1.
Originile Uniunii Europene
Perioada
1946-1950:
- Ideea europeana - evolutie.
- Miscarea pan-europeana (1923; Congresul
de la Viena, in 1926) (Vezi: Richard N. Coudenhove-Kalergi, PAN-EUROPA,
edit. 'pro Europa', 1977).
- Winston Churchill, in speech-ul rostit
la Zurich
in 19 sept. 1946, a declarat: 'I am going to say something that will
astonish you. The first step in the recreation of the European family
must be a partnership between France
and Germany'
(Jansen, 1975, History of European Integration 1945-75, Amsterdam:
Europa Institute, p. 7).
- Uniunea Federalista Europeana a fost creata
in Paris,
1946, ca o miscare multi-partitista.
- Liga Europeana pentru Cooperare
Economica, la initiativa lui Paul van Zeeland, in 1947 (studii asupra
diverselor aspecte economice ale cooperarii: mobilitatea capitalului,
intreprinderile, monedele etc.).
- Planul Marshall: European Recovery Programm
(1948-1952).
- Organizatia pentru Cooperare Economica
Europeana (OEEC), in aprilie 1948.
- Uniunea Europei Occidentale (WEU), in
Martie 1948, in scop de aparare.
- Aceleasi tari WEU plus US, Canada,
Norvegia si Portugalia au format, in aprilie 1949, NATO.
Congresul
European, la Haga, in mai 1948, a dus la crearea Consiliului Europei (1949,
semnat la Londra), avand sediul la Strasbourg.
2.
Tratatul de la Paris: Comunitatea Economica a Carbunelui si Otelului (CECO)
- Robert Schuman, Ministru de externe al
Frantei, a prezentat un plan pentru Comunitatea Europeana a Carbunelui
si Otelului (European Coal and Steel Community), la 9 Mai 1950, in care
se spunea: ' The solidarity in the production thus established will
make it plain that any war between France and Germany becomes not merely
unthinkable, but materially impossible';*). Foarte important: a pus
bazele reconcilierii franco-germane, o reorientare de atitudine din
partea Frantei: in loc de a cauta aliati impotriva Germaniei, a trecut
la controlul industriei care a contribuit la inarmarea vechiului sau
dusman. **). Din partea Germaniei, Konrad Adenauer si-a dat seama ca se
ofera o sansa istorica pentru recastigarea unui loc important pentru Germania;
- Planul de formare a CECO a fost semnat
la 18 aprilie 1951 de catre cele sase state Vest-europene sub denumirea
de Tratatul de la Paris. Ce cuprinde?
- Obiectiv (in preambul): mentinerea
pacii, renuntarea la vechea rivalitate, in favoarea cooperarii; evitarea
conflictelor si ridicarea standardului de viata.
- CECO urma sa contribuie la expansiunea
economica si extinderea ocuparii fortei de munca.
- Oferta de produse: controlata (cote de
productie), acces egal la surse de produse pentru consumatori;
interzicerea discriminarii prin preturi; modernizarea productiei.
- Inalta Autoritate - organism executiv
supranational - urma sa puna in aplicare Tratatul.
- Consiliul de Ministri se afla intre
Guverne si Inalta Autoritate.
3.
Tratatul de la Roma: obiective si mijloace
- Ministrii de externe ai celor sase
state s-au intalnit la Messina,
in iunie 1955. Paul-Henri Spaak (Belgia) propune crearea unei piete
comune si a unui acord sectorial pentru energie atomica, idee acceptata
la Venetia, in mai 1956. Pregatirea
semnarii unui tratat, ceea ce s-a realizat la 25 martie 1957, la Roma.
- Principalele probleme economice in
1958; Interesele diferitelor tari.
- *) Ideea planului a venit si din faptul
ca siderurgia franceza depindea de carbunele renan pentru alimentare cu
cocs. Germania detinea cea mai
puternica industrie grea, ceea ce alimenta teama Frantei de o noua
reinarmare a Germaniei.
- **) Jean Monnet, un om de afaceri si
financier international, de profesie, bancher, este cel care a gasit, in
fapt, solutia ceruta de catre Franta in privinta raporturilor fata de
Germania: punerea in comun, sub o autoritate supranationala, a
resurselor siderurgice si de carbune, ceea ce a lansat procesul de
integrare economica. Monnet a intuit si nevoia unor politici federale
cuprinzatoare, nu doar o simpla piata comuna: 'Est-il possible
d'avoir un Marche
commun sans des politiques federales dans les domaines social, monetaire
et macro-economique?', se intreba, retoric, Monnet.
Tratatul de la Roma, semnat cu
valabilitate nedeterminata.
Preambul: mentinerea si intarirea
pacii si libertatii; imbunatatirea conditiilor de munca si viata in CEE,
dezvoltarea armonioasa a regiunilor.
Obiective:
- promovarea unei dezvoltari continue,
armonioase si echilibrate;
- stabilitate sporita;
- relatii mai stranse intre statele membre.
Modalitati:
- crearea unei piete comune;
- apropierea treptata a politicilor
economice a statelor membre;
- eliminarea taxelor vamale si a
restrictiilor cantitative in comertul reciproc;
- libertate de miscare pentru bunuri,
persoane, servicii si capital;
- instituirea unei politici comerciale
comune fata de tarile terte;
- politici comune in domeniul
agriculturii si transporturilor;
- concurenta nedistorsionata in cadrul
pietei comune;
- coordonarea politicilor economice si
rectificarea dezechilibrelor in balantele de plati;
- 'aproximarea' (punerea de
acord a legislatiei), care sa faca posibila functionarea pietei comune;
- crearea unui Fond Social European si a
unei Banci Europene de Investitii, pentru a crea oportunitati pentru noi
locuri de munca;
- asocierea tarilor si teritoriilor de
peste mari.
Argumente
economice in favoarea crearii Comunitatii Economice Europene:
- impactul pozitiv al competitiei sporite
asupra eficientei productiei si ocuparii fortei de munca, asupra
R&D, a crearii de noi produse, calitativ superioare, noi servicii,
tehnologii mai eficiente;
- extinderea pietei prin specializare si
economii datorate dimensiunii (economies of scale);
- reducerea riscului si incertitudinii.
|
