IDEOLOGII SI PRACITICI POLITICE TOTALITARE

IDEOLOGII SI PRACITICI POLITICE TOTALITARE

1.Caracteristicile comune regimurilor totalitare

Raymond Aron surprinde urmatoarele asemanari ale regimurilor politice totalitare

Monopolizarea intregii puteri politice de catre un partid si de catre un dictator;

Partidul monopolist este animat de o ideologie si de o doctrina politica care ii motiveaza si orienteaza practica politica;

Partidul integrat in institutiile de stat (de aici denumirea de partid-stat) controleaza si dirijeaza (monopolizeaza) mijloacele de comunicare si educare (radio, televiziune, presa-scoala) pentru impunerea ideologiei unice a partidului; pentru aceasta partidul-stat foloseste forta in desfiintarea pluralismului ideologic, a pluripartidismului, a pluralismului cultural, a oricarei forme de opozitie;

Partidul stat introduce un control sever al vietii economice si socio-culturale, cenzura si politia secreta fiind mijloacele principale de actiune care au drept rezultat instaurarea terorii.

Principalele ideologii si regimuri totalitare au fost: fascismul si comunismul

2.IDEOLOGIA FASCISTA

Trasaturi caracteristice generale ale ideologiei fasciste

-Ideologia fascista este promotoarea regimului dictatorial al unui partid fascist

-Ideologia fascista a aparut in 3 imprejurari:

-dupa Primul Razboi Mondial in conditiile neputintei statului liberal clasic de a depasi criza economica si sociala de dupa razboi prin mijloace parlamentare si liberal-economice

-in conditiile instaurarii regimului totalitar comunist in Rusia (URSS din 1923)

-in contextul dezbaterilor din miscarea socialista cu privire la clarificari ideologice si practici politice viitoare.

-Ideologia fascista este in opozitie cu ideologia liberala si statul democrat-liberal, totodata in opozitie cu ideologia marxist-leninista si statul comunist.

-Ideologia fascista reprezinta interesele marii burghezii care se teme de: miscarea sindicala permisa de statul liberal cat si de alternativa societatii spre comunism

De aici rezulta esenta ideologiei fasciste:

a)esenta ideologiei fasciste se refera la rolul statului dictatorial in domeniul socio-economic care sa asigure "a treia cale" in organizarea vietii economice si sociale, diferita de statul liberal si statul comunist:

-combate economia comunista bazata pe proprietatea comuna si interventia totala a

partidului-stat comunist pentru nivelarea societatii, egalitatea cetatenilor in totate domeniile vietii;

-combate statul liberal care apara libertatile individuale indiferent de origine etnica si a pietei

libere in defavoarea intereselor nationale comune indivizilor care o compun;

-Ideologia fascista sustine a treia cale, adica interventia totala a statului printr-un partid

dictatorial in vederea organizarea economiei si relatiilor sociale cu scopul depasirii

conflictelor de clasa si armonizarii intereselor dintre clase in numele intereselor superioare si comune nationale.

b)In vederea sustinerii ideilor statului dictatorial fascist ideologia fascista imprumuta idei ale ideologiei nationaliste extremiste (rasism, sovinism) si diferite false argumente stiintifice (naturaliste, istorice), astfel:

-prin traditia istorica, mituri si argumente pseudostiintifice din domeniul biologiei sustine

superioritatea unei natiuni, rase in raport cu altele si prin aceasta drepturi politice expansioniste

si de dominatie;

-motiveaza biologic inegalitatea sociala si promoveaza rolul elitelor in societate, teza careia prin

promovarea misticismului si misionarismului ii asociaza si cultul conducatorului, dictatorului;

-motivand biologic si economic inegalitatea sociala, promoveaza teza armoniei intre clase prin

intermediul organizatiilor corporatiste (asociatii care incorporeaza atat patroni cat si lucratori) in

numele unor interese comune nationale

-in plan economic ideologia fascista nu exclude coexistenta proprietatii private cu cea de stat ci

sustine un control riguros al statului asupra economiei in interesul mentinerii unitatii natiunii in

jurul intereselor comune ale indivizilor care o compun.

c)In vederea transpunerii practice a ideilor fasciste doctrina politica fascista justifica atat actiunile legale cit si violente ale partidului fascist in vederea: lichidarii opozitiei, integrarii partidului fascist in instriutiile de stat, monopolizarea statului, ideologiei si culturii, folosirii scolii, presei, radioului si televiziunii in formarea unui om nou atasat ideologiei si regimului, controlului intregii societati prin cenzura si politia secreta.

(II.) Trasaturi specifice ideologiilor si regimurilor fasciste.

-Ideologia fascista a capatat nuante diferite/trasaturi specifice tarilor in care a existat si unde a fost transpusa in regimuri politice cu particularitati corespunzatoare: fascismul si regimul fascist italian, nazismul si regimul nazist german, hortysmul si regimul hortyst in Ungaria, legionarismul si regimul antonesciano-legionar in Romania, fascismul spaniol si regimul franchist in Spania s.a.m.d.

A.Fascismul si regimul fascist in Italia

-Italia a fost tara in care, inspirata din mitul Romei antice, ideologia fascista da semnificatii contemporane notiunilor fundamentale fasciste: fascie, dictatura, marsul asupra Romei

-Miscarea fascista italiana a aparut la sfarsitul Primului Razboi Mondial in cadrul miscarii socialiste din care s-a desprins si in care s-a opus ideilor comuniste victorioase in Rusia dupa octombrie 1917 dar si statului liberal considerat vinovat de consecintele razboiului si criza care a urmat. Mai mult, miscarea fascista italiana explica aceasta criza prin asa-zisa "victorie italiana mutilata" de hotararile Congresul de pace de la Paris (1919-1920) neprofitabile Italiei.

a)Ideologia fascista italiana

exagera tema "victoriei italiene mutilate" in explicarea starii de criza din anii 1918-1924 si, prin exacerbarea traditiilor Romei antice, a capatat drept specific nationalismul extremist.

-initial national-fascismul italian s-a legitimat prin maretia Romei antice urmand ca mai tarziu sa preia motivatia rasista din modelul nazist german si, in consecinta sa militeze pentru purificarea rasei italiene de elemente straine precum evreii

-specificul fundamental fascismului italian ramane teza statului corporatist in care integraea partidului fascist in structurile de stat sa duca la controlul statului asupra vietii economice si relatiilor dintre clase

-statul fascist trebuia sa armonizeze proprietatea privata cu proprietatea publica precum si relatiile dintre clase in cadrul corporatiilor care inlocuiau vechile sindicatele profesionale organizate pe interese de clasa,

b)Regimul fascist italian

-intre 1919-1922 miscarea fascista italiana a urmarit integrarea legala in monarhia liberala promovand in alegerile parlamentare din 1919 idei populiste (reforme muncitoresti)

-dupa pierderea alegerilor din 1919 reevaluarea activitatii miscarii fasciste a insemnat reorganizarea Partidului Nationalist Fascist (1921) si trecerea la masuri de forta pentru preluarea puterii (Marsul asupra Romei, 1922)

-fascismul italian a ajuns la guvernare din 1923 cand, sub presiunea Marsului asupra Romei din 1922, Mussolini a fost numit prim-ministru al guvernului de catre rege. Regimul fascist a cunoscut 4 etape:

-intre 1923-1925 Mussolini a condus asa-numita "revolutie fascista" in care reformele legislative au dus la integrarea partidului in structurile institutionale de stat, dizolvarea partidelor politice si sindicatelor, limitarea Parlamentului la un rol formal si reducerea prerogativelor regale in favoarea cresterii rolului conducatorului statului (din 1925 Mussolini este numite "Il Duce"). Masurile politice au facut din Italia un "stat fascist" in care partidul fascist a monopolizat toate institutiile statale lasand o mica autonomie monarhiei.

-in perioada 1925-1936 "statului fascist" a trecut la organizarea unui control sever asupra vietii publice si private prin intermediul cenzurii, politiei secrete (OVRA), organizatiilor populare si paramilitare (Camasile negre, Ballila, Dopolavoro s.a.). Partidul-stat a trecut la aplicarea ideologiei privind organizarea vietii economico-sociale in "stat corporatist" in care NU mai primau interesele individuale ci ale "corporatiei" din care faceau parte laolalta si patronii si lucratorii. Prin intermediul corporatiilor partidul-stat asigura armonia nationala intre clase. Corporatismul a organizat si economia imbinand proprietatea privata aflata sub control de stat cu proprietatea publica de stat pe baza careia statul fascist practica politica de asistenta sociala celor saraci. Au existat 22 corporatii pe domenii: cereale, horticultura, floricultura si pomicultura, viticultura si vinificatie, ulei, sfecla si zaharul, zootehnie si pescuit, lemn, produse textile, metalurgie si mecanica, industria chimica, confectii, hartie si presa, constructii, apa-gaz si electricitate, industria extractiva, sticla si ceramica, asigurari si credit, mestesuguri, marea si aerul, comunicatii, spectacole, ospitalitatea

Statul fascist a monopolizat ideologic cultura folosindu-i formele (scoala, presa, radioul, televiziunea, artele) pentru formarea unui om nou indoctrinat ideologic si supus statului fascist si corporatist. In plan socio-economic regimul fascist italian promova inegalitatea sociala in vreme ce in planul vietii spirituale urmarea nivelarea mentalitatilor. Artele (fotografia, pictura, arhitectura si sculptura) au fost inregimentate in corporatia artistilor urmarindu-se formarea unui "stil fascist" care exalta instinctul razboinic, eroismul, virilitatea, stereotipurile (salutul si pasul roman), cultul conducatorului, planuri urbanistice noi avand an centru piata publica din care radiau strazile, totul fiind corelat cu specificul corporatiilor locale.[1]

Statul fascist a lasat autonomie Bisericii catolice si armatei, asa cum si monarhia a avut autonomie.

-Perioada 1935-1936 a fost decisiva pentru afirmarea regimului fascist italian in relatiile internationale prin incheierea aliantelor cu Germania nazista si japonia fascista (Axa Roma-Berlin-1936, Pactul anticomintern-1937) si promovarea unei politici externe agresive (Etipoia-1935, sprijin fascismului spaniol in razboiul civil din 1936-1939, Albania-1939) si revizioniste. Alianta cu Germania a insemnat si copierea ideologica a nazismului de catre fascismul italian prin preluarea teoriilor rasiste si antisemite. Practic, regimul fascist italian a copiat in 1938 si legile rasiale din Germania (Legile de la Nurnberg, 1935).

-in anii 1939-1943 regimul fascist italian a participat la cel de-Al Doilea Razboi Mondial alaturi de Axa Roma-Tokio-Berlin, infrangerile din Grecia si Africa demonstrand ca armata italiana era slab pregatita si ca economia italiana era saraca (capitalism sarac). Regimul fascist a fost rasturnat pe fondul crizei sale complexe (economice, militare, nepopularitate) din 1943. Alte cauze ale caderii regimului fascist s-au datorat autonomiei de care s-au bucurat monarhia, Biserica catolica, armata si chiar unele partide politice care au functionat desi erau interzise de lege, regimul mussolinian urmarind cu precadere nefunctionarea partidului comunist.

-in perioada 1943-1945 Italia a cunoscut doua tendinte: 1)refacerea regimului fascist mussolinian cu sprijinul interventiei si ocupatiei germane a Italiei de nord (Republica sociala de la Salo, 1943-1945, condusa de Mussolini in Muntii Alpi); 2 refacerea statului liberal in cadrul monarhiei constitutionale de catre guvernul postfascist, tendinta care a esuat prin proclamarea in 1947 a republicii ca forma de stat liberal-democrat.

"Fascismul afirma inegalitatea (din nastere s.n.), de nesters, fecunda, binefacatoare a oamenilor, ce este imposibil de a fi nivelata printr-un fapt mecanic si exterior precum sufragiul (votul-s.n.) universal. Liberalismul pune statul in serviciul individului [] Pentru fascism (partidul fascist-s.n.) totul se afla in stat; in acest sens fascismul este totalitar (partidul-stat-s.n.),, iar statul fascist, sinteza si unitate a tuturor valorilor (stat-national extremist-s.n.), [] fascismul este opus socialismului care ingusteaza miscarea istorica pana la punctul in care o reduce la lupta intre clase si care ignora statul ce cuprinde claselele intr-un bloc unic economic si moral (statul corporatist-s.n.). Pentru aceleasi motive, fascismul este inamicul sindicalismului." (B.Mussolini, Doctrina fascista)

B.Fascismul si regimul fascist in Germania

-Miscarea fascista in Germania a aparut dupa catastrofa suferita in Primul Razboi Mondial si impunerea Tratatului de pace de la Versailles din 1919. Acestea au trezit sentimente de renastere nationaliste si au exaltat pangermanismul din perioada 1871-1918.

-Miscarea fascista in Germania s-a rupt din Partidul Socialist (in contextul dezbaterilor referitoare la modalitatile ascensiunii la putere): pe de o parte social-democratii, pe de alta parte comunistii si pentru "a treia cale": Partidul Muncitoresc National-Socialist German din al carui abreviere (NAZI) a derivat denumirea de ideologie nazista si regim nazist.

-Ascensiunea miscarii naziste a fost legata si de neputinta statului liberal cunoscut sub numele de Republica de la Weimar (1919-1933) de a solutiona crizele economice din anii 1919-1924 si 1929-1933

a)Ideologia nazista, ultranationalista, rasista si antisemita a fost expusa de Hitler in Mein Kampf

(Lupta mea

-promova ideea pseudostiintifica privind "superioritatea rasei germane" si necesitatea purificarii ei de elemente etnice straine; de aici practicile antisemite, antislaviste s.a.m.d. transpuse in politica de stat odata cu monopolizarea institutiilor de stat de catre partidul nazist.

-teza superioritatii rasei germane era asociata cu ideia misionarismului conducerii lumii de catre rasa germana intr-un "spatiu vital" extins; conceptul geopolitic de spatiu vital a fost impus in politica externa a Germaniei dupa venirea lui Hitler la putere, practic fiind vorba de o revansa si revizuire a Tratatelor de pace de la Paris din 1919-1920.

-in plan politic nazismul promova rolul partidului Nazist in preluarea puterii pe orice cale pentru a transpune in practica ideologia hitlerista care corespundea cercurilor burgheze ultrabogate: anticomunism, antiliberalism. Specificul nazismului german a fost renuntarea la politica anticapitalista pe care a promovat-o la inceput (1920) si pentru care a prins popularitate in randul muncitorilor.

-in privinta ideilor fata de proprietatea si economie, ideologia nazista nu era foarte clara; declarandu-se anticomunist reiese ca era impotriva desfiintarii proprietatii private si organizarii ei pe baze comuniste. Rolul totalitar al statului nazist viza un control totalitar al economiei private si publice de stat in sustinerea politicii rasiste si razboinice. Asadar, nazismul german a fost nevoit sa imprumute idei ale statului corporatist din fascismul italian.

b)Regimul nazist

-P.Nazist a avut o incercare esuata de preluare a puterii in stat prin forta (1923, "puciul de la berarie" al lui Hitler la München)

-dupa anii de inchisoare Hitler, ajuns in fruntea P.Nazist inca din 1921, cu sprijinul industriasilor Krupp cistiga alegerile parlamentare din 1932.

-Presedintele Republicii de la Weimar respectand alegerile parlamentare din 1932 numeste cancelar al guvernului pe Hitler in 1932. Astfel, venirea la putere pe cale legala a P. Nazist este de necontestat, aceasta explicand si starea generala a electoratului german nemultumit de regimul republican existent.

-renuntarea la politica anticapitalista pe care a promovat-o la inceput a determinat sprijinul politic al cercurilor bogate din Germania. Din 1934, dupa moarte presedintelui Republicii, Hiler a capatat puteri exceptionale devenind si seful statului (Fuhrer).

-In primii ani ai regimului au fost luate masurile pentru organizarea partidului-stat. Pentru eliminarea adversarilor politici au fost create "trupele de asalt" (prescurtat: SA, denumite si "camasile brune"), trupele de protectie ale P.Nazist (prescurtat: SS) organisme paralele cu politia si armata statului. A fost consolidata disciplina in partid (1934, Noaptea cutitelor lungi-eliminarea rivalilor lui Hitler din SS, au fost promovati membrii nazisti de incredere in institutiile de stat, au fost desfiintate partidele politice, a fost limitata activitatea parlamentara.

-"statului nazist" a trecut la organizarea unui control sever asupra vietii publice si private prin intermediul cenzurii, politiei secrete (Gestapo), organizatiilor populare si paramilitare (trupele SS, Tineretul hitlerist s.a.). Dupa modelul statului corporatist italian Partidul-stat a desfiintat sindicatele creand Frontul muncii cu organizatii asemanatoare corporatiilor din Italia

-Statul nazist a monopolizat ideologic cultura folosindu-i formele (scoala, presa, radioul, televiziunea, artele) pentru formarea unui om nou indoctrinat ideologic si supus statului nazist a carui deviza era: un singur popor, un singur stat, un singur conducator. In planul vietii spirituale s-a urmarit nivelarea mentalitatilor, formarea unui om nou, formarea unui "stil nazist" care exalta instinctul razboinic, eroismul, virilitatea, stereotipurile si ceremonialul nazist (salutul nazist, zvastica, portul uniformelor brune si negre), cultul conducatorului.

Statul nazist NU a lasat autonomie niciunui domeniu al vietii sociale. Statul nazist fost un stat totalitar in vreme ce regimul mussolinian a fost mai aproape de o dictatura clasica de partid (lasase autonomie Bisericii, Armatei si unor partide). Utilizind forta si cenzura, monopolizand toate mijloacele de influentare a populatiei, speculand umilirea germanilor prin tratatul de la Versailles din 1919, propaganda nazista a dat regimului o sustinere de masa

-din 1935, prin Legile de la Nurnberg (rasiale) a inceput politica rasista, antisemita - de stat, transpunere in practica a ideologiei naziste privind superioritatea rasei germane si necesitatea purificarii ei: inregistrarea evreilor, marginalizarea lor, exterminarea fizica in lagare de munca in slujba statului german.

-Regimul nazist a transformat antisemitismul in politica de stat in interior (1938-Noaptea de cristal) dar si in afara statului dupa declansarea celui de-Al Doilea Razboi Mondial in Europa. Aplicarea din 1942 a "Solutiei finale" (hotarare aprobata de Hitler in Coferinta de la Wannsee din 1942 dar planificata anterior) de exterminare totala a evreilor in spatiul stapanit de la III-lea Reich a creat drama istoriei secolului XX: "Holocaustul".

C.Legionarismul si regimul antonesciano-legionar in Romania

-Miscarea legionara a aparut in Romania Mare,constituita in 1918, in conditiile existentei diversitatii etnice si pluralismului ideologic si politic asigurat de regimul monarhiei constitutionale parlamentare.

-Legionarismul a fost o reactie la unele neimpliniri economice asteptate dupa Marea Unire dar si o reactie la unele nationalisme extremiste din partea unor minoritati nationale care refuzau sa se integreze societatii romanesti.

-In 1923 se crease Liga Apararii National-Crestine (LANC, condusa de A.C.Cuza) care se pronunta pentru numerus clausus (proportionalitate in sens etnic) in toate institutiile si intreprinderile de stat. LANC se pronunta pentru expulzarea evreilor din Romania si educarea tineretului in spirit crestin si nationalist.

Din acest partid nationalist se va forma in 1927 Liga Arhanghelului Mihail (LAM) condusa de Corneliu Zelea Codreanu devenita din 1930 partidul Garda de Fier in jurul carui partid se va definitiva miscarea legionara din Romania.

a)Ideologia legionara

-In spirit nationalist extremist sustinea purificarea institutiilor statului national roman de elemente etnice minoritare vinovate de neimpliniri economice romanesti interbelice. Revolutia legionara sustinea, astfel, romanizarea aparatului administrativ de stat

-Antisemitismul din miscarea legionara se baza pe invinovatirea evreilor din Romania pentru starea taranilor din 1907 si rascoala acestora de atunci. In perioada interbelica antievreismul se confunda cu anticomunismul care se instaurase in Rusia si devenise o temere in contextul in care din 1921 fiinta si in Romania un partid comunist.

-Ideologia legionara s-a alimentat din unele curentele culturale traditionaliste romanesti (semanatorism, gandirism)[3] care, alaturi de junimism, liberalism, poporanism, sincronism, dezbateau directiile dezvoltarii societatii si culturii romanesti interbelice intre modele moderne europene si conservarea specificului societatii si culturii romanesti. Ideologul miscarii legionare a fost Nae Ionescu care se departeaza de semanatorism si se apropie de gindirism si trairism.

-militand pentru un om nou, legionarismul promoveaza credinta ortodoxa in Dumnezeu si conducatorul miscarii (capitanul C.Z.Codreanu), xenofobia, misticismul primatul intereselor nationale fata de cele individuale, sacrificiul.

-ideologic, legionarismul nu a putut justifica asasinatul politic, crima si violenta in lupta pentru putere.

b)Regimul legionar in Romania

-in perioada 1930-1938 regele Carol II a incurajat Garda de Fier in actiunile ei antidemocratice folosindu-se de aceasta pana la instaurarea regimului de autoritate monarhica din anii 1938-1940.

-dupa abdicarea lui Carol II (6 sept.1940) in favoarea regelui minor Mihai, Regele Mihai confera puteri depline primului ministru Ion Antonescu adus la guvernare inca din 4 sept. 1940 de Carol II. Generalul Ion Antonescu organizeaza "statul national-legionar" dupa modelul statelor fasciste: Antonescu-"conducatorul statului", Garda de Fier-partid de guvernare

-14 sept.1940-23 ian.1941, a fost perioada in care Garda de Fier a fost partid de guvernamant. Timpul scurt de guvernare, contradictia Antonescu-Garda de Fier in probleme de guvernare, politica duplicitara a lui Hitler fata de Garda de Fier in raport cu generalul Antonescu sef al armatei romane devenita aliata a Germaniei au fost cauzele pentru care regimul legionar a avut caracter temporar si nu a avut timp sa-si puna in practica ideologia.