ORGANELE UNIUNII EUROPENE

ORGANELE UNIUNII EUROPENE.

Tratatul de la Maastricht confirma vechile institutii comunitare:

Parlamentul European;

Consiliul ministerial;

Comisia;

Curtea de Justitie;

Curtea de Conturi.

El le completeaza competentele si dezvolta raporturile dintre ele, in sensul democratizarii si strangerii legaturii dintre ele. De asemenea, tratatul instituie si organe si sisteme noi, cum sunt Curtea de Conturi, Banca Centrala Europeana, Banca Europeana de Investitii(BECO), Sistemul European al Bancilor Centrale(SEBC).

Parlamentul European, compus din reprezentanti ai popoarelor statelor reunite in Comunitate, exercita puterile care ii sunt atribuite prin prezentul Tratat. Orice cetatean al Uniunii si orice persoana fizica sau juridica, cu resedinta sau sediul statutar intr-un stat membru, are dreptul de a adresa Parlamentului European, individual sau in asociere cu alti cetateni sau cu alte persoane, o petitie asupra unui subiect care tine de domeniile de activitate ale Comunitatii si care o priveste in mod direct.

Parlamentul european desemneaza un Ombudsman, imputernicit sa primeasca plangeri de la orice cetatean al Uniunii sau de la orice persoana fizica sau juridica cu resedinta sau sediul statutar intr-un stat membru, care privesc cazuri de administrare defectuoasa in activitatea institutiilor sau organelor comunitare, cu exceptia Curtii de Justitie si a Tribunalului de prima instanta aflate in exercitiul functiilor jurisdictionale.

Conform misiunii sale, Ombudsmanul conduce anchetele pe care le considera justificate, fie din proprie initiativa, fie pe baza plangerilor care i-au fost adresate direct sau prin intermediul unui membru al Parlamentului European, cu exceptia cazului in care faptele afirmate fac obiectul unei proceduri jurisdictionale. In cazul in care Ombudsmanul a constatat un caz de administrare defectuoasa, el sesizeaza institutia in cauza, care dispune de un termen de trei luni pentru a-i comunica pozitia. Ombudsmanul transmite apoi un raport Parlamentului European si institutiei vizate. Persoana care a formulat plangerea este informata despre rezultatul acestor anchete.

Ombuldsmanul isi exercita functiile in deplina independenta. In indeplinirea indatoririlor sale, el nu solicita si nici nu accepta instructiuni de la vreun organism. Pe durata functiilor sale Ombudsmanul nu poate exercita nici o alta activitate profesionala, fie ea remunerata sau neremunerata. Parlamentul European stabileste statul si conditiile generale de exercitare a functiilor Ombudsmanului, dupa avizul Comisiei si cu aprobarea Consiliului, care hotaraste cu majoritate calificata.

Parlamentul european pe baza dispozitiilor Tratatului de la Maastricht a primit un rol sporit ca organ legislativ, fata de vechiul sau statut. Tratatul ii confera puteri de decizie, impreuna cu Consiliul ministerial, in urmatoarele domenii: libera circulatie a muncitorilor; in realizarea pietei comune; al educatiei; cercetarii stiintifice; a mediului inconjurator; in realizarea retelelor transeuropene; al sanatatii; culturii si al apararii consumatorilor.

Un aspect nou al competentelor Parlamentului european, conferit prin dispozitiile Tratatului de la Maastricht, este dreptul sau de a institui comisii temporare de ancheta, pentru a examina afirmatiile referitoare la o infractiune sau a cazurilor de administrare incorecta a dreptului comunitar.

In general, Parlamentul european este organul democratic al Uniunii Europene, fiind constituit din deputati alesi, in mod direct, de cetatenii statelor membre. El este un organ de control politic al Comunitatii.

Consiliul ministerial este organul decizional al Comunitatii. El reprezinta statele membre ale Comunitatii si adopta urmatoarele acte juridice: regulamente, directive si decizii. El dispune de o putere legislativa pe care o imparte, in anumite domenii precizate, cu Parlamentul european. Impreuna cu Parlamentul european, Consiliul exercita puterea bugetara si aproba acordurile internationale negociate, in prealabil, de Comisie.

Consiliul ministerial se reuneste la convocarea presedintelui sau sau la cererea unui membru al sau sau al Comisiei. In activitatea sa, el este sprijinit de Comitetul format din reprezentantii permanenti ai statelor membre.

Consiliul european, forma speciala a Consiliului ministerial, a fost consacrat juridiceste ca organ comunitar prin Acordul unic european, din 1986. El este centrul de impulsionare a principalelor initiative politice ale Comunitatii si este un organ de arbitraj in problemele litigioase din cadrul Consiliului ministerial. El dezbate si probleme internationale de actualitate.

Comisia este elementul central al sistemului de organe comunitare, beneficiind de o larga independenta in exercitarea atributiilor sale. Ea reprezinta interesele comunitare si detine monopolul initiativei legislative. Ea poate servi pentru a facilita acorduri, fie in cadrul Consiliului sau intre acesta si Parlamentul european. Comisia dispune de puteri largi in conducerea politicilor comunitare.

Curtea de Justitie controleaza legalitatea actelor organelor comunitare, in raport cu tratatele comunitare. Ea este competenta sa se pronunte asupra interpretarii Tratatului de la Maastricht, valabilitatii si interpretarii actelor adoptate de organele comunitare si de Banca Centrala Europeana si sa interpreteze statutele organismelor create de Consiliu. In conditiile prevazute de prezentul Tratat, orice persoana fizica sau juridica poate sesiza Curtea de Justitie cu o plangere impotriva unei institutii a Comunitatii care a omis sa-I adreseze un act, altul decat o recomandare sau un aviz[1].

Tratatul de la Maastricht confirma ca al cincilea organ comunitar Curtea de Conturi. Ea este competenta sa verifice legalitatea incasarilor si cheltuielilor comunitare, ca si buna gestiune financiara a ei. Membrii Curtii isi exercita atributiile lor in deplina independenta, in interesul general al Comunitatii.