Identitate europeana

"Pe drumul spre Europa,statele europene au gasit si calea spre sine"(Salewski)

1.Definire

Pe parcursul acestei lucrarii vom incerca sa descoperim daca exista intr-adevar o identitate europeana sau aceasta idee este doar o iluzie,iar sentimentul apartenentei la comunitatea europeana nu este inca suficient de dezvoltat,fiind nevoie de un proces de lunga durata pentru ca acest vis sa devina realitate.

Conform dictionarului explicativ al limbii romane identitatea reprezinta faptul de a fi identic cu sine insusi.Principiul identitatii = principiu fundamental al gandirii care impune ca formele logice sa pastreze unul si acelasi sens in decursul aceleiasi operatii. 1. Asemanare, similitudine perfecta. 2. Ansamblu de date prin care se identifica o persoana. 3. (Mat.) Relatie de egalitate in care intervin elemente variabile, adevarata pentru orice valori ale acestor elemente.Identitatea este esentiala in contextul apartinerii.Aceasta include crearea acelui "noi",al grupului din interior,a carui identitate este definita in termenii valorilor sau caracteristicilor create pentru ei tocmai pentru a fi comune,facand totodata referinta la "ei"-grupurile dinafara ce au diferite valori comune sau caracteristici.

Adevaratul sens al identitatii europene este dat de sentimentul apartenentei cetatenilor statelor membre ale UE la constructia europeana.O identitate nu se poate construi peste noapte,ea necesita timp,trebuie constientizata,trecuta prin filtrul gandirii,astfel incat la sfarsitul acestui proces sa poti observa ca te reprezinta si da sens existentei tale.Identitatea europeana este concurata de alte identitati puternic sedimentate in constiinta individuala si colectiva(identitate nationala,regionala,lingvistica,ideologica, religioasa, etc), in timp ce procesul formarii sale este in curs. Este cert ca in afara unei parti relativ restranse a cetatenilor europeni, cea mai mare parte a acestora resimt mult mai intens alte identitati.O veritabila uniune politica necesita insa o identitate europeana .

Identitatea unei comunitati reprezinta un corpus de valori,principii,finalitati,impartasite de catre majoritatea membrilor sai.Tratatele constitutive ale Comunitatilor Europene nu au facut referire la o identitate europeana,cu toate ca finalitatea lor politica era implicita.Primele trimiteri la o asemenea realitate complexa se fac cu prilejul rapoartelor elaborate in domeniul Cooperarii politice europene.Conform pct.2 al Declaratiei asupra identitatii europene adoptata la Copenhaga in 1973,piata comuna fondata pe uniune vamala,institutiile si politicile comune,precum si mecanismele de cooperare,fac parte integranta din identitatea europeana.Esenta identitatii europene si unicitatea acesteia sunt date de varietatea culturilor in cadrul aceleiasi civilizatii,de atasamentul fata de valori si principii comune,de apropierea conceptiilor de viata,de constiinta de a poseda in comun interese specifice si de determinarea de a participa la constructia comunitara(pct 3 al Declaratiei).Pe plan mondial,identitatea europeana se mainifesta prin pozitii comune si rolul activ in promovarea democratiei in relatiile internationale (pct 9. al Declaratiei).

Ce reiese din relatia dintre: cetatenie,nationalitate si identitate, teritoriu si statul national; drepturi si identitati; cultura si politica;state si natiuni?Toate acestea sunt concepte interconectate in statul national si separate in contextul constructiei UE, similar proceselor de globalizare.
Europa, ca unitate politica provoaca istoria statelor nationale, traditiile lor politice, si practicile lor guvernamentale si starneste discutii referitoare la constituirea unei noi entitati. Statele membre angajate in acest proiect depun multe eforturi pentru a demonstra vointa lor de a trai impreuna. Europa nu trebuie insa sa se construiasca contra cuiva, ci dezvoltand puternice legaturi de cooperare cu celelalte partii ale lumii. Identitatea europeana se poate construi mult mai eficient prin preocuparea si efortul de a gasi solutii optime problemelor propiilor cetateni si ale colectivitatilor locale, precum si provocarilor intrenationale.

2. Istoric

Pentru a putea intelege mai bine conceptul de identitate europeana trebuie mai intai sa ne familiarizam cu spatiul european si sa intelegem de unde aceasta dorinta de uniune si de creare a unei identitati comune.

Europa este un conglomerat de entitati etnice,puternic constiente de etnicitatea lor.Este un cap de lupta intre trei rase si civilizatii:germano-saxona,slava,latina plus influente fino-ugrice si uralo-atlantice.Europa este un "babel" de limbi,o scara de regimuri constitutionale: monarhii,republici,principate, dictaturi.Europa are totodata o harta bine definita a religilor:in nord-protestantism, vest-sud,vest-catolicism,est-sud, est-ortodoxism. Europa are o multime de mentaliati diferite, de traditii inradacinate, pentru a concluziona Europa este o armonie in diversitate.

Europa este un saptiu pentru care surmontarea divizarii politice si consensul asupra unei perspective comune de dezvoltare reprezinta o conditie esentiala.Divizari in multilpe planuri au marcat trecutul Europei si intr-o masura mai redusa si intr-o maniera mai voalata continua sa o faca.Totusi zgomotul armelor nu a impiedicat dezvoltatrea unui patrimoniu de civilizatie,in cadrul caruia valori comune tuturor europenilor isi fac simtita prezenta. Ideea de a crea o uniune solida,coerenta si acceptabila pentru toti locuitorii Europei are o istorie indelungata.Desi posibilitatea unei federatii europene era discutata inca de la sfarsitul Evului Mediu,iar unele forme de uniune exista inca din Antichitate(cuceririle romane au fost considerate ca manifestari ale unei astfel de tendite),cele mai importante proiecte apar in perioada infiintarii statelor nationale,indeosebi pentru a raspunde necesitatii de a mentine pacea intre statele europene,dar si pentru apararea intereslor comune.7

In secolul al XVIII-lea sunt redactate cateva modele constitutionale de tip federal,cel mai cunoscut fiind proiectul lui Immanuel Kant cu privire la pacea eterna(1795).Acesta pornea de la ideea ca pacea in Europa ar putea fi asigurata de o federatie de state,unite intr-o comunitate construita pe modelul republican si supusa unor legi comune.In a doua jumatate a secolului al XIX-lea,odata cu internationalizarea vietii economice si a raporturilor juridice,cooperarea dintre statele europene a inceput sa se transforme dintr-un ideal destul de vag intr-o necesitate prectica.8Convenventiile dintre state europene au stat la baza unificarii efective a relatiilor economice si sociale.La inceputul secolului XX apar primele manifestari doctrinare ale ideii de unitate europeana,concretizate intr-un proiect "Statele Unite Europene".Izbucnirea Primului Razboi Mondial a dus la o inrautatire a situatiei in Europa,fapt ce a determinat aparitia altor proiecte federale.Iin 1923 a aparut ideea unei federatii europene intr-o publicatie a lui R.Coudenhove-Kalergi intitulata "Pan europa",in care se prevedea constituirea unei Europe federale pe baza renuntarii la suveranitate de catre state. Un alt proiect important este cel propus de Aristide Briande, la 7 septembrie 1929 in cadrul Adunarii Generale a Ligii Natiunilor,de creare a unei Uniuni Federale Europene.Aceasta idee s-a concretizat in "Memorandumul Briande"(1930),memorandum ce fusese influentat de ideile contelui Richard Coudenhove-Kalergi.Perioada urmatoare celui de-al Doilea Razboi Mondial a marcat trecerea de la proiecte la realizarea efectiva a ideii de uniune europeana.O prima etapa a constituit-o infiintarea in 1947,la sugestia lui Winston Churchill,a Comitetului provizoriu pentru o Europa unita,care,un an mai tarziu,se va transforma in Comitetul Intrenational Mixt pentru Unitate Europeana.Acesta era o federatie de asociatii ce militau pentru unitatea Europei format din organizatii precum:Liga Europeana de Cooperare Economoca,Uniunea Federalistilor Europeni,Uniunea Parlamentara Europeana si Miscarile Europene Anglo-Franceze Unite.Ulterior,Comitetul a devenit organizatia internationala non-guvernamentala Miscarea Europeana.Congresul a peste 800 de reprezentanti ai acestei miscari,organizat la Haga in 1948 sub presedentia lui Winston Churchill,a schitat liniile fundamentale ale unei uniunii europene in domeniul politic,economic si social,idei care au stat le baza crearii,in 1949,a Consiliului Europei,organizatie politica internationala cu sediul la Strasbourg,ce are drept scop realizarea unei unitati mai stanse intre statele europene pentru protejarea libertatii individuale,libertatii politice si a statului de drept. Cel mai important proiect insa,care astazi se numeste Uniunea Europeana,il reprezinta Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului(initiativa lui Monnet,cunoscuta si sub numele de Declaratia Schuman).A urmat apoi infiintarea in 1957 a celor doua comunitati:Comunitatea Economica Europeana si Euratomul.Cu timpul cele trei Comunitati si-au consolidat structurile si si-au extins in mod considerabil domeniile de activitate.Treptat Comunitatile Europene isi vor schimba numele.La 7 februarie sefii de stat si de guvern au semnat la Maastricht "Tratatul de instituire a Uniunii Europene.Astfel pe baza institutiilor si instrumentelor de actiune comuna deja existente a fost creata Uniunea Europeana.

3. Uniunea Europeana

Uniunea Europeana(UE)reprezinta o entitate internationala aparuta oficial pe scena internationala in 1993,odata cu intrarea in vigoare a Tratatului de la Maastricht,tratat ce consemna dorinta statelor participante de a intari legaturile economice,sociale si politice dintre ele in vederea realizarii unei uniuni din ce in ce mai stanse intre popoarele europene.

Date generale:Nume oficial:Uniunea Europeana

Forma de organizare:entitate internationala sui generis cu elemente interguvernamentale si supranationale

Sediul principalelor institutii:Bruxelles

State membre:27-Austria,Belgia, Bulgaria, Cehia,Cipru,Danemarca,Estonia, Finlanda,Franta, Germania,Grecia,Irlanda, Italia,Letonia,Lituania, Luxemburg,Malta,Marea Britanie,Olanda, Polonia,Portugalia,Romania, Slovacia,Slovenia, Spania,Suedia,Ungaria.

Suprafata:3976372 Km²

Populatie:456953258

Clima:in principal temperata

Resurse naturale: minereu de fier,gaze naturale,petrol,carbune,cupru, plumb,zinc,uraniu, potasiu,terenuri arabile,resurse hidrologice,resurse piscicole

Ziua oficiala : 9 mai

Limbi oficiale: 23(bulgara, ceha, daneza, engleza, finlandeza, franceza, germana, greaca, irlandeza, italiana, letoniana,lituaniana, olandeza,portugheza,romana, sudeza,estoniana, maghiara,malteza,poloneza, slovaca,slovena si spaniola),

Moneda :Euro(in cadrul a 12 state din cadrul UE)

Cod Internet:eu.

4.Suveranitate vs Identitate europeana-Tragedia Europei rezida in contradictia dintre unitatea Europei si suveranitatea statelor(Winston Churchill)

Am cunoscut intr-o mica masura spatiul in care ne miscam si pe care dorim sa-l transformam intr-un spatiu unic cu o singura frontiera externa,Este oare posibil acest lucru?Sunt statele oare pregatite sa renunte si la aceasta componenta a suveranitatii lor?

Conceptul de suveranitate este unul foarte larg,care acopera sensuri relativ diferite in functie de prisma prin care este privit.In Dreptul International incepand cu tratatele din Westfalia 1648,suveranitatea este inteleasa drept calitatea de a nu fi subiectul nici unui alt subiect.Ea marcheza deci independenta statului si plenitudinea competentelor sale in relatiile internationale. Jean Bodin (1530-1596)intelege prin suveranitate puterea absoluta si perpetua a unei republici sau a unui stat.Ganditorul francez are aici de fapt doua forme de guvernamant:republica in care titular al suveranitatii este poprul si monarhia in care suveran este regele. In conceptia lui Bodin suveranitatea este absoluta,permanenta si ereditara.

Suveranitatea este considerata atributul esential al statului si in general este definita ca dreptul statului de a decide liber in treburile sale interne si externe.Insa evolutia societatii internationale prin globalizare si prin evolutia protectiei drepturilor omului implica o nuantare a acestei definitii.Dupa cum arata si Boutros Boutros-Ghali,fost secretar general al ONU:"o cerinta majora a prezentului este sa regandim problematica suveranitatii,dar sa nu-i slabim esenta( . )si sa recunoastem ca poate imbraca noi forme si realiza mai multe functiuni".Aceasta problema se pune si mai acut in cazul Uniunii Europene datorita caracteristicilor procesului de integrare.Acest proces integrationist are loc in cadrul pilonului comunitar,dar se poate preconiza comunitarizarea treptata si a pilonilor de cooperare interguvernamentala-PESC si JAI.Odata cu evolutia acesui proces a devenit evidenta afectarea suveranitatii statelor membre,considerandu-se ca aceasta este limitata,adaptata impartita,delegata,transferata sau chiar abandonata.

Pe de-o parte statele nu mai pot asigura singure realizarea eficienta a tuturor atributelor suveranitatii,iar pe de alta parte Uniunea Europeana ,in lipsa unei natiuni europene,nu va putea sa suplineasca rolul statelor.De aceea statele au recurs la o asociere sui-generis cu UE,exercitand impreuna unele competente pentru a asigura o indeplinire mai eficienta a intereselor comune.In principiu statele raman suverane,dar in relatiile lor cu Uniunea exercitiul suveranitatii deroga de la conceptul clasic de suveranitate unica,indivizibila si exclusiva,fiind vorba astfel de o adaptare a acestei notiuni.

Referindu-se la Uniunea Europeana profesoara Genoveva Vrabie considera ca o eventuala restangere a prerogativelor etatice se realizeaza ca o consecinta a unor manifestari suverane de vointa ce alcatuiesc Uniunea Europeana.Nu se poate accepta ideea ca s-ar produce o partajare a suveranitatii sau a limitarii ei,ci numai ca tot ce s-a realizat si urmeaza a fi perfectat pe planul integrarii europene presupune exercitarea in comun a atributelor suveranitatii de stat si exerciatrea unor astfel de atribute de catre institutiile Uniunii Europene,ca o urmera a delegarii lor de catre statele nationale.In felul acesta afirmam ca natiunile integrate raman suverane,ele vor decide daca vor inainta pe drumul integrarii pana la federalizare sau daca vor actiona intr-un alt sens.Suveranitatea este un drept natural,acest drept poate fi revendicat temporar,dar titularul poate oricand sa-l revendice.

De ce este importanta suveranitatea statelor si cum poate fi ea legata de identitatea UE?Principiul suveranitatii ocupa un loc dintre cele mai importante in gandirea de drept constitutional si de drept international.El a contribuit la formarea statelor si la edificarea unui sistem al relatiilor dintre state bazatpe un numar de principii fundamentale,in randul carora sveranitatea ocupa un rol central. Cum se poate alege intre interesele economice si vointa politica comuna pe de o parte,si suveranitatea statelor si traditiilor politice, pe de alta parte?Cum poate fi unificat simtul pluralist si complex de avut de catre indivizi,grupuri,si oameni,pentru a construi o identitate politica ,sau mai degraba pentru a starni identificarea cu Europa,ca un nou spatiu politic de actiuni si cereri?Asa cum spunea B.Boutros-Ghali este esential sa regandim suveranitatea,sa o putem modela in conformitate cu evolutia constructiei europene.Integrarea politica trebuie sa se fundamenteze pe o identitate europeana,vazuta ca " o veritabila solidaritate si credinta intr-un destin comun"sau dupa cum spunea Edgar Morin -Europa trebuie sa se transforme in "comunitatea destinului nostru".Orice unificare politica realizata in absenta acestui fundament este superficiala si fragila.

5.Identitate nationala vs identitate europeana

Idenitatea nationala se poate referi in egala masura la trasaturile distinctive ale unui grup ca natiune (aceeasi descendenta, limba, cultura, religie), cat si la sentimentul de apartenenta al unui individ la acestea (manifestat prin respectarea obiceiurilor, traditiilor, cutumelor specifice) .Identitatea nationala presupune constientizarea apartenentei la un camp de valori impartasite cu membrii unei comunitati, "exprimate in cultura,limba,obiceiuri si traditii". Conceptul de identitate nationala este la fel de vechi ca si natiunea,datand din secolul al XIX-lea.Artizanii constructiei europene au inteles ca identitatea europeana nu trebuie sa presupuna abandonarea identitatii nationale,ci crearea unei comunitati de drept,dar si economica,politica si sociala.Identitatea europeana se intemeiaza pe unitatea de cultura si civilizatie,avand baze religioase.

Conceptul de "identitate nationala ''nu se suprapune aceluia de "suveranitate de stat".Identitatea este definita ca fiind faptul de a fi identic cu sine insusi.Tratatul Costitutional European vorbea de identitatea nationala in art.1-5,care examineaza relatiile intre Uniune si statele membre.Acest articol prevedea la pct.1 ca Unuinea va respecta egalitatea statelor membre in fata Consitutiei europene,precum si "identitatea lor nationala inerenta structurilor lor fundamentale politice si constitutionale,inclusiv in ceea ce priveste autonomia locala si regionala".Acelasi text mentiona ca Uniunea Europeana respecta functiile esentiale ale statului,in special acelea care au ca obiect asigurarea integritatii sale teritoriale,mentinerea ordinii publice si apararea securitatii nationale.Identitatea nationala apare astfel ca un concept ce nu este transferat ci,dimpotriva,este ,mentinut si respectat,ea fiind de fapt o consecinta a suveranitatii nationale care este,prin excelenta,netransferabila si care isi gaseste locul in puterea suverana a poporului respectiv.

In prezent,identitatea europeana ramane inca greu de cristalizat in raport cu identitatea nationala,rezultat al unei indelungate evolutii istorice.Natiunea constituie o comunitate care are constiinta impartasirii unor valori si simboluri comune,precum si sentimentul loialitatii,manifestat prin patriotism. Rolul culturii in coagularea constiintei nationale si a trsarii frontierelor a fost fundamental,insa cultura poate intoarce procesul spre rasturnarea limitarilor nationale pentru crearea unei identitati europene.Nationalismul in Uniunea Europeana are mai multe semnificatii.A fost identificat cu intoleranta si teroarea,fiind considerat principala cauza a celor doua razboaie mondiale.Pe de alta parte,are si sustinatori,pentru care nationalismul inseamna forta,telul care contureaza emanciparea politica,sociala,economica si culturala. Criticat sau adulat,ramane dominant in Europa in ciuda incercarilor oficialilor europeni de constituire rapida a unei "natiuni supranationale"prin adoptarea unor masuri comune in favoarea cetatenilor tarilor membre.

Probleme Uniunii inca sunt percepute ca interesandu-i doar pe politicieni si expertti.Populatia constientizeaza avantajele economice rezultate din constructia europeana,insa la nivelul vietii cotidiene a cetatenilor influenta Uniunii este redusa.Crearea unitatii europene presupune asumarea anumitor precautii:daca populatia este pregatita sa accepte uniunea economica si comun social,cultural,istoric si religios,miza actuala a integrarii.Simularea fortata a unitatii si identitatii europene poate provoca o reactie antieuropeana din partea oamenilor obisnuiti,totodata simbolurile nationale trebuie "menajate",acestea constituind parti ale identitatii culturale,politice sau nationale.

Nationalismele raman inca puternice in Uniunea Europeana.Construirea unei identitati comune ar putea sa urmeze tiparul identitatilor nationale sau alte modele.Daca tendinta de crearea a unei natiuni supranationale nu este inca suficient de puternica,acest lucru se datoreaza faptului ca Unuinea ramane deocamdata insuficient de cunoscuta de populatie,fiind apanajul unor corifei,care nu popularizeaza indeajuns.Europa inceputului de mileniu poate contabiliza totusi succese majore:realizarea uniunii monetare,darmarea vechilor linii de demarcatie prin extinderea UE si afirmarea universala a principiilor libertatii si democratiei.Dar si insuccese:scaderea demografica,aparitia unor semne de intrebare asupra posibilitatii pastrarii modelului european de protectie sociala,rata necontrolata a somajului.Potrivit profesorului universitar si oficialului european Romano Prodi,politica europeana actuala are de infruntat doua mari provocari:"reforma modelului economic si social european si adoptarea unor politici capabile sa infrunte temerile privitoare la identitate indivizilor".

Europa comunitara a pus bazele unei identitatii europene,dar acest proces este departe de a fi finalizat.Nu s-a ajuns inca la o identitate europeana completa,cauza principala fiind lipsa elementului politic si favorizarea celui economic in detrimentul celui social si cultural.Putem vorbi de o intensificare a identitatii europene in momentul in care cetatenii europeni se vor regasi in pozitiile pe care Europa le adopta pe plan international.Orice identitate este insa in transformare,astfel incat procesul de cristalizare al acestei noi identitati va insoti permanent constructia europeana.

6.Studiu de caz

In logica formulei unitate in diversitate, Europa incearca sa-si defineasca identitatea.Criza unui discurs asupra identitatii europene nu poate fi rezolvata cu afirmatia lui Umberto ECO: 'Cand ma aflu in Italia ma simt milanez, cand ma aflu in Europa ma simt Italian, iar cand ma aflu in America ma simt european'. Ceea ce este cu adevarat problematic in construirea unui discurs identitar european este tocmai acest noi, atat de pestrit, pe de o parte, iar pe de alta parte, in aceasta logica a definirii identitatii, acest ceilalti care  se configureaza ca o alteritate, ce trebuie mai intai identificata: la cine anume ne raportam noi, ca europeni, pentru a ne defini ca atare? Cu ocazia organizarii la Berlin, in luna decembrie 2004 a unei conferinte pe tem: Identitate europeana - Aportul literaturii, eveniment care s-a dorit a fi un alt ecou al ambitiosului proiect organizat de Fundatia Körber, la initiativa Academiei Europene din Berlin in colaborare cu fundatia specificata, Mircea Cartarescu si Richard Swartz, scriitor si jurnalist suedez au fost invitati sa discute cu publicul despre identitatea europeana. Intrebari de genul: 'Ce inseamna pentru voi Europa?', 'Ce este european in literatura voastra?', 'Sunt posibile integrarea si intelegerea in contextul pluralitatii culturale si lingvistice?' au fost lansate de moderatorul discutiei, directorul Academiei Europene, Eckart D. Stratenschulte.In privinta identitatii europene, Richard Swartz a accentuat faptul ca il deranjeaza aceasta incercare de a stabili, de a fixa o identitate: 'Nu am nevoie de aceasta definitie a identitatii europene. Ce inseamna,de fapt, Europa nu stiu, dar cand am fost in America am simtit ca sunt european'. Mircea Cartarescu a apelat la o comparatie intre identitate nationala si identitatea europeana in incercarea de a defini europenitatea sa: 'Pentru mine este mult mai greu sa ma definesc ca roman, decat ca european. Problemele mele de identitate tin de romanitatea mea; nu ma socotesc deloc un roman tipic si nici macar nu stiu ce inseamna aceasta. Nu ader la asa-zisele mituri nationale care, de altfel, sunt foarte triste si pesimiste in privinta romanilor. De asemenea, nu cred in asa-zisul spirit national pe care au mizat atat de mult intelectualii romani in perioada interbelica. E mult mai interesant pentru mine sa ma definesc ca european, mai ales ca sunt convins ca acest lucru este cu neputinta. A te defini ca european este foarte ne-european, nu tine de spiritul european sa dea definitii In urma unor discutii avute cu oameni din diferite domenii si din diferite tari, concluzia lui Cartarescu este: 'cei mai multi erau de acord ca un anumit spirit dubitativ este caracteristic in cea mai mare masura Europei. Sunt atat de dubitativ, incat ma indoiesc pana si de acest lucru. Problema aceasta a europenitatii mele ma pasioneaza tocmai pentru ca nu se poate raspunde la ea'. Acest spirit dubitativ identificat ca fiind european prezinta si o latura negativa: 'Europenii gandesc incet." Puteti gasi in asta o calitate sau un defect. Lucrul s-a vazut foarte bine in timpul Germaniei naziste, cand o Europa luminativa a fost incapabila sa stopeze o cultura ne-europeana, cum era cultura nazista. Europa trebuia sa fie atunci salvata de culturi care gandeau mult mai repede: unele totalitare ca Uniunea Sovietica, altele democratice, mai democratice decat structurile democratice europene, cum au fost americanii'. Pentru Mircea Cartarescu, spiritul european se poate defini printr-o trasatura negativa, facandu-se analogia cu spiritul Magarului lui Buridan, devenit celebru prin indecizia lui care pana la urma i-a provocat moartea, nefiind in stare sa aleaga intre bautura si mancare. Pentru scriitorul suedez Swartz aceasta trasatura  trebuie valorificata mai ales in sens pozitiv, 'pentru ca nu progresul si dezvoltarea rapida si cu orice pret, trebuie sa fie o prioritate europeana'. La chestiunea existentei sau nu, a unui suflet european, Mircea Cartarescu a raspuns facand referire la un vers al lui Mallarmé in care acesta scria despre trandafirul absent din fiecare buchet: 'Desi nu trebuie sa definim nimic, putem vorbi de o definitie a inimii, si de o anume stare de spirit. Europa este pentru mine o stare de spirit. Nu stiu daca ea se identifica sufletului, dar fara-ndoiala, ceva in mine stie ce este european, chiar daca eu nu pot sa spun ce este'. Daca John Lennon avea o vorba : 'When I cannot sing my heart/ I can only speak my mind', Cartarescu se pozitioneaza tocmai invers: 'Cand nu pot sa spun ce vreau, ramane, totusi, posibilitatea sa stiu in adancul meu' Pentru scriitorul roman, Europa este o evanescenta, o prezenta imateriala, un concept asupra caruia trebuie sa se discute si asupra caruia se poate cugeta. Din cugetarile cartaresciene mai citez un segment extrem de incitant: 'Occidentul m-a pus cu botul pe labe', prin care trebuie inteles, conform decodificarii emitentului, 'am vrut sa spun pur si simplu ca nu cred ca Europa este impartita in Europa de Est, Centrala si de Vest. Eu nu cred in impartiri de genul acesta. Eu cred ca exista un spirit european care se manifesta la oamenii cultivati, la oamenii care citesc, care gandesc si care mediteaza asupra realitatii lucrurilor si cred ca prin spiritul laic, al Bibliei si al filosofilor greci s-ar putea defini ceva care se poate numi Europa, si nu prin granitele artificiale intre Est si Vest sau intre spatiul germanic si spatiul atin. Eu nu cred in despartirile acestea. Cred ca Europa este una si foarte mare si in masura in care se adera la o cultura cu C mare, toata lumea este europeana. Eu cred in necesitatea unificarii Europei, dar nu in Statele Unite ale Europei. Si mai cred ca Europa are nevoie din punct de vedere economic, financiar si politic sa se miste mai repede, iar zonele care sunt cu adevarat Europa, pana la religie, filosofie, literatura, arte trebuie sa ramana libere. Aici nu este posibila nici o integrare, asa incat eu visez o Europa la fel de puternica precum Statele Unite ale Americii, dar la fel de pestrita, de colorata cum a fost ea intodeauna de mii de ani incoace". Europa isi realizeaza o structura destinata sa raspunda provocarilor economiei mondiale.Conceptia ei deriva din cea a statelor.Uniunea Europeana decreteaza legi comunitare,instituie pe teritoriul sau libera circulatie a persoanelor si a bunurilor,emite o moneda,are un parlament si un executiv.Ii lipsesc in schimb tocmai acele lucruri carora le corespunde natiunea:o identitate colectiva,atasamentul fata de un teritoriu comun si idealul impartasit al unei soloidaritati fraterne.In starea actuala europenii par la fel de inzestrati cu identitati nationale,pe cat sunt lipsiti de o identitate europeana. Natiunea a fost elaborata in stansa legatura cu doua idei:fericirea si democratia.Elaborarea unei identitati comune nu va insemna nimic daca nu va fi insotita de un autentic proiect politic care sa le propuna cetatenilor Uniunii sa redevina actori ai propriului destin.Identitatea europeana este o notiune pe care fiecare o interpreteaza in functie de interesele sale,depinzand in mare parte de gradul de atasament fata de valorile nationale.Crearea acestei identitatii necesita timp si mai ales vointa din partea statelor membre ale UE si a cetatenilor lor.Trebuie deci sa consideram identitatea europeana o provocare, o necesitate de a crea si realiza un proiect al culturii europene,cu alte cuvinte trebuie sa cream un "spatiu spiritual european" si sa dezvoltam un spirit european.