 |
|
 |  |
|
|
| |
 | Administratie | Contabilitate | Contracte | Criminalistica | Drept | Legislatie |
PARTICIPAREA POLITICA A SOCIETATII CIVILE. STUDIU DE CAZ
Participarea cetatenilor la viata politica se evidentiaza in speta cu ocazia alegerilor prezidentiale respectiv parlamentare. Exprimarea votului liber este singura modalitate de participare efectiva la viata politica, participare care este influentata nu doar de aspectele demografice ci si de aspectele economice si sociale, caracteristici modelatoare ale comportamentului elector.
Sursa potrivita pentru analiza participarii cetatenesti la continuarea actului democratic sunt statisticile Biroului Electoral Central, avizate de Curtea Constitutionala . Un prim demers in analiza acestui tip de participare este analiza rezultatelor alegerilor prezidentiale din anul 1990, 1992, 1996 si 2000 din Romania. Formatiunile partizane principale angrenate in lupta pentru putere de-a-lungul celor doua decenii au fost: FSN, FDSN, PDSR, PNL, PD, PRM, UDMR, USD si independentii. Urmatoarele valori exprima dupa numarul voturilor valabil exprimate rezultatul alegerilor parlamentare in 2000:
PDSR strange 46,9% din voturile romanilor, clasandu-se in fruntea clasamentului; la distanta evidenta, cu 25,0% se situeaza PRM, partidul cu orientare extrema-dreapta condus de Corneliu Vadim Tudor. Partide precum PNL, PD si formatiunea maghiara UDMR acapareaza sub 10 % din voturile cetatenilor, mai precis PNL aduna 8,8%, PD 9,0%, UDMR 8,7%. Candidatii independenti insumeaza doar 1,6% din preferintele romanilor.
In ceea ce priveste mandatele atribuite fiecarei formatiuni politice sau independentilor, valorile obtiunte la alegerile in data de 26 noiembrie 2000 se prezinta astfel:
Partidul Democrat Social obtine 44,9% din totalul mandatelor, la mare ditanta de celelalte formatiuni: PD 9%, PNL 8,7%, PRM 24,4%, UDMR 7,8% din totalul mandatelor alocate. Minoritatile nationale care nu includ minoritatea maghiara, obtin 5,2% din mandatele parlamentare.
Alegerile prezidentiale din tara noastra au constituit probabil cea mai mare provocare atat pentru electorat cat si pentru partidele aflate in competitie. Primele alegeri libere in Romania au avut loc in 1990, in luna mai. Societatea civila, bulversata de trecerea de la regimul totalitar la regimul democratic, are un comportament politic care nu releva o cultura politica prea dezvoltata. Astfel, alegerile prezidentiale din 1990 ii promulga pe Ion Iliescu, Ion Ratiu si Radu Campeanu in cursa pentru putere. Castigarea cu peste 85% din sufragii al lui Ion Iliescu il desemneaza pe acesta drept castigator detasat al alegerilor. Infrangerea aproape rusinoasa a dreptei PNL si PNT-CD, aduna 10.64 respectiv 4,29 % din voturile romanilor. Acest rezultat extrem certifica pe de o parte nevoia romanilor de protectie din partea statului, imposibilitatea de a se rupe de radacina profund socialista a ultimelor decenii, de lipsa unei culturi politice dezvolate, pe de alta parte caracterul manipulator al partidului lui Ion Iliescu, un adevarat Zenit popular al vietii politice postdecembriste.
Urmatoarele alegeri prezidentiale ce au avut loc in 1992, unde primul tur de scrutin il promulga pentru a doua oara pe Iliescu in fruntea clasamentului, insa cu jumatate din voturile dobandite cu doi ani in urma. Referindu-ne la acest aspect la numarului de voturi obtinute in 1990 de catre Ion Iliescu, 12.232.498, reprezentand 85,07% iar in 1992 5.633.456, 47,34%, 37,73% din populatia cu drept de vot si vot exprimat nu a mai votat cu acest actor politic. Alegerile din 1992 aduc cu sine mai multa marturitate politica din partea romanilor. Adversarul stangii, CDR-ul, reprezentat de Emil Constantinescu, atrage 31,24% din voturile valabile. Se observa ca diferenta intre primii doi clasati la alegerile din 1990 si primii doi clasati la alegerile din 1992 este de 74,43% la primele alegeri democratice si de 16,1% la alegerile din 1992. Diferenta de 58,33% atesta nivelul de cultura politica crescanda in randul romanilor, atesta dorinta de schimbare a orientarii politice. Tousi, al dolea tur de scrutin aduce triumful FSN-ului, triumf cu 22,86% fata de Emil Constantinescu, Ion Iliescu 61,43%, desemnatul CDR-ului 38,57%.
Urmatoarele alegeri prezidentiale care au avut loc au fost cele din 3 noiembrie 1996. Mari schimbari pe scena politica nu s-au produs, in cursa persistand vechii lideri, precum Emil Constantinescu din partea CDR, Ion Iliescu PDSR, Corneliu Vadim Tudor PRM, Gyorgy Frunda UDMR, Petre Roman din partea USD.
Atitudinea electoratului este profund schimbata cu ocazia acestor alegeri. Diferenta covarsitor de mica intre voturile adunate de Ion Iliescu si Emil Constantinescu atesta intr-aedvar nevoia de schimbare a societatii: 4,03% mai putine voturi pentru Constantinescu decat pentru Iliescu in primul tur de scrutin ( Iliescu 32,25%, Constantinescu 28.22%). Cu aproape 8 procente mai putin decat Constantinescu atrage Petre Roman, situandu-se astfel pe locul trei in primul tur de scrutin al prezidentialelor din 1996, 20,54% din totalul voturilor valabil exprimate. Aflandu-se la "inceput de drum", Corneliu Vadim Tudor primeste doar 4,72% din voturile romanilor, rezultat care il va transforma in principalul acuzator al formelor de expresie politica cetateneasca autohtona. Vehementa cu care va acuza Biroul Electoral Central respectiv fruntasii clasamentului, de frauda electorala, se va extinde pe tot parcursul evolutiei/involutiei sale politice. Maghiarimea reprezentata de Gyorgy Frunda va acumula 6,02%, procent reprezentativ pentru comunitatea maghiara din Romania. Dupa 14 zile de la primul tur de scrutin, in data de 17 noiembrie, romanii au de ales intre Ion Iliescu si Emil Constantinescu. Castigatorul acestei curse a fost Emil Constantinescu.
Cei patru anu de centru drepata nu au multumit Romania, drept urmare la alegerile prezidentiale din anul 2000, castigatorii primului tur de scrtuin sunt: Ion Iliescu cu 36,35%, Corneliu Vadim Tudor cu 28,34%, urcand spectaculos in topul preferintelor politice cu 23,62% fata de alegerile din 1996, Theodor Dumitru Stolojan, reprezentat al PNL-ului cu doar 11,78%, Petre Roman, PD in scadere vertiginoasa la valoarea de 2,99%, UDMR-ul mentinandu-si electoratul la 6,22%.
Turul doi de scrutin aduce doi competitori puternici, Ion Iliescu, un "padre" al politicii romanesti si colericul Corneliu Vadim Tudor. Alegerile din 10 decembrie 2000 ridica mari semne de intrebare in ceea ce prioveste valorile democratice ale societatii romanesti. Cercul de votanti se schimba: votul util va avea un aport extrem de mare cu aceasta ocazie. Toti cei care in primul tur de scrutin au votat pentru prima oara impotriva lui Ion Iliescu, dar nu au votat cu Corneliu Vadim Tudor, sunt nevoiti il voteze pe reprezentantul stangii. Conform acestui principiu, al votului util, Iliescu castiga cu 66,83% din totalul voturilor, iar reprezentantul extremei dreapta, Corneliu Vadim Tudor aduna 33,17%, cu 4,83% mai mult decat in primul tur de scrutin.
In ceea ce priveste participarea numerica efectiva a persoanelor cu drept de vot din Romania, situatia se prezinta astfel: la alegerile pentru desemnarea presedintelui tarii, primul tur de scrutin, 1992, prezenta la vot cea mai ridicata (exceptand municipiul Bucuresti) a fost in judetul Prahova, Cluj si Constanta, unde numarul cetatenilor prezenti cu voturi valabile a fost de 468.391 pentru circumscriptia Prahova, 407.844 pentru Cluj respectiv 403.096 votanti din Constanta. Tendinta de centru dreapta a ardelenilor se reflecta in cele 165.309 voturi valabil exprimate pentru Emil Constantinescu iar pentru stanga 80.575 voturi. 204.608 buletine de vot constantene au ridicat procentul lui Iliescu, Constantinescu adunand in acest judet doar 118.663 dintre optiuni. In acest context, Giurgiu este judetul cu cea mai redusa participare, unde FSN-ul aduna 85.079 din voturi, iar CDR-ul 30.977 din sufragii. Judetul Timis participa cu 365.756 voturi, din care 96.339 in favoarea lui Iliescu, iar in favoarea lui Constantinescu 186.823 voturi valabile liber exprimate. Cel de al doilea tur de scrutin plaseaza judetele Iasi, Prahova, Cluj si Constanta pe primele locuri, unde 411.067 total voturi valabil exprimate, din care 299.575 voturi in favoarea lui Iliescu, 111.492 pentru Constantinescu. Participarea prahovenilor insumeaza 473.378 voturi, din care 314.275 sunt canalizate spre Iliescu, 159.103 spre CDR. 402.596 cetateni ai judetului Cluj voteaza valabil, 46% dintre acestia optand pentru Ion Iliescu, 53,96% pentru Emil Constantinescu. Prezenta la vot a clujenilor in primul tur de scrutin a fost mai mare cu 5.248 de votanti. Constanta inregistreaza deasemenea o scadere de 1.888 voturi fata de primul scrutin, contribuind cu 401.208 voturi in turul doi. In acest judet 63,24% din cetateni opteaza pentru Ion Iliescu si 36,76% pentru Emil Constantinescu. Contrar judetelor amintite, Timis inregistreaza o crestere la urne in cel de al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidentiale. Cresterea este de 7.938 voturi valabile, procentele acaparate fiind inverse cu cele ale constantenilor, peste 60% aduna CDR-ul, FSN-ul putin peste 30%. Aspectul geografic este perfect analog cu cel al atitudinii electoratului.
Data de 3 noiembrie 1996 aduce alte alegeri prezidentiale, unde in primul tur de scrutin participarea cetatenilor se prezinta in felul urmator: fruntasii primului tur sunt cetatenii judetului Prahova, cu 500.925 voturi valabile, din care 149.519 sunt in favoarea stangii. Cu 12.769 voturi mai putine se situeaza Constantinescu. Participarea iesenilor la acest tur de scrutin este deasemenea ampla, plasandu-se ca participare pe locul doi, cu 436.893 de cetateni prezenti la urne. Si aici balanta inclina spre reprezentantul stangii, acesta adunand cu 60.431 voturi mai multe decat contracandidatul sau. Judetele Cluj si Constanta ofera incredere lui Constantinescu, cu 123.616 buletine, si 141.395 voturi constantene pentru Constantinescu, din totalul de 442.993 respectiv 438.902 voturi liber exprimate. Orasul martir participa mult mai intens la aceste alegeri fata de alegerile din 1992, aducand 77.546 voturi pentru Iliescu si 180.733 voturi pentru dreapta, cu 2,33% mai mult decat pentru stanga. Diferenta de voturi, de participare este de 39.096 persoane cu drept de vot valabil exprimat. Cea mai scazuta rata de participare la aceste alegeri o inregistreaza judetul Tulcea, cu 140.381 voturi, din care 53.659 canalizate spre Iliescu, 40.928 spre Constantinescu.
Avansul considerabil al lui Emil Constantinescu din cel de al doilea tur de scrutin se aseamana cu cel al lui Iliescu din 1990 si 1992. Inerenta problema atitudinii electoratului politic: societatea civila a devenit mult mai informata, nivelul culturii politice a crescut intr-adevar atat de mult? or campaniile electorale au fost manipulatoare pe de-a-intregul, marketingul si PR-ul politic fiind mult mai performant in Romania decat in ate tari excomuniste (in contextul in care asemenea rezultate dau dovada de coeziune sociala, de fragmentarea neridicand probleme de aparitia clivajelor)?
Covasna este judetul care inregistreaza cea mai redusa participare: doar 141.381 voturi. Liderul se mentine, judetul Prahova aduce 270.249 voturi CDR-ului, 233.802 liderului PDSR, insumand 504.051 voturi corect exprimate in judet. Iasiul contribuie cu 451.258 voturi la alegerea presedintelui. Acest judet isi mentine tendinta de stanga, Iliescu aduna 53,95%, iar Constantinescu 46,05%. Al treilea loc este ocupat de judetul Cluj, unde Constantinescu castiga detasat cu 69,03% iar Iliescu aduna 30,97% din totalul de 449.271 voturi. In judetul Constanta 443.126 cetateni au optat corect pentru presedinte: surprinzator, judetul Constanta acorda 57,85% din voturi lui Emil Constantinescu, si 42,5% lui Iliescu.
Probabil unul din cele mai controversate participari cetatenesti din perspectiva optiunii ideologice o constituie alegerile prezidentiale din 26 noiembrie 2000: actorii principali sunt Ion Iliescu si Corneliu Vadim Tudor, lider sunt judetele Prahova, Iasi, Cluj, Constanta care inregistreaza urnatoarele valori: judetul Praqhova: 437.543 voturi valabile, din care 176.599 atribuitre PDSR-ului, 123.446 lui Corneliu Vadim Tudor. Iasiul acorda cu 30.196 mai putine voturi lui Vadim Tudor decit prahovenii, lui Iliescu aducand 186.805 voturi din totalul de 401.830 buletine valabile. Participare sub valoarea de patru sute de mii inregistreaza judetul Cluj, cu 118.709 voturi pro extrema dreapta, 71.085 pentru social-democratie. Constanta spre deosebire de Cluj acorda mai multa incredere lui Iliescu, cu 65.577 voturi. Codasul prezentei si a participarii corecte la urne o inregistreqaaza si de aceasta data judetul Covasna, care inregistreaza 126.317 voturi in total, 12.864 pentru stanga, 9.136 pentru extrema, ca la al doilea scrutin sa ofere votul util social-democratilor in proportie de 88,55%. A doua prezenta la urne pentru alegerea presedintelui este mult mai redusa decat cea de la primul tur: judetul Prahova scade cu 50.678 voturi, din care se reduc voturile date lui Corneliu Vadim Tudor in primul tur cu 4.031, iar cele pentru Ion Iliescu cresc cu 90.851 voturi. Deasemenea si judetul Iasi scade la prezenta la vot cu 14.620 cetateni, acordand si acestia voturi in favoarea lui Iliescu 28.603, iar in favoarea lui Tudor, in crestere fata de primul tur cu 7.857 voturi, 101.107. Participarea slaba a cetatenilor din judetul Constanta, unde se reduce prezenta cu 44.873 de buletine, cresc voturile atat pentru Iliescu cat si pentru Tudor. Nici judetul Timis nu face nota discordanta, participarea timisenilor la procesul votului scade in acest al doilea scrutin cu 67.374 de cetateni. Si in acest caz creste numarul voturilor acordate social-democratilor, dar si lui Corneliu Vadim Tudor. Turul doi de scrutin atrage scaderea vertiginoasa a participarii la vot in deosebi in judetele Alba, Arad, Gorj.
Alegerile pentru Camera Deputatilor si Senat inregistreaza cu ocazia fiecarui tur, o crestere destul de substantiala. Astfel, daca la alegerile din 27 aprilie 1992 pentru Camera Deputatilor si Senat s-au inregistrat pe listele de alegatori 16.380.663 cetateni, la alegerile din 3 mai 1996 s-au inregistrat 17.218.654 cetateni, iar pentru alegerile din data de 26 noiembrie, 17.699.727 romani cu drept de vot: in 1996 cu 837.991 cetateni mai mult decat in 1992, iar in 2000 cu 481.073 cetateni mai mult decat in 1996. Chiar daca aceste valori au crscut, prezenta la urne scade simtitor la alegerile din 26 noiembrie 2000: de la 76,29% prezenta inregistrata in 1992, la 76,01% inregistrata in 1996, ca in 2000 sa se atinga pragul de 65,31%, adica 12.496.430 cetateni prezenti, din care voturi valabile inregistrate 10.880.252 pentru Camera Deputatilor, voturi valabile pentru Senat 10.964.818. Urmatoarele alegeri mobilizeaza 13.088.388 cetateni, iar voturile valabile ating 12.238.746 buletine pentru Camera Deputatilor si 12.287.671 pentru Senat. Alegerile din 2000 atrag 11.559.458 alegatori in total, dar doar 10.839.424 buletine valabile pentru Camera Deputatilor, 10.891.910 buletine valabile pentru Senat. Numarul voturilor nule in raport cu numarul total participantilor la urne scade mai ales la alegerile din 3 noiembrie 1996, 834.684 de voturi anulate fata de 1.591.071 voturi nule in 1992. Rezultatele acestor alegeri se concretizeaza in numarul mandatelor atribuite conform art. 66.1 si 66.2 din Legea 68/1992: 328 mandate Camera Deputatilor, 143 mandate Senat (1992), 328 mandate Camera Deputatilor, 143 mandate Senat (1996), 327 mandate Camera Deputatilor, 140 mandate Senat (2000). Mandate conferite minoritatilor: 13, 15, 18, crestere cu ocaziua fiecarei alegeri libere.
Situatia mandatelor atribuite pentru Camera Deputatilor cu ocazia alegerilor din 27 aprilie 1992 (in afara mumnicipiului Bucuresti) releva urmatoarele: circumscriptia Iasi si Prahova aduna 12 mandate, Cluj, Constanta 11 mandate fiecare, Timisul 10 mandate. Printre codasii mandatelor de deputati se numara Covasna, Giurgiu, Ialomita si Salaj, cu cate 4 mandate. Din totalul numarului de mandate valabil exprimate, Frontul Democrat al Salvarii Nationale intruneste voturi pentru a acapara 5 mandate din partea Iasiului, 3 mandate pentru Conventia Democrata, Prahova 4 mandate petru stanga, 3 pentru dreapta, Clujul atribuie un mandat Frontului, 2 mandate Conventiei, Constanta acorda la egalitate cate 3 mandate ambilor competitori, iar in Timis mandatele pentru stanga sunt 2, pentru Conventie 5. Referitor la cele mai slabe reprezentari, Covasna nu delega nici un mandat Frontului ori Conventiei, Giurgiu ofera la egalitae cite 2 mandate, Ialomita cu un mandat mai mult celor de la Frontul Democrat al Salvarii Antionale, iar Salajul cate un mandat pentru fiecare. Aceste alegeri nu atribuie nici un mandat nici unui candidat independent din nici un judet al Romaniei.
Mandatele atribuite la aceleasi alegeri pentru Senat este pregnant diferita in cazul judetelor Bistrita Nasaud, Covasna, Harghita, Salaj si Mures, circumscriptii care nu acorda nici un loc Frontului Democrat al Salvarii Nationale ori Conventiei Democrate. Circumscriptia moldoveneasca, Iasi, din 5 mandate atribuie 2 mandate Frontului, 1 mandat Conventiei. Prahova acorda 3 stangii, 1 mandat Conventiei din cele 5. Clujul nu acorda nici un mandat primei formatiuni politice libere postcomuniste, dar acorda 1 mandat Conventiei. Constanta ofera cate un senator pentru fiecare din primele doua partide, iar Timisul imaprte cele 4 mandate in mod egal. Candidatii independenti raman si de acesta data descoperiti, neprimind nici un mandat de senator.
Alegerile pentru Camnera Deputatilor din 1996 nu aduce mari schimbari de atribuire a locurilor. Astfel, excluzand municipiul Bucuresti, situatia celor mai mari orase se prezinta in felul urmator: Iasiul, din cele 12 mandate atribuie 5 Conventiei Democrate, 4 Polului Democratiei Sociale din Romania. Prahova deasemenea ofera 5 mandate de deputat partidului lui Constantinescu, 3 mandate stangii. Circumscriptia din Cluj acorda cu un mandat mai putin Conventiei decat Constanta, oferind 4 locuri, si un mandat social-democratilor. In Constanta stanga primeste doar 2 mandate, din parte a Timisului doar 1 mandat, dar Conventia aduna cate 5 locuri din partea celor doua circumscriptii. Singura exceptie, circumscriptia care nu a acordat nici un mandat nici uneia dintre formatiunile in discutie este judetul Harghita. Ca si in cazul alegerilor precedente, nici un independent nu a intrunit numarul necesar de voturi pentru un mandat in Camera Deputatilor.
3 noiembrie 1996 este data alegerilor pentru Senatul Romaniei. Mandatele atribuite pentru orasele supuse discutiei sunt 5, exceptand Timisul, cu 4 mandate. Conventia Democrata primeste in judetele Cluj, Constanta, Iasi, Prahova si Timis cate 2 mandate. Partidul stangii nu aduna nici un mandatat de senator in Cluj, in schimb in Iasi, Prahova aduna 2 mandate, in Timis 1 loc in Senatul Romaniei. Circumscriptiile care nu ajuta cele doua mari partide cu mandate de senator sunt: Covasna, Harghita si Salaj. Candidatii independenti raman in continuare in afara aparatului.
Optiunile cetatenilor in ceea ce priveste reprezentarea lor in Camera Deputatilor aduce in prim plan doua partide politice: Polul Democrat Social din Romania si Partidul Romania Mare. Din cele 10 mandate ale Clujului si Timisului, acestia acorda in mod egal cate 3-3 mandate celor doua. Constanta, din cele 11 mandate 6 directioneaza spre stanga, 3 spre extrema dreapta. Circumscriptiile din Iasi si Prahova, din cele 12 mandate ofera 7, respectiv 6 mandate de senator stangii, si cate 3 mandate extremei. Cu populatie preponderent de etnie maghiara, circumscriptia Harghita nu acorda nici un mandat de deputat din cele 5. Nici cu ocazia acestor alegeri independentii nu isi gasesc loc in Camera Deputatilor.
Alegerile din 26 noiembrie 2000 pentru ocuparea fotoliilor de senator atribuie cate 5 mandate oraselor mari supuse analizei, Timisoara primind doar 4 mandate. Constanta si Prahova ofera 2 mandate de senator PDSR-ului, 1 mandat PRM-ului. Clujul si Timisul cate 1 mandat stangii. Alaturi de Iasi, si Clujul atribuie doar 1 mandat extremei drepata, Timisul fiind cel care atribuie 2 mandate lui Corneliu Vadim Tudor. Covasna, Harghita, Satu Mare si Salaj nu ofera nici un mandat nici unuia din cele doua formatiuni. Independentii nu reusesc nici de aceasta data intrarea in Senat.
La alegerile din 28 noiembrie 2004 au participat la vot 58,5% din alegatorii inregistrati, la aceste aleegeri prezidenti participand la primul tur de scrutin: Liderul Aliantei PSD-PUR, fiind Adrian Nastase, obtinand 40,97% din voturi, liderul Alianta Dreptate si Adevar fiind Traian Basescu, obtinand 33,92% din voturi, la aceste alegeri au mai participat si PRM-ul avandul calider pe Corneliu Vadim Tudor, obtinand 12,57% din voturi, UDMR - Marko Bela obtinand 5,10% din voturi, PNTECD a obtinut 1, 90% si PNG a obtinut 1,77% .
La al-II-lea tur de scrutin din 12 decembrie 2004, batalia s-a dat intre Alianta PSD-PUR care a optinut 48,23% din voturi si Alianta Dreptate si Adevar care a optinut 51,23% din voturi fiin si Alianta care a castigat avandul ca lider pe Traian Basescu.
Gradul cetatenilor la vot scade treptat de la o alegere electorala la alta, cu aproximativ 10%, rata de scadere este mai mare in mediul urban decat in mediul rural. Daca in 1996 au participat 76,01%, la alegerile viitoare participarea cetatenilor la vot a inceput sa tot scada din ce in ce mai mult, in 2000 fiind inregistrati la vot 65,31%, iar in 2004 au participat 58,5%.
Cetateni nu mai sunt interesati de viata politica, ba chiar au devenit indiferenti, ei au inceput sa fie tot mai preocupati de viata familiara si de cea economica.
Alegri prezidentiale din 1996
Primul tur de scrutin, participat la vot 76,01% din alegatorii inregistrati.
Al-II-lea tur de scrutin, din 1996,participand la vot 75,9% din alegatorii inregistrati
Alegeri prezidentiale din 2000.
Alegerile prezidentiale din 2000, primul tur de scrutin, prticipand la alegeri 65,31% din populatia inregistrata.
Alegerile prezidentiale din 2000, al-II-lea tur de scrutin participand la vot 57,50% din cetatenii inregistrati," lupta " fiind intre PSD, reprezentat de Ion Iliescu si PRM, fiind reprezentat de Vadim, lupta fiind casticata de Ion Iliescu.
Alegeri prezidentiale din 2004
Primul tur de scrutin a alegerilor prezidentiale din data de 28 noiembrie 2004, unde au participat 58,5% din alegatorii inregistrati.
Al -II-lea tur de scrutin, alegerilor prezidentiale din data de 12 decembrie 2004, participtnd la vot 55,2% din alegatorii inregistrati.
Participarea alegatorilor la ultimile trei alegeri prezidentiale
din 1996, 2000, 2004
Concluzii
Demersul propus de acesta lucrare este o analiza, sructurala, a democratiei participativa din Romania, cercetarea vizand atat obiective teoretice , cat si practice.Primul capitol al acestei lucrari vizeaza o descriere, analiza, a democratiei participative in Romania; in Romania nivelul de participare in viata politica este foarte scazut, de la an la an cu aproximativ 10 % , scaderea este mai mare in mediul urban decat in mediul rural.
Oameni sunt mai interesati de problemele familiare , de problemele economice si mai putin de problemele politice , nu le pasa de deciziile care se iau , nu le pasa de ce se intampla in jurul lor, chiar si daca ii afecteaza intr-un mod direct sau indirect
Efectele alegerilor pe viitor sunt tot mai imprevizibile, iar legitimitatea alesilor si a structurilor institutionalizate pe care acestia ar trebui sa le reprezinte devine tot mai delicat. Un rol deosebit in acesta analiza il are si statul de drept, deoarece limiteaza statul sa intervina in sfera privata a individului; notiunea de stat de drept este foarte greu de atins fara a avea un drept constitutional, dreptul este realizat de catre stat si tot lui ii revine dorinta daca il respecta sau nu.
Capitolul doi reprezinta rolul si importanta institutiilor neguvernamentale in realizarea democratiei participative. Institutiile au un rol deosebit in dezvoltarea democratiei participative, deoarece ele sunt elementul de baza pentru promovarea, democratie si pentru limitarea abuzurilor celor ce detin puterea.
Pe timpul comunismului organizatiile neguvernamentale nu existau, insa dupa" 89 ele au inceput sa creasca atat ca numar cat ca si implicare in problemele societatii civile, ca promovarea si intarirea democratiei, a drepturilor omului, a transparentei, a solidaritatii, a egalitatii, multiculturalitate.
In prezent numarul ONG-urilor sunt de aproximativ 27000, insa nu se stie cate dintre ele faunctioneaza activ sau nu, dintre toate organizatiile m-am oprit la organizatia "Pro Democratia", o asociatie ce se ocupa activ de rezolvarea problemelor cu care se confrunta societate civila, asociatia a demarat un numar impresionat de proiecte, printre care se gaseste si unul ce promoveaza democratia participativa, pe langa proiectele finalizate asociatia mai are si proiecte in desfasurar. Scopul asociatiei este acela de a promova si consolida democratia, de a educa oamenii in spirit democratic, de a democratiza institutiile statale, de a promova alegeri libere si corecte in Romania, fiind observator la alegerile electorale din 1992.
Capitolul trei al acestei lucrari are ca baza societatea civila din Romania; societatea civila in Romania, a inceput sa se dezvolte din ce in ce mai mult,dupa'89 oamenii au inceput sa o pronunte tot mai mult, chiar daca nu se cunostea exact ce inseamna, tot mai multi politologi, filozofi, au inceput sa fie mai interesati de societatea cevila.
Societatea cevila implica cetateni in exprimarea intereselor, a ideilor, poate trage statul la raspundere, atunci cand incalca constitutia.
Societatea civila detine locuri centrale atat in filozofie, politica si in canoanele sociala, ea nu poate fi creata ci se auto-guverneaza pe baze liberale, insa dezvoltarea societatii in Romania este mai greu deoarece democratia este inca in faza de consolidare, daca pe timpul comunismului ea era interzisa, astzi ea refuza sa existe.Dezvoltarea societati in Romania se bazeaza pe legaturi de familie, au anumite interese iar acesta dezvoltare poarta denumirea de:sistem clientelar.
Capitolul patru are ca baza analiza ultimilor trei alegeri prezidentiale, avand ca scop masurarea gradului de participare a cetatenilor la vot. Gradul de participare la vot a cetatenilor scade treptat de la o alegere electorala la alta, in anul 1996 au participat la vot 76,01% din alegatorii inregistrati, in 2000 au participat 65,31%, iar in 2004 au participat 58,5%, aceste statistici atesta gradul de participare a oamenilor la vot, gradul de interes fata de viata politica.
In ultimii ani asa cum arata si statisticile interesul oamenilor a inceput sa scada din ce in ce mai mult, oamenii nu mai au incredere in sistemul politic, au inceput sa fie indiferenti de ceea ce se intapla in jurul lor chiar daca sunt afectati intrun mod direct sau indirect.
Societatea civila in Romania este ca si ne existenta, deoarece omul de rand este "undeva in umbra", parearea lui pentru cei de la putere nu are valoare, iar ce ce detin puterea isi urmaresc interesul propriu, au ca baza sistemul clientelar, mai exact suntem condusi de o masa de oligarhi.
Din punctul meu de vedere sistemul democrat este cel mai bun sistem pe care tara noastra l-a cunoscut, chiar daca anumite voci afirma caci democratia duce la despotism.
Anexe.
Bibliografie
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate
| Stiinte-politice | |||
|
|||
|
| |||
|
| |||
|
|||
|
|
|||
