PRESEDINTELE ROMANIEI. ATRIBUTIILE PRESEDINTELUI ROMANIEI IN RAPORT CU PUTEREA LEGISLATIVA SI IN SITUATII EXCEPTIONALE

Atributiile Presedintelui Romaniei sunt stabilite de Constitutie, avandu-se in vedere, in primul rand, rolul acestuia de reprezentare a statului pe plan intern si extern, rolul ce ii revine pentru apararea tarii, si prerogativele de care dispune pentru asigurarea respectarii Constitutiei si a bunei functionari a administratiei publice.

Atributiile Presedintelui in raport cu puterea legislativa

In Romania, puterea legislativa este reprezentata de Parlament ca unica autoritate legiuitoare a tarii. In raport cu aceasta, Presedintele tarii are anumite atributii conferite de Constitutie, care sa-i asigue rolul de mediator intre puterile statului. Astfel:

a)            Presedintele poate dizolva Parlamentul, dupa consultarea presedintilor celor doua camere si a liderilor grupurilor parlamentare, daca acesta nu a acordat votul de incredere pentru formarea Guvernului in termen de 60 de zile de la prima solicitare si numai dupa respingerea a cel putin doua solicitari de investitura. Parlamentul poate fi dizolvat o singura data in cursul unui an dar nu in ultimele sase luni ale mandatului Presedintelui sau in timpul starii de mobilizare, razboi, asediu sau urgenta.

Dreptul Presedintelui de a dizolva Parlamentul este supus, in sistemul constitutional romanesc, unor limite care au in vedere esecul tentativelor de formare a Guvernului. Astfel legea fundamentala restrange atributia Presedintelui de a dizolva Parlamentul numai la situatia in care trebuie format un nou Guvern, fie dupa alegerile legislative, fie in urma exprimarii unui vot de neincredere in cel existent. Se considera aproape unanim in doctrina ca, masura dizolvarii Parlamentului trebuie sa fie rezultatul esecului evident de formare a unui Guvern care sa aiba acceptul Parlamentului.

Desi prevazuta in mod expres de Constitutie, posibilitatea Presedintelui de a dizolva Parlamentul este aproape imposibil de realizat in practica datorita numeroaselor conditiilor cumulative care trebuiesc indeplinite.

b)            Presedintele convoaca Parlamentul in cel mult 20 de zile de la alegeri sau in sesiune extraordinara, convocarea putand fi realizata pentru o singura camera sau pentru camerele reunite.

El are in acest sens, o obligatie constitutioanla, conform art. 63 alin 3 din Constitutie: "Parlamentul nou ales se intruneste in cel mult 20 zile de la alegeri, sau are posibilitatea potrivit art. 66 alin.2, alaturi de biroul permanent al fiecarei camere ori cel putin 1/3 din numarul deputatilor sau senatorilor sa ceara intrunirea Camerei Deputatilor si a Senatului in sesiune Extraordinara";

c)            Presedintele promulga legea - promulgarea reprezentand investirea legii cu formula executorie.

Conform art. 77 din Constitutie:

(1)"Legea se trimite spre promulgare Presedintelui Romaniei. Promulgarea legii se face in cel mult 20 de zile de la primire.

(2) Inainte de promulgare, Presedintele poate cere Parlamentului, o singura data, reexaminarea legii.

(3) Daca Presedintele a cerut reexaminarea legii ori daca s-a cerut verificafrea constitutionalitatii ei, promulgarea se face in cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate dupa reexaminare sau dupa primirea deciziei Curtii Constitutionale, prin care i s-a confirmat constitutionalitatea.

Aceasta atributie este considerata a fi cea mai importanta pe care Constitutia o confera Presedintelui. Astfel, in termen de 20 de zile de la primirea legii de la Parlament, Presedintele are urmatoarele posibilitati:

va promulga legea - situatia uzuala in care, dupa adoptarea legii de catre cele doua camere ale Parlamentului, aceasta ajunge pe masa Presedintelui Romaniei, care are, putem spune, rolul final in procesul de legiferare. Promulgarea conduce in pasul urmator la publicarea legii in Monitorul Oficial, intrarea in vigoare (conform Constitutiei la 3 zile de la publicare sau la o data ulterioara prevazuta in continutul ei) si producerea de efecte juridice. De remarcat ca nepublicarea legii atrage dupa sine inexistenta acesteia, ea neputand produce efecte juridice decat dupa ce este adusa la cunostinta publica

o va trimite spre revizuire Parlamentului - Presedintele are posibilitatea o singura data sa trimita legea inapoi, spre reexaminare, Parlamentului, in situatia in care considera ca legea prezinta aspecte de neoportunitate.

Cererea va fi adresata printr-un mesaj prezidential care va cuprinde obligatoriu motivele pentru care s-a considerat necesara reexaminarea legii. Aceasta va avea ca efect repetarea procedurii parlamentare, punerea din nou in dezbatere a legii, incepand cu camera la care a fost initial dezbatuta, neexistand, insa, obligatia rediscutarii ei in intregime.

Ca urmare a noii dezbateri, parlamentarii isi pot insusi in intregime sau in parte punctul de vedere al Presedintelui, ceea ce va duce la modificarea legii, si in noua forma acesta va fi obligat sa o promulge in termen de 10 zile de la primire. Se mai poate intampla ca parlamentarii sa nu tina cont de argumentele aduse de Presedinte in cererea de reexaminare, votul lor fiind acelasi ca la inceput, situatie in care Presedintele va fi de asemenea obligat sa promulge legea in acelasi termen de 10 zile prevazut de Constitutie.

S-ar putea intelege ca Presedintele este obligat sa promulge legea indiferent de situatie si ca posibilitatea acestuia de a interveni este numai formala;

o va trimite Curtii Constitutionale in situatia in care considera ca aceasta prezinta aspecte de neconstitutionalitate;

Pot aparea doua imprejurari: - Curtea Constitutionala decide ca legea nu prezinta aspecte de neconstitutionalitate, o retrimite Presedintelui care va fi obligat sa o promulge in termen de 10 zile;

- Curtea Constitutionala hotaraste ca legea prezinta aspecte de neconstitutionalitate, impartasind totalsau partial pozitia Presedintelui, si va retrimite legea Parlamentului care, conform art. 147 alin.2 "va fi obligat sa reexamineze dispozitiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curtii Constitutionale"

Daca Presedintele a cerut reexaminarea legii sau daca s-a cerut verificrea constitutionalitatii ei, promulgarea se va face in termen de 10 zile de la primirea legii adoptate dupa reexaminare sau dupa primirea deciziei Curtii Constitutionale prin care i s-a confirmat constitutionalitatea.

Posibilitatile pe care i le confera Constitutia Presedintelui de a cere Parlamentului reexaminarea legii sau de a trimite legea Curtii Constitutionale in vederea stabilirii constitutionalitatii ei prezinta o caracteristica comuna: ele sunt procedee care permit sefului statului sa suspende punerea in aplicare a legii, aceasta reprezentand o institutie care are drept model "veto-ul suspensiv" al Presedintelui SUA, cu deosebirea ca, la noi, adoptarea legii de catre Parlament dupa reexaminarea ei se face cu aceeasi majoritate necesara si la prima examinare, spre deosebire de SUA unde este necesara o majoritate calificata de 2/3.

Din cele prezentate mai sus s-ar desprinde urmatoarele aspecte: Posibilitatea Presedintelui de a interveni asupra legii va fi reala numai in masura in care Presedintele dispune de o larga autoritate asupra majoritatii parlamentare, in sens contrar, este de presupus ca o a doua votare a legii in Parlament va duce la acelasi rezultat ca si prima, odata ce majoritatea ceruta pentru promovarea legii este aceeasi. Pe aceeasi linie de idei, sesizarea Curtii Constitutionale cu o obiectie de neconstitutionalitate are un camp de actiune mai restrans, Presedintele neputand pune decat problema neconformitatii legii cu Constitutia dar in fata Parlamentului punctul de vedere al Presedintelui - in situatia in care Curtea Constitutionala si l-a insusit - nu va putea fi infrant de catre Parlament, acesta fiind obligat sa puna de acord dispozitiile contestate cu decizia Curtii Constitutionale.

d)   Adresarea de mesaje Parlamentului - art. 88 din Constitutie "Presedintele Romaniei adreseaza Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale natiunii".

Mesajul este definit a fi expresia exclusiva si unilaterala a conceptiilor politice ale Presedintelui Romaniei . Prin intermediul sau presedintele isi poate face cunoscuta pozitia asupra unor probleme existente la un anumit moment dat in societate. Mesajul poate reprezenta un important factor in realizarea functiei de mediere intre puterile statului prin depasirea unor posibile blocaje institutionale sau armonizarea unor puncte de vedere divergente.

Pentru a primi mesajul presedintelui, Camerele Parlamentului se reunesc in sedinta comuna, neexistand insa obligativitatea dezbaterii acestuia imediat dupa primirea lui.

Nu acelasi regim juridic il va avea mesajul Presedintelui prin care acesta aduce la cunostinta legiuitorului masurile luate cu ocazia respingerii unei agresiuni armate, situatie in care cele doua camere vor fi obligate sa primeasca si sa dezbata mesajul in prezenta Presedintelui.

Atributiile Presedintelui Romaniei care necesita interventia Parlamentului

a)          atributiile Presedintelui in domeniul apararii - in exercitarea prerogativelor constitutionale de comandant al fortelor armate si de presedinte al Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, conform art. 92 alin. 1 "presedintele Romaniei poate declara, cu aprobarea prealabila a Parlamentului, mobilizarea partiala sau totala a fortelor armate. Numai in cazuri exceptionale, hotararea Presedintelui se supune ulterior aprobarii Parlamentului, in cel mult 5 zile de la adoptare". Declararea mobilizarii totale (chemarea sub arme atuturor cetatenilor care formeaza rezerva armatei) sau partiale (chemarea sub arme a unui numar limitat de contingente sau a rezervistilor dintr-o anumita parte a tarii), este o atributie a Presedintelui Romaniei pe care acesta o exercita prin emiterea unui decret prezidential contrasemnat de primul ministru, dar numai cu aprobarea prealabila a Parlamentului.

In cealalta situatie, cand presedintele considera ca este vorba despre o situatie exceptionala, poate emite decretul de mobilizare si abia dupa aceea, in termen de cel mult 5 zile, va fi supus aprobarii Parlamentului. Refuzul Parlamentului de a aproba decretul presedintelui are ca efect anularea acestuia. In asemenea situatii deosebite, Parlamentul isi continua activitatea pe toata durata aceastor stari, sau, daca nu se afla in sesiune, se convoaca de drept in 24 de ore de la declararea lor.

b)            in virtutea rolului de comandant al armatei ia masuri pentru respingerea agresiunii impotriva tarii, pe care le aduce neintarziat la cunostinta Parlamentului printr-un mesaj. Daca Parlamentul nu este in sesiune se convoaca de drept in 24 de ore de la declansarea agresiunii;

c)            instituie starea de asediu, de urgenta in intreaga tara sau in unele unitati administrativ teritoriale si solicita Parlamentului incuviintarea acestora in cel mult 5 zile de la luarea acesteia;

PRESEDINTELE ROMANIEI. ATRIBUTIILE PRESEDINTELUI ROMANIEI IN RAPORT CU PUTEREA EXECUTIVA.

ATRIBUTIILE PRESEDINTELUI ROMANIEI IN RAPORT CU JUSTITIA

Prerogativele de care se bucura sau s-a bucurat seful statului de-a lungul vremii au variat si variaza si astazi de la stat la stat, motiv pentru care devine foarte grea o delimitare clara a atributiilor Presedintelui in calitate de sef de stat, de sef al executivului sau pentru asigurarea respectarii Constitutiei si a bunei functionari a administratiei publice.

Nu exista un tipar pentru calitatea de sef de stat sau de sef al executivului, acest lucru reiesind din primul rand din prevederile referitoare la organizarea statului pe principiul separatiei si echilibrului puterilor in stat, care impune colaborarea acestora, lucru care face ca atributiile sa interfereze.

Exista diferente mari de atributii intre doi sefi din doua state diferite pe care doctrina interna a ambelor state ii numeste, spre exemplu, sefi ai executivelor, (particularizand in acest sens exemplul Frantei si al Romaniei, amandoua statele vorbind despre atributii ale Presedintelui in calitate de sef al executivului, aceste atributii diferind, insa, foarte mult, "puterea" Presedintelui francez fiind, in mod cert, mai mare).

Fiind unul dintre cei doi sefi ai executivului, atributiile Presedintelui in cadrul puterii executive se exercita in raport cu Guvernul si cu alte autoritati ale administratiei publice, bineinteles in deplina conformitate cu prevederile constitutionale si legale.

Astfel, in raport cu Guvernul, Presedintele are urmatoarele atributii:

numeste Guvernul - dupa incheierea alegerilor parlamentare, Presedintele, desemneaza un candidat pentru functia de Prim ministru, dupa consultarea cu partidul care a castigat alegerile sau cu partidele reprezentate in Parlament si numeste Guvernul pe baza votului de incredere acordat de Parlament; Nu putem sa nu remarcam libertatea redusa de care se bucura Presedintele in desemnarea candidatului la functia de Prim ministru in situatia in care un partid detine o majoritate confortabila in Parlament, Presedintele fiind obligat sa desemneze un candidat din randurile acelui partid.

in caz de remaniere guvernamentala sau de vacanta a postului, Presedintele revoca si numeste pe unii membrii ai Guvernului, la propunerea primului ministru si numai pe baza aprobarii Parlamentului, daca prin propunerea de remaniere se schimba structura sau compozitia politica a Guvernului (cea care a primit votul de investitura din partea Parlamentului);

Presedintele poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente si de importanta deosebita. In situatiile in care Presedintele considera necesar, are posibilitatea de a convoca Guvernul pentru a-l consulta, in final insa decizia cu privire la problemele supuse dezbaterilor apartinand Presedintelui, parerile membrilor Guvernului avand doar un caracter consultativ. Se impune precizarea ca Presedintele nu poate consulta un ministru fara sa recurga la intermediul Guvernului, legiuitorul constituant urmarind sa accentueze pozitia proeminenta a Primului Ministru in cadrul Guvernului, Presedintele neputand sa recurga la concursul unui organ al administratiei publice decat prin intermediul premierului;

poate lua parte la sedintele Guvernului, in care se dezbat probleme de interes general privind politica externa, apararea tarii, asigurarea ordinii publice si, la cererea primului ministru, in alte situatii. (art. 87 alin.1 si 2 din Constitutie). Atunci cand Presedintele participa la aceste sedinte, el le prezideaza, dar nu are drept de vot, deoarece, in caz contrar ar raspunde solidar cu membrii Guvernului pentru hotararile si masurile aprobate. Cu toate acestea, opinia pe care Presedintele o exprima in sedinta Guvernului la care participa, va putea avea o influenta considerabila asupra hotararii finale

in raport cu autoritati ale administratiei publice, Presedintele Romaniei poate indeplini urmatoarele atributii:

a.       propune numirea conducatorilor unor autoritati ale administratiei publice, astfel:

propune Parlamentului, spre numire, pe directorii serviciilor de informatii (art. 65 alin.2 lit.h din Constitutie);

potrivit art 94, lit c., Presedintele numeste in functii publice in conditiile prevazute de lege - ex. Doi membrii in Consiliul National al Audio-vizualului, prim-adjunctul directorului Serviciului Roman de informatii si pe cei trei adjuncti ai acestuia, la propunerea directorului, conform legii. Atributia Presedintelui de a numi o persoana intr-o functie publica nu poate fi exercitata decat daca, in prealabil, o lege ordinara sau organica instituie aceasta functie si stabileste conditiile in care se face aceasta numire

Atributiile Presedintelui Romaniei in domeniul politicii externe

Considerand ca domeniul politicii externe apartine sferei administratiei publice, prezentam in continuare atributiile Presedintelui in acest domeniu, remarcand grija constituantului de a reglementa aceste atributii in asa fel incat indeplinirea lor sa se realizeze prin colaborarea autoritatilor publice ale statului:

In acest context, atributiile Presedintelui Romaniei in domeniul politicii externe sunt urmatoarele - conform art 91 din Constitutie:

incheie tratate internationale in numele Romaniei, negociate de Guvern, si le supune spre ratificare Parlamentului intr-un termen rezonabil; aceasta sintagma - termen rezonabil fiind o modificare adusa Constitutiei ca o aliniere la Conventia Europeana a drepturilor Omului. Observam ca legiuitorul constituant a gandit incheierea unui tratat international ca o "opera complexa" la a carei finalizare concura cele mai imporante autoritati ale statului: Presedintele, Guvernul si Parlamentul, fara consensul acestora neputandu-se incheia un tratat internetional;

acrediteaza si recheama reprezentantii diplomatici ai Romaniei la propunerea Guvernului prin decrete prezidentiale care trebuie contrasemnate de primul ministru;

aproba infiintarea, desfiintarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice, la propunerea Guvernului;

Atributiile Presedintelui in raport cu justitia

acorda gratieri individuale. Gratierea individuala este un drept al sefului de stat, care reprezinta o masura de clementa in virtutea careia o persoana condamnata penal este scutita de executarea totala sau partiala a pedepsei stabilite prin hotarare judecatoreasca de condamnare ramasa definitiva;

participa la sedintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) ori de cate ori considera ca prezenta sa la dezbateri este necesara, si atunci cand participa le prezideaza dar fara a avea drept de vot, Presedintele Romaniei nefiind unul dintre membrii Consiliului. Participarea Presedintelui la lucrarile Consiliului Superior al Magistraturii apare ca o forma de garantare a drepturilor cetatenilor, care ii sesizeaza acestuia diferite aspecte din justitie, pe care Presedintele le poate aduce in discutie, intr-o forma institutionalizata, pentru a se trage concluziile si a se adopta masurile care se impun

numeste in functie magistratii (judecatorii si procurorii), cu exceptia celor stagiari, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, in conditiile legii. Magistratii stagiari sunt recrutati de Ministerul Justitiei pe baza unei metodologii prevazute in mod expres de lege. In desfasurarea procedurii de numire a magistratilor, Presedintele Romaniei va putea refuza numirea unei persoane, dar nu va putea adauga nici un nume pe lista celor primite de la CSM;

numeste trei judecatori ai Curtii Constitutionale (art. 142 alin.3);

poate sesiza Curtea Constitutionala cu privire la neconstitutionalitatea legii inainte de promulgarea acesteia sau pentru solutionarea altor conflicte juridice de natura constitutionala dintre autoritatile publice;

Pe langa celel prezentate pana acum, Presedintele Romaniei mai indeplineste si alte atributii:

confera decoratii si titluri de onoare;

acorda gradele de maresal, general si de amiral;

Desi indeplinirea acestor din urma atributii nu presupune in mod necesar o propunere din partea Guvernului, va fi firesc ca exercitarea lor sa se faca de seful statului la propunerea Guvernului, deoarece acesta dispune de aparatul de specialitate in masura sa cunoasca cel mai bine imprejurarile care au dus la optiunea sefului statului.

Atributiile Presedintelui in relatiile cu poporul. Referendumul

Conform Legii nr.3/2000 cu privire la organizarea si desfasurarea referendumului, referendumul national constituie forma si mijlocul de consultare directa si de exprimare a vointei suverane a poporului cu privire la :

revizuirea Constitutiei;

demiterea Presedintelui;

probleme de interes national

Conform art. 90 din Constitutia Romaniei: "Presedintele Romaniei, dupa consultarea Parlamentului, poate cere poporului sa-si exprime, prin referendum, vointa cu privire la probleme de interes national".

In literatura de specialitate intalnim:

referendumul constitutional, care va fi organizat cu ocazia revizuirii Constitutiei - art 151, al3 - revizuirea este definitiva dupa aprobarea ei prin referendum, organizat in cel mult 30 de zile de la data adoptarii proiectului sau a propunerii de revizuire;

referendum legislativ - care priveste adoptarea unei legi;

referendum consultativ - prevazut la art. 90;