INTERVENTIA ONU IN CRIZA MALVINELOR (2 APRILIE 1982 - 14 IUNIE 1982)

UNIVERSITATEA "OVIDIUS", CONSTANTA

FACULTATEA DE ISTORIE SI STIINTE POLITICE

SPECIALIZAREA: RELATII INTERNATIONALE SI STUDII EUROPENE

AN I, SEM. II

DISCIPLINA: INSTITUTII SI ORGANIZATII DE SECURITATE- SEMINAR

INTERVENTIA ONU IN CRIZA MALVINELOR

2 APRILIE 1982 - 14 IUNIE 1982)

Organizatia Natiunilor Unite reprezinta singura noastra speranta de a avea o lumea libera si lipsita de conflicte.

(Ralph Bunche - Laureat al Premiului Nobel pentru Pace in 1950)

I. Introducere

In razboiul din Malvine (Falklands, denumirea utilizata de englezi) se confrunta Marea Britanie si Argentina, in primavara anului 1982. Malvinele sunt un mic arhipelag format din 200 de insule, situat la extremitatea sudica a Oceanului Atlantic, in dreptul Argentinei, si populat exclusiv de britanici.

Colonie a Angliei din 1837, este o posesiune pe care Argentina, iritata de aceasta prezenta straina permanenta la 400 km de coastele ei meridionale, a incercat de mai multe ori s-o recucereasca, dar fara succes.

Ajunsa la putere in 1976, in urma unei lovituri de stat, junta de la Buenos Aires incearca sa-si castige legitimitatea printr-o retorica nationalista exacerbata. Relatiile diplomatice dintre cele doua state sunt rupte in 1976 si 1980, iar Argentina nu face niciun secret din intentiile sale, dar diplomatia britanica neglijeaza mesajul.

In aprilie 1982, spre surprinderea generala, armata argentiniana ocupa arhipelagul Falkland, fara sa intampine rezistenta. Prim-ministrul Margaret Thatcher reactioneaza imediat, organizand contraofensiva diplomatica si militara. Statele Unite isi suspenda ajutorul militar si economic acordat Argentinei si sprijina Marea Britanie, alaturi de Franta si Germania.

In ceea ce o priveste, Argentina e sustinuta de cea mai mare parte a continentului latino-american, cu exceptia notabila a statului Chile. Aspectul militar al conflictului, in care cel mai faimos episod al conflictului il constituie torpilarea crucisatorului argentinian "General Belgrano" de catre un submarin britanic, dureaza pana la 12 iulie 1982, cand ambele parti accepta incetarea ostilitatilor.

Victoria Londrei e totala. Conflictul nu va capata niciodata caracterul unui razboi de decolonizare, asa cum se dorea la Buenos Aires, deoarece regimul militar argentinian este discreditat pe plan international. De astfel, razboiul va accelera caderea acestuia: democratia este restabilita in 1983, iar responsabilii militari ai conflictului sunt condamnati si degradati in 1986.

In pararel, victoria britanica a favorizat realegerea partidului conservator in urma scrutinului din 1983. Londra creeaza in jurul Malvinelor o zona de securitate, la care va renunta abia in 1990, cand restabileste relatiile diplomatice cu Argentina.

II. Date Cronologice.

O cronologie a evenimentelor care s-au desfasurat in anul 1982[2]

12 Ianuarie 1982  -»  Comitetul fortele armate argentiniene incepe planificarea invaziei militare a Insulelor Malvine

24 Ianuarie 1982 -» Planurile Juntei de a ocupa Insulele sunt descoperite si publicate intr-o serie de articole din ziarul La Prensa

2 Februarie 1982 -» Prim-ministrul Margatret Thatcher intr-o scrisoare confidentiala destinata unui activist al Partidului Conservator, sustine convigerea conform careia prezenta Marinei Regale in Stanley este suficienta sa previna o invazie din partea Argentinei

25 Februarie 1982 -» Adjunctul ministrului de externe, Raichard Luce incepe discutiile cu privire la suveranitatea arhipelagului, la New York, alaturi de omologul sau, Ernesto Ros.

1 Martie 1982 -» Adjunctii ministrilor de externe britanic si argentinian sustin intr-un comunicat de presat comun, atmosfera cordiala si pozitiva in care s-au desfasurat convorbirile cu privire la problema suveranitatii.

2 Martie 1982 -» Ministrul de externe argentinian respinge comunicatul si afirma ca Argentina isi rezerva dreptul sa dispuna de alte mijloace in cazul in care Marea ritanie refuza s cedeze suveranitatea.

8 Martie 1982 -» Thatcher cere Foreign Office-ului si Ministerului Apararii, planuri in eventualitatea unei blocade sau a unei invazii a insulelor din partea Argentinei.

20 Martie 1982  -» Thatcher trimite Endurace-ul si 24 de ofiteri ai Marinei din Portul Stanlez in South Georgia

26 Martie 1982  -» Guvernul argentinian declara ca va acorda tot sprijinul necesar muncitorilor din South Georgia. Surse ale serviciului de informatii britanic din Buenos Aires avertizeaza ca o invazie argentiniana a insulelor este iminenta, dar Guvernul Britanic ignora semnalele de alarma. Marina argentiniana continua sa desfasoare manevrele programate alaturi de flota Uruguayana. Junta argentiniana devanseaza planurile de invazie (Operatiunea Rosario) programate de o sarbatoare nationala pe 25 mai sau 9 iulie din cauza crizei din Georgia de Sud, a inrautatirii starii economice si a tulburarilor din partea populatiei argentiniene. Ministrul Apararii Britanice indeamna guvernul sa se pregateasca pentru un raspuns militar.

28 Martie 1982  -» Argentina isi reafirma dreptul asupra Insulelor Falkland , anuntand Marea Britanie ca nu vor avea loc negocieri cu privire la Georgia de Sud, anuleaza concediile pentru personalul militar si diplomatic, trimite provizii si echipament, bazelor navale din Puerto Belgrano si Comodoro Rivadavia si trimite avioane care sa survoleze Portul- capitala Stanley. Cinci nave de razboi argentiniene sunt depistate in apropierea Georgiei de Sud. Marea Britanie incepe planificarea misiunii si constituirea unui grup operativ. Membru al partidului conservator, Carrington, cere secretarului de stat american, Alexander Haig, sa faca faca demersuri pe langa Junta intr-o incercare de a evita o actiune militara.

31 Martie 1982  -» Junta ia hotararea finala de a invada insulele pe 2 Aprilie. In intreaga Argentina au loc revolte violente impotriva guvernului. Surse ale serviciului de informatii britanic avertizeaza ca flota argentiniana se indreapta catre Insule. Guvernatorului Rex Hunt i se transmite ca ca Marea Britanie considera ca Argentina planuieste o acostare a submarinelor nucleare ca modalitate de presiune in schimbul Georgie de Sud. Thatcher ii solicita presedintelui american Ronald Reagan sa avertizeze Argentina.

1 Aprilie 1982 -» Consiliul de Securitate ONU se intruneste la cererea Marii Britanii si solicita retinere si evitarea utilizarii fortei. Reagan il avertizeaza pe Generalul Galtieri, conducator al  juntei Argentiniana sa nu actioneze pe plan militar.

2 Aprilie 1982  -» La orele 00:00, Argentina declanseaza operatiunea Rosario. In Insule, este declansata starea de urgenta. Principale forte ale Argentinei debarca in portul Stanley. Guvernatorul Hunt le ordona acestora sa se predea, dar intregul oras precum si cladirea Guvernului se afla sub controlul argentinian. Galtieri anunta recuperea cu succes a Insulelor Malvine, afirmand ca Argentina nu a avut alte optiuni decat utilizarea fortei militare. Parlamentului britanic i se confirma ocuparea Portului Stanley de catre Argentina. Guvernatorul si alti oficiali britanici sunt evacuati din capitala la Montevideo. General Brigadier Mario Menendez este numit guvernator al Islas Malvinas. Stanley fiind redenumit "Porto Argentino".

Marina britanica acostata in Georgia de Sud ataca fortele argentiniene, dar dupa ce provoaca daune mari este fortata sa se predea. Marea Britanie cere diplomatilor argentinieni sa paraseasca tara. Bank of England ingheata toate bunurile argentiniene aflate in Marea Britanie. Se intruneste o sedinta a cabinetului pentru situatii de criza, care hotaraste sa trimita o misiune pentu eliberarea insulelor.

Ambasadorul Marii Britanii pentru Natiunile Unite, Sir Anthony Parsons propune Consiliului de Securitate, un proiect de rezolutie care sa condamne ostilitatile si care sa ceara retragerea imediata a argentinienilor din Insule.

3 Aprilie 1982  -» Consiliul de Securitate voteaza in unanimitate Rezolutia 502 cu 10 voturi pentru, 1 impotriva si 4 abtineri prin care se cere retragerea imediata a argentinienilor, dar Argentina refuza sa se supuna. Marea Britanie trimite o misiue, Argentina sporeste numarul trupelor in Georgia de Sud si in Insulele Sandwich.

7 Aprilie 1982  -» Reagan aproba planul de pace al lui Haig. Guvernul Britanic anunta ca va stabili o zona de excluziune de 200 de mile in jurul Insulelor pe 26 Aprilie. Marea Britanie ingheata bunuri argentiniene in valoare de 1,4 miliarde de dolari aflate in bancili britanice.

12 Aprilie 1982  -» Zona de excluzione de 200 de mile maritime este declarata in jurul Insulelor de catre Marea Britanie pentru a preveni incercarile de suplimentare, aprovizionare si ajutorare din parea Argentinei.

19 Aprilie 1982  -» Argentina va accepta planul lui Haig daca Marea Britanie este de acord sa transfere suveranitatea pana pe 31 Decembrie 1982, permitand cetatenilor argentinieni sa se stabileasca in Insule.

23 Aprilie 1982  -» Marea Britanie avertizeaza Argentina ca orice nava sau aeronava civila sau militara care ar putea sa reprezinte o amenintare asupra operatiunii militare britanice, vor fi distruse.

26 Aprilie 1982 -» Zona defensiva declarata in jurul flotei britanice. Thatccher declara ca tipul pentru masuri diplomatice se aproprie de sfarsit. Argentinienii ocupa Portul Howard.

28 Aprilie 1982  -» Organizatia Statelor Americane sprijina cererile Argentinei, dar cere desfasurarea unor negocieri pasnice.

30 Aprilie 1982  -» Zona de excluziune maritima este declara zona totala de excluziune, fiin valabila pentru toate navele si aeronavele care sprijina ocuparea insulelor de catre Argentina. Reagan renunta la misiunea de pace a lui Haig, declara ca acorda sprijin Marii Britanii, impune Argentinei sanctiuni economice, ofera britanicilor, ajutor material.

2 Mai 1982  -» ONU si Peru initiaza discutii in vederea pacii. Pym se intalneste cu Secretarul Genarl Pereu de Cuellar in New York. 368 de argentinieni mor o data cu ascufundarea submarinului General Belgrano. Sunt borbardate zonele in care stationeaza forte argentiniene.

8 Mai 1982 -»  Junta argentiniana refuza propunerile de pace din partea Peru-ului

10 Mai 1982  -» Argentina declara intreaga zona a Atlanticului de Sud - zona de razboi.

14 Mai 1982  -» Thatcher avertizeaza ca intelegere pasnica s-ar puttea sa nu fie posibila.

17 Mai 1982  -» Argentinei i se transmit propuneri de pace din partea Mareii Britanii.

20 Mai 1982  -» de Cuellar admite esecul negocierilor de pace ONU. Thatcher acuza Argentina ca amana, inseala si este de rea credinta, declara ca negocierile au laut sfarsit si ordona fortelor militare sa ia parte la conflict.

26 Mai 1982 - Rezolutia 505 a Consiliului de Securitate il indeamna pe de Cuellar sa intreprinda actiuni pentru stabilirea unei intelegeri.

29 Mai 1982 - Organizatia Statelor Americane condamna actiunile militare intreprinse de Marea Britanie si cere Statelor Unite sa inceteze a mai o sprijini - SUA, Chile, Columbia si Trinidad Tobago se abtin.

31 Mai 1982 - Reagan ii cere lui Thatcher sa nu provoace o infrangere prea costisitoare Argentinei.

4 Iunie 1982 - Marea Britanie si SUA se opun rezolutiei spaniolo-panameze de incetare imediata a ostilitatilor in cadrul Consiliului de SECURITATE. Spania critica interventia Marii Britanii, devenind singurul stat-membru NATO care nu sprijina Marea Britanie.

11 Iunie 1982 - Are loc Batalia decisiva pentru Stanley. Papa Ioan Paul al doilea viziteaza Argentina denuntand toate razboaiele ca fiin injuste.

14 Iunie 1982 - Dupa luptele de la Mount Longdon, Tumbledown, Wireless Ridge si Mount William, trupele argentiniene se retrag haotic, steaguri albe fiin arborate in Stanley. Trupele britanici inainteaza pana in vecinatatea capitalei. Thatcher anunta ca argentinienii s-au predat. Generalul Mario Menendez se preda Generalului Maior Jeremy Moore. 9800 de trupe argentiniene predau armele.

17 Iunie 1982- Generalul Galtieri demisioneaza.

20 Iunie 1982- Marea Britanie declara formal incheierea ostilitatilor. Zona de excluziune de 200 de mile din jurul insulelor este inlocuita cu o zona de protectie de 150 de mile.

22 Iunie 1982 - Generalul in rezerva Reynaldo Bignone il inlocuieste pe Galtieri in functia de presedinte al Argentinei.

2 Iulie 1982 - Numarul de morti si disparuti pentru Argentina s-a ridicat la 645.

6 Iulie 1982 - Este instituita o comisie care sa examineze cauzele entru care invazia insulelor Malvine nu a putut fi prevenita.

12 Iulie 1982 - SUA renunta la sanctiunile economice, de comert impuse Argentinei.

14 Iulie 1982- 593 de prizonieri de razboi (ofiteri si tehnicieni) argentinieni sunt repatriati-

22 Iulie 1982- zona de excluziune este ridicata.

12 Octombrie 1982 - Parada pentru celebrarea victoriei la Londra.

4 Noiembrie 1982 - Adunarea Generala ONU emite o rezolutie prin care se cere o solutionare pasnica a disputei privind suveranitatea teritoriului.

III.Presa

Arhiva: 'Razboiul Malvinelor' revine in atentie

Argentina isi reafirma suveranitatea [3]

Marti, 04 Aprilie 2006

Presedintele argentinian, Nestor Kirchner, a declarat, cu ocazia omagierii veteranilor din 'Razboiul Malvinelor' din 1982, ca Argentina isi reafirma suveranitatea legitima asupra Insulelor Malvine (Falkland pentru britanici) si a insulelor din Atlanticul de Sud, proprietate a Marii Britanii din 1833, informeaza AFP.

'Recuperarea acestora (a insulelor, n.r.) este un obiectiv permanent al poporului argentinian, la care el nu va renunta', a afirmat Kirchner, in fata sutelor de veterani in uniforma reuniti la baza militara argentiniana El

Palomar. Si a adaugat ca strategia guvernului argentinian pentru recuperarea acestor teritorii va consta in 'dialog, diplomatie si pace'.

Razboiul Malvinelor, lansat de dictatorul argentinian Rafael Videla, s-a incheiat pe 14 iunie 1982, dupa 74 de zile de lupte, si s-a soldat cu moartea a 649 de soldati argentinieni si a 255 de militari britanici. Argentina si Marea Britanie si-au restabilit relatiile diplomatice in 1990. Argentina a continuat insa sa revendice, pe diferite cai, suveranitatea Insulelor Malvine, Georgia de Sud si Sandwich de Sud.

Criza Insulelor Falkland[4]

2 aprilie 1982 - Trupe argentiniene debarca in insulele Falkland, declansind "razboiul Malvinelor", dintre Argentina si Marea Britanie (2.04 - 14.06.1982).

Plasat in sudul Atlanticului, la o mie de kilometri de coasta argentiniana, arhipelegul Falkland are vreo doua sute de insulite, pe care traiesc 1 800 de pastori si 600 000 de oi ! Nu exceleaza in bogatii ale subsolului si nici nu controleaza cine stie ce strimtoare strategica. Totusi, de 150 de ani exista un diferend intre Londra si Buenos Aires, privitor la posesia insulelor, iar seful statului argentinian, generalul Galtieri, a considerat ca invadarea insulelor ii va creste prestigiul in ochii natiunii sale, cam dezamagita de insuccesele economice ale juntei aflate la putere. Pe 2 aprilie, soldatii sai debarca la Port Stanley, capitala insulelor, si iau controlul arhipelagului. Marea Britanie reactioneaza ferm, Margaret Thatcher promite o riposta pe masura, Argentina e izolata la ONU, Consiliul de Securitate emite o rezolutie care cere argentinienilor sa se retraga, Statele Unite se abtin, iar razboiul izbucneste. Un distrugator si doua fregate britanice sint scufundate de aviatia argentiniana, dar infanteristii Regatului nu pot fi opriti sa debarce. Dupa doua luni de lupte, cu sute de morti de ambele parti, insulele Falkland revin sub control britanic, chiar daca, formal, nu s-a semnat niciodata un tratat de pace. Doua luni de lupte, asadar, pentru citeva sute de kilometri patrati !

Argentina a anulat acordul petrolier cu Londra pentru insulele Malvine[5]

28 mar 2007 09:03 The Money Channel

Guvernul argentinian a anulat acordul de cercetare si exploatare petroliera pe care il avea cu Marea Britanie in Atlanticul de Sud, in zona arhipelagului britanic Malvine, a carei suveranitate este revendicata de Buenos Aires, a anuntat, marti seara, ministrul de externe, Jorge Taiana, relateaza NewsIn.

Taiana a explicat ca decizia a fost luata din cauza 'actiunii unilaterale' britanice de lansare a unei licitatii privitoare la zona contestata si 'exploatarii resurselor ce apartin argentinienilor'.

Decizia intervine la cateva zile inainte de marcarea a 25 de ani de la declansarea, in aprilie 1982, a razboiului din Malvine, Falklands pentru Marea Britanie, pentru scurt timp ocupate de argentinieni inainte de a fi respinsi de trupele britanice.

Ministrul a explicat ca 'Argentina a invitat Marea Britanie la un dialog deschis' pe problema Malvinelor, dar ca 'intransigenta persistenta in Marea Britanie nu a permis un astfel de dialog'. 'Argentina nu se opune unei cooperari cu Marea Britanie, dar cu conditia ca ea sa contribuie la reluarea dialogului asupra suveranitatii', a subliniat el.

Inainte de conferinta de presa, Taiana l-a convocat pe ambasadorul britanic la Buenos Aires, John Hugues, pentru a-i comunica decizia.

'Guvernul argentinian i-a comunicat celui britanic decizia de a pune capat Declaratiei comune de la 27 septembrie 1995 care a consfintit cooperarea asupra activitatilor offshore din sud-vestul Atlanticului', a spus ministrul, subliniind ca documentul facea referire la exploatarea petroliera si de hidrocarburi din zona contestata Malvine, a carei suveranitate este revendicata de Argentina.

Taiana a spus ca fostul presedinte Carlos Menem, a spus atunci ca declaratia 'va permite Argentinei sa participe la explorarea si exploatarea titeiului din zona'. 'Insa de fapt acest lucru nu s-a intamplat', a subliniat el.

Forarile efectuate in 1998 de Shell si Amerada Hess au permis descoperirea de petrol, dar in cantitate si de calitate insuficiente pentru a fi comercializat. Daca pretul de 10 dolari pe baril nu era atragator atunci, recenta explozie a pretului ar putea relansa interesul pentru zona arhipelagului.

Argentina nu renunta la Malvine[6]

Argentina nu va renunta niciodata la pretentiile de suveranitate asupra Insulelor Malvine, a avertizat ieri presedintele statului sud-american, Cristina Kirchner.

'Duelul continua pentru insulele noastre, fara a exista posibilitatea de a renunta sau de a da inapoi', a afirmat Kirchner cu prilejul implinirii a 26 de ani de la debarcarea trupelor argentiniene in insulele disputate cu Marea Britanie, transmite Mediafax. Ea a insistat asupra necesitatii consolidarii prezentei Argentinei in toate formurile internationale, pentru 'a denunta rusinea pe care o reprezinta aceasta enclava coloniala in plin secol XXI'. Arhipelagul, denumit Falkland de Marea Britanie, este posesiune britanica incepand din 1833, dar este situat la circa 500 de kilometri de coastele argentiniene. Debarcarea trupelor argentiniene in insule in 1982 a declansat un razboi de scurta durata, castigat de Marea Britanie. (L.P.)

Argentina Malvine viseaza[7]

02 Apr 2007 Razvan Ciubotaru | 0 comentarii

La 25 de ani de la razboiul din Insulele Falkland, arhipelagul ramine un motiv de disputa intre Argentina si Marea Britanie.

'Pierderile de vieti omenesti de ambele parti sint o permanenta sursa de regret', a declarat ministrul britanic de externe, Margaret Beckett. 'Razboiul a fost alegerea buna, nu numai din ratiuni de suveranitate, ci si pentru ca era amenintat principiul ca un teritoriu sa nu poata fi anexat cu forta', a spus premierul Tony Blair, adoptind o pozitie mai radicala.

Razboiul aduce prosperitate

Insulele Falkland (Malvine) sint situate la 500 de kilometri de coasta argentiniana si la 1.000 de kilometri de tarmul Antarcticii, o pozitie strategica, revendicata, pe rind de Spania, Marea Britanie, Franta, Argentina.

Pe 2 aprilie 1982, trupele argentiniene au atacat garnizoana britanica, intr-o incercare a juntei militare aflate la putere la Buenos Aires de a abate atentia populatiei de la dificultatile economice. Argentina s-a recunoscut infrinta, dupa zece saptamini de razboi. Britanicii cheltuiesc in prezent 150 de milioane de dolari anual pentru intretinerea celor 1.200 de militari si a avioanelor militare din insule. Dupa razboi, insulele au cunoscut o perioada de prosperitate sub tutela britanica. Cei 3.000 de locuitori au un venit mediu anual de 50.000 de dolari, iar bugetul este de 80 de milioane de dolari, provenind in mare masura din licentele pentru pescuit.

Revendicari 'electorale'

Recent, presedintele argentinian Nestor Kirchner a cerut Natiunilor Unite sa sprijine noi discutii privind suveranitatea insulelor. Recuperarea insulelor va fi 'un obiectiv permanent si irevocabil al poporului argentinian', a declarat Kirchner. Analistii considera insa ca nu este vorba decit despre mesaje populiste, prin care presedintele incearca sa atraga sprijinul electoral pentru alegerile din luna octombrie.

[8]

Rezolutia 502 (3 apr 1982)

-La 1 apr 1982, presedintele Consiliului de Securitate cere guvernelor Marii Britanii si Argentinei sa se abtina de la folosirea fortei sau amenintarii cu forta in regiunea Ins. Malvine.

-Deranjat de invazia fortelor armate ale Argentinei din 2 apr 1982, Consiliul de Securitate cere: 1-incetarea imediata a ostilitatilor;

2-retragerea imediata a fortelor argentiniene din Ins. Malvine

-La 5 mai 1982, in urma consultatiilor cu Consiliul, presedintele Consiliului de Securitate a anuntat ca a fost autorizat sa emita urmatoarea afirmatie in numele membrilor Consiliului: "Membrii Consiliului de Securitate isi exprima ingrijorarea fata de situatia deteriorata a Ins. Malvine si fata de pierderile de vieti din acea regiune." ; "De asemenea, membrii Consiliului de Securitate isi exprima sustinerea pentru eforturile Secretariatului General in ceea ce priveste contactele sale cu cele 2 parti."

Rezolutia 505 (26 mai 1982)

-Observand situatia deteriorata a Ins. Malvine, Consiliul de Securitate doreste sa obtina incetarea ostilitatilor si incheierea conflictului dintre fortele Argentinei si cele ale Marii Britanii.

-Consiliul de Securitate isi exprima aprecierile catre Secretariatul General pentru eforturile sale depuse pentru a se ajunge la o intelegere intre cele 2 parti, pentru a se asigura implementarea rezolutiei 502 (1982) si astfel pentru a se restabili pacea in regiune.

-Consiliul de Securitate indeamna partile conflictului sa coopereze cu Secretariatul General in privinta prezentelor ostilitati din regiunea Falkland.

-Consiliul de Securitate cere Secretariatului General sa inter imediat in contact cu partile cnflictului pentru o negociere acceptabila reciproc de incetare a focului.

-Consiliul de Securitate cere Secretariatului General sa prezinte un raport provizoriu Consiliului de Securitate cat mai curand posibil si, in orice caz, nu mai tarziu de 7 zile de la adoptarea prezentei rezolutii.