui membru al Guvernului, ministrul justitiei sau, dupa caz, primul-ministru comunica Presedintelui Romaniei data la care a fost sesizata Inalta Curte de Casatie si Justitie, in vederea suspendarii din functie a acestuia. De subliniat, deci, faptul ca, pana la trimiterea in judecata, suspendarea din functie a membrului Guvernului in cauza este facultativa, ramanand la aprecierea Presedintelui Romaniei.

j. Urmarirea penala a membrilor Guvernului pentru faptele savarsite in exercitiul functiei lor este de competenta Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, iar judecarea acestora este de competenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Regulile procedurale speciale se completeaza cu cele cuprinse in regulamentele celor doua Camere ale Parlamentului si cele cuprinse in Codul de procedura penala, daca nu contravin legii speciale.

Pe tot timpul procesului penal, membrii Guvernului beneficiaza de prezumtia de nevinovatie. Membrul Guvernului condamnat printr-o hotarare judecatoreasca definitiva va fi demis din functie de Presedintele Romaniei, la propunerea Primului-ministru.

Hotararea de condamnare a unui membru al Guvernului se publica in "Monitorul Oficial al Romaniei", partea I.

Legea nr. 115/1999 reglementeaza unele infractiuni speciale care pot fi savarsite de membrii Guvernului in exercitarea functiei lor

Aceste infractiuni sunt urmatoarele:

a. impiedicarea, prin amenintare, violenta ori prin folosirea de mijloace frauduloase a exercitarii cu buna-stiinta a drepturilor si libertatilor vreunui cetatean;

b. prezentarea cu rea-credinta de date inexacte Parlamentului sau Presedintelui Romaniei cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde savarsirea unor fapte de natura sa aduca atingere intereselor statului.

Savarsirea acestor infractiuni se pedepseste cu inchisoare de la 2 ani la 12 ani, fiind pedepsita si tentativa

c. fapta unui membru al Guvernului de a folosi functia sa pentru a favoriza castigarea unei licitatii, acordarea ilegala a unor autorizatii sau alte facilitati in scopul obtinerii de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul.

Comiterea acestei infractiuni se pedepseste cu inchisoare de la 5 la 20 de ani si

interzicerea unor drepturi

Banii, valorile sau orice alte bunuri care au fost primite pe nedrept se confisca, iar daca acestea nu se gasesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor in bani. De asemenea, tentativa se pedepseste. In cazul savarsirii unor alte infractiuni, de catre membrii Guvernului in exercitiul functiei lor, pedeapsa aplicabila este cea prevazuta de legea penala pentru acele infractiuni.

10. Numirea si eliberarea din functie a prefectului

Potrivit dispozitiilor Legii nr. 340/2004 modificata prin O.U.G. nr. 179/2005 , "Guvernul numeste cate un prefect, ca reprezentant al sau, in fiecare judet si in municipiul Bucuresti", la propunerea ministrului M.I.R.A.

La nivel de judet, prefectul este ajutat de doi suprefecti, iar la municipiul Bucuresti - de trei subprefecti.

Numirea si eliberarea din functie a prefectilor se fac prin hotarare a Guvernului. Pentru a fi numit in functie, prefectul trebuie sa aiba studii superioare de lunga durata. Numirea si eliberarea din functie a subprefectilor se fac prin decizie a primului-ministru, la propunerea prefectului si a Ministrului Internelor si Reformei Administrative. Pentru a fi numit in functie, subprefectul trebuie sa aiba studii superioare.

Prefectul si subprefectul nu pot fi deputati sau senatori, primari, consilieri locali sau consilieri judeteni si nu pot indeplini o functie de reprezentare profesionala cu caracter national, o alta functie publica sau o functie ori o activitate profesionala remunerata in cadrul regiilor autonome, precum si al societatilor comerciale cu capital de stat sau privat.

Interdictiile mai sus-mentionate constituie tot atatea incompatibilitati. Este de ajuns sa constate chiar si o singura incompatibilitate, pentru ca Guvernul sa ia, de indata, masura inlocuirii prefectului sau a subprefectilor, dupa caz, printr-un act juridic de aceeasi natura ca si cel folosit la numire - deci, hotarare, respectiv decizie.

Legislatia actuala pune accent, mai ales, pe calitatile politice ale persoanelor chemate sa indeplineasca aceste functii. De aceea, prefectul "este supus regulii jocului politic, ca orice membru al Guvernului. Un nou Guvern are latitudinea de a confirma in functie prefectii numiti de Guvernul anterior, de a confirma numai o parte sau de a-i schimba integral"

Conform legii, pe toata durata indeplinirii functiei de prefect, respectiv de subprefect, contractele de munca ale acestora la agentii economici cu capital majoritar de stat sau institutiile publice de unde provin se suspenda. Motivatia unei asemenea masuri este determinata de necesitatea asigurarii continuitatii activitatii celor care indeplinesc, temporar, functiile de prefect sau subprefect, beneficiind, astfel, de stabilitate in functie. Dupa eliberarea din functia de prefect sau subprefect, persoanele respective isi vor continua activitatea la institutiile de unde fusesera promovate si pe posturile pe care le ocupasera. Sa retinem ca aceasta solutie este valabila numai in cazul in care persoanele in cauza au provenit fie de la institutiile publice, fie de la agentii economici cu capital majoritar de stat.

Inainte de a sublinia in ce constau principalele atributii ale prefectului, sa precizam faptul ca acesta vegheaza ca activitatea consiliilor locale si judetene, precum si a primarilor si a presedintilor consiliilor judetene, sa se desfasoare conform legii. In acest sens, prefectul exercita controlul cu privire la legalitatea actelor autoritatilor administratiei publice locale si judetene, iar in cazul in care constata ca unele acte sunt ilegale, le poate ataca in instantele de contencios administrativ.

Aceste atributii ale prefectului rezulta si din prevederile legii prin care se dispune ca "intre prefecti, pe de o parte, si consiliile locale precum si consiliile judetene si presedintii consiliilor judetene si primari, pe de alta parte, nu exista raporturi de subordonare". Aceasta prevedere vine sa justifice si sa intareasca principiul constitutional al autonomiei locale.

In calitate de reprezentant al Guvernului, prefectul conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale din unitatile administrativ-teritoriale. Este reglementarea care evidentiaza cel de-al doilea principiu constitutional pe care se intemeiaza administratia publica din unitatile administrativ-teritoriale, respectiv cel al descentralizarii serviciilor publice (art. 119 din Constitutie).

Pentru asigurarea indeplinirii acestor importante competente, de conducator al serviciilor publice descentralizate, ministerele si celelalte organe centrale sunt obligate sa comunice prefectilor ordinele si celelalte dispozitii, indrumari, instrutiuni etc., pe care le transmit serviciilor publice din teritoriu. Aceasta presupune permanentizarea unor raporturi firesti de colaborare si conlucrare intre prefecti si organele centrale, pentru ca reprezentantii Guvernului din teritoriu sa fie in masura sa actioneze in cunostinta de cauza, aceasta fiind una din conditiile care poate asigura o activitate de control eficienta si chiar sprijin.

11.Organizarea si functionarea institutiei prefectului

Pentru exercitarea de catre prefect a prerogativelor care ii revin potrivit Constitutiei si altor legi se organizeaza si functioneaza institutia prefectului, sub conducerea prefectului.

Institutia prefectului este o institutie publica cu personalitate juridica, cu patrimoniu si buget propriu.

Prefectul este ordonator tertiar de credite.

Structura organizatorica si atributiile institutiei prefectului se stabilesc prin hotarare a Guvernului.

Prefectul conduce serviciile publice deconcentrate ale ministrerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din subordinea Guvernului, organizate la nivelul unitatilor.

Lista serviciilor publice deconcentrate se aproba prin decizie a primului ministru si se actualizeaza la propunerea ministrului administratiei si internelor.

Activitatea prefectului se intemeiaza pe principiile:

a.   legalitatii, impartialitatii si obiectivitatii;

b.  transparentei si liberului acces la informatiile de interes public;

c.   eficientei;

d.  responsabilitatii;

e.   profesionalizarii;

f.   orientarii catre cetean.

Activitatea institutiei prefectului este finantata de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Internelor si Reformei Administrative si de alte surse legal constituite.

Institutia prefectului poate beneficia de program cu finantare internationala.

Conducatorii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din subordinea Guvernului au obligatia sa transmita prefectului proiectul de buget. Dupa Avizarea acestuia, prefectul inainteaza proiectul de buget conducatorului institutiei ierarhic superioar, serviciului public deconcentrat.

Situatiile financiare privind executia bugetara, intocmite de serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din subordinea Guvernului, se transmit prefectului pentru Avizare. Dupa Avizare, prefectul inainteaza situatiile financiare conducatorului institutiei ierarhic superioare serviciului public deconcentrat.

Avizul prefectului are carcater consultativ.

Pentru indeplinirea atributiilor si prerogativelor care ii revin potrivit legii, prefectul este ajutat de 2 subprefecti. Prefectul municipiului Bucuresti este ajutat de 3 subprefecti.

Atributiile subprefectului se stabilesc prin hotarare a Guvernului.

Prefectii si subprefectii numiti in functii in alt judet decat cel de domiciliu beneficiaza de o indemnizatie de instalare egala cu 3 salarii, precum si de locuinta de serviciu corespunzatoare, in conditiile Legii, in baza unui contract de inchiriere.

Cheltuielile privind chiria locuintei de serviciu, cele pentru transportul prefectilor si subprefectilor si al familiilor acestora, la mutarea in localitatea in care isi are sediul institutia prefectului, si cele de instalare sunt suportate din bugetul institutiei prefectului.

Prefectii si subprefectii nu au dreptul la greva si nu pot sa infiinteze organizatii sindicale proprii.

Prefectii si subprefectii au obligatia sa informeze conducerea Ministerului Internelor si Reformei Administrative ori de cate ori calatoresc in afara judetului.

Prefectul si subprefectul nu pot fi membri ai unui partid politic sau ai unei organizatii careia ii este aplicabil acelasi regim juridic ca si partidele politice, potrivit legii, sub sanctiunea destituirii lor din functia publica.

a.     Asigura la nivelul judetului sau, dupa caz, al municipiului Bucuresti, aplicarea si respectarea Constitutiei, a legilor, a ordonantelor si a Hotararilor Guvernului, a celorlalte acte normative precum si a Ordinii publice;

b.    Actioneaza pentru realizarea in judet, respectiv in municipiul Bucuresti, a obiectivelor cuprinse in Programul de guvernare si dispune masurile necesare pentru indeplinirea lor;

c.     Actioneaza pentru asigurarea climatului de pace sociala, mentinerea unei    comunicari permanente cu toate nivelurile institutionale si sociale, acordand o atentie constanta prevenirii tensiunilor sociale.

Insarcinarile pentru prefect, asa cum spuneam, le stabileste Guvernul prin hotarari si ordonante.

Din examinarea atributiilor exercitate de prefect, rezulta ca acesta are o competenta materiala, specializata la activitatile expres prevazute de Lege, si o competenta teritoriala, limitata la nivelul judetului, respectiv al municipiului Bucuresti.

Subprefectul indeplineste atributiile ce ii sunt date prin acte normative, precum si sarcinile ce ii sunt delegate de catre prefect prin ordin. In lipsa prefectului, subprefectul indeplineste, in numele prefectului, atributiile ce revin acestuia.

Prefectul, subprefectul, secretarul general si aparatul propriu de specialitate al prefectului isi desfasoara activitatea in prefectura.