PRESEDINTELE ROMANIEI. ROLUL, ALEGEREA SI DURATA MANDATULUI PRESEDINTELUI

In Romania institutia Presedintelui este considerata a fi reglementata intr-un mod atipic, pornindu-se in Decretul-Lege nr.92/1990 (actul normativ care a stat la baza primelor alegeri libere) de la niste prerogative largi, apropiate de un regim semiprezidential, care s-au modificat substantial odata cu adoptarea Constitutiei din 1991 conform careia atributiile conferite Presedintelui apar ca si componente ale unui regim parlamentar, cu singura deosebire ca Presedintele este ales direct de catre popor, prin vot universal, direct, secret si liber exprimat.

De altfel, cum afirma chiar Presedintele Comisiei de redactare a Constitutiei din 1991, profesorul A.Iorgovan: "Constitutia din 1991 a proiectat un Presedinte de republica pentru a satisface, pe de o parte, necesitatea de reprezentare a statului, iar pe de alta parte, necesitatea de arbitraj intre puterile statului, intre stat si societate".

Evitandu-se concentrarea unei puteri prea mari in mainile unei singure persoane, s-a ajuns la diminuarea competentelor Presedintelui si cresterea influentei Parlamentului, realizandu-se astfel un regim mixt, sau cum mai este denumit regim semiprezidential atenuat avand la baza urmatoarele argumente:

Atat Parlamentul cat si Presedintele sunt alesi prin vot universal, direct, secret si liber exprimat, fiind organe reprezentative la nivel national, insa doar parlamentul este calificat expres ca fiind organul reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii (art. 61 alin.1);

Dreptul Presedintelui de a dizolva parlamentul presupune indeplinirea cumulativa a mai multor conditii (art. 89);

Constitutia consacra o forma de raspundere politica a Presedintelui, prevazand suspendarea acestuia din fucntie in anumite conditii urmate de organizarea unui referendum pentru demiterea sa (art. 95);

Constitutia consacra, in art. 96, o forma de raspundere penala a Presedintelui, caz in care, dupa punerea sa sub acuzarea de inalta tradare, cu votul a doua treimi din totalul parlamentarilor, competenta de judecata apartine Inaltei Curti de Casatie si Justitie;

Presedintele poate cere poporului sa-si exprime vointa, prin referendum cu privire la probleme de interes national, numai dupa consultarea Parlamentului;

Presedintele desemneaza un candidat la functia de prim-ministru, dar il numeste in functie numai dupa acordarea votului de incredere de catre Parlament;

Atat Presedintele, cat si fiecare Camera a Parlamentului are dreptul sa ceara urmarirea penala a membrilor Guvernului, pentru fapte savarsite in intereseul functiei lor. Presedintele poate dispune suspendarea acestora din functie daca s-a inceput urmarirea penala (art.109 alin.2);

Guvernul raspunde in intregul sau si fiecare membru solidar cu ceilalti membrii numai in fata Parlamentului (art.109 alin.1);

Presedintele nu are drept de initiativa legislativa, aceasta apartinand doar Guvernului, parlamentarilor sau unui numar de cetateni (art. 74);

Presedintele poate refuza promulgarea unei legi o singura data dupa primirea acesteia (in interiorul termenului de 20 de zile); in urma reexaminarii acesteia de catre Parlament, promulgarea urmand sa se faca in cel mult 10 zile (art. 77);

cele mai importante atributii ale Presedintelui in domeniul politicii externe, al apararii, al starilor exceptionale sunt conditionate fie de interventia Guvernului, fie de cea a Parlamentului;

Decretele Presedintelui emise in exercitarea celor mai importante atributii ale sale sunt contrasemnate de primul ministru (art. 100);

Art. 80 din Constaitutia Romaniei prevede:

"Presedintele Romaniei reprezinta statul roman si este garantul independentei nationale, al unitatii si al integritatii teritoriale a tarii.

Presedintele Romaniei vegheaza la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice. In acest scop, Presedintele exercita functia de mediere intre puterile statului, precum si intre stat si societate."

Analizand prevederile constitutionale referitoare la institutia Presedintelui, putem conchide ca acesta indeplineste trei functii care contureaza de fapt rolul Presedintelui si anume:

functia de sef de stat - caracterizata prin reprezentarea statului roman atat in interior cat si in exterior si concretizata prin atributii specifice;

functia de sef al exeutivului - rezultata din atributiile pe care legea fuundamentala le acorda Presedintelui in aceasta directie;

functia de garant al Constitutiei si de mediator intre puterile statului - care reiese, in special, din alegerea acestuia prin vot universal, secret deschis si liber exprimat, atribut care ii confera Presedintelui o legitimitate crescuta, precum si neaparteneta acestuia la vreun partid politic, de unde reiese echidistanta si neutralitatea acestuia, cel putin in termeni teoretici (aici existand numeroase discutii atat in doctrina cat si in literatura de specialitate). Neutralitatea Presedintelui ii confera acestuia posibilitatea de a transa orice neintelegere exclusiv prin prisma intereselor tarii;

Alegerea Presedintelui Romaniei

Ca si parlamentarii, Presedintele Romaniei are o legitimitate populara, fiind ales prin vot uninominal, in cadrul unei circumscriptii ce cuprinde intreaga tara.

Presedintele Romaniei este ales prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, de catre toti cetatenii cu drept de vot din Romania.

Este declarat admis candidatul care a intrunit, in primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegatorilor inscrisi pe listele electorale.

In cazul in care nici unul dintre candidati nu a intrunit majoritatea necesara, se organizeaza un al doilea tur de scrutin, intre primii doi candidati stabiliti in ordinea numarului de voturi obtinute in primul tur.

Sistemul de alegere in doua tururi de scrutin, duce la consecinta ca, alesul, chiar daca la primul tur nu a obtinut votul majoritatii corpului electoral, la al doilea tur de scrutin, in cadrul caruia voturile se impart intre doi candidati, va deveni exponentul a cel putin jumatate plus unu din numarul votantilor

Acest sistem de vot conduce la bipolarizarea opiniei publice, situatie aflata in contradictie cu impartirea ei intr-un numar foarte mare de partide. Solutia pare fireasca, deoarece putem constata modul normal in care a evoluat societatea politica romaneasca de la aproximativ 200 de partide inregistrate in 1992 pana la cateva zeci de formatiuni politice in 2004 (dintre care 6 au reprezentare parlamentara dupa alegerile din noiembrie 2004).

Prin alegerea directa a Presedintelui de catre electorat s-a avut in vedere situarea acestuia deasupra presiunii partidelor politice.

Controlul intregii proceduri electorale si confirmarea rezultatelor de care depinde, dupa caz, organizarea celui de-al doilea tur de scrutin, desemnarea candidatilor intre care va avea loc alegerea intr-o asemenea situatie, precum si desemnarea castigatorului care a obtinut in final mandatul este asigurata de Curtea Constitutionala conform atributiilor pe care legea fundamentala le confera acestei autoritati (art. 146 lit.f). In acest context, Curtea Constitutionala "pecetluieste" legalitatea desfasurarii alegerilor prezidentiale.

Mandatul Presedintelui Romaniei

Durata mandatului este de 5 ani si se exercita de la data depunerii juramantului.

Nici o persoana nu poate indeplini functia de Presedinte al Romaniei pentru mai mult de doua mandate, care pot fi si succesive.

In varianta din 1991 a Constitutiei, mandatul Presedintelui era de 4 ani, desi chiar si atunci a existat in adunarea Constituanta propunerea unui mandat prezidential de 5 ani, acea opinie avand, in mare, aceleasi argumente care au triumfat abia in 2003.

Realizarea unui decalaj intre alegerile parlamentare si prezidentiale a devenit o necesitate pentru viata politica romaneasca iar marirea cu un an a mandatului Presedintelui fata de mandatul Parlamentului apare ca fiind necesara pentru a mentine continuitatea institutiei prezidentiale in perioada campaniilor electorale parlamentare, ceea ce reprezinta un plus de garantie pentru stabilitatea politica a tarii.

In desfasurarea normala a oricarei activitati pot interveni situatii deosebite, speciale. Pe perioada unui mandat prezidential, cel putin teoretic, pot aparea situatii extraodrinare care pot perturba serios continuitatea exercitarii functiei supreme daca ele nu sunt reglementate corespunzator. Legiuitorul constituant a prevazut aceste exceptii astfel:

in caz de razboi -mandatul Presedintelui se prelungeste prin lege organica;

in caz de catastrofa - mandatul se prelungeste prin lege organica. Existenta unei asemenea situatii, prin interpretarea starii de lucruri de la un anumit moment, fiind lasata la aprecierea Parlamentului deoarece conceptul de catastrofa nu este unul strict determinat din punct de vedere juridic;

vacanta functiei - intervine in caz de demisie, de demitere din functie, de imposibilitate definitiva a exercitarii atributiilor sau de deces. In termen de trei luni de la data la care a intervenit vacanta functiei de Presedinte al Romaniei, Guvernul va organiza alegeri pentru un nou Presedinte ;

interimatul functiei- este o consecinta a interventiei vacantei functiei prezidentiale si este prevazuta de art. 98 din Constitutie "daca functia de Presedinte devine vacanta ori daca Presedintele este suspendat din functie sau daca se afla in imposibilitate temporara de a-si exercita atributiile, interimatul se asigura in ordine de Presedintele Senatului sau de Presedintele Camenrei Deputatilor". Caracterul provizoriu al situatiei de interimat este demonstrat de faptul ca, pe perioada interimatului, persoana care ocupa aceasta functie nu se bucura de legitimitatea Presedintelui ales, atributiile sale fiind limitate de Constitutie (art. 98 alin.2). Astfel, Presedintele interimar nu poate adresa mesaje Parlamentului cu privire la principalele probleme politice ale natiunii, nu poate dizolva Parlamentul si nu poate cere poporului sa-si exprime vointa cu privire la probleme de interes national. In ceea ce priveste institutia interimatului, este considerat a fi o lacuna a legii faptul ca, in situatia in care atat Presedintele Senatului cat si Presedintele Camenrei Deputatilor se afla in imposibilitatea de a asigura interimatul functiei prezidentiale, nu exista nici o precizare referitoare la persoana care ar trebui sa ocupe aceasta functie. In doctrina se sustine "de lege ferenda" ca aceste prerogative ar trebui preluate de Primul Ministru, dar numai dupa ce acesta precizare va fi facuta expres in lege.

In timpul mandatului sau Presedintele nu poate fi membru al unui partid politic si nu poate indeplini nici a alta functie publica sau privata.

Aceasta prevedere constitutionala a fost si este controversata, deoarece multi autori considera ca prin prisma naturii umane este greu de facut diferenta dintre persoana si institutie. Impartialitatea unui sef de stat provenit din randurile unui partid politic (de cele mai multe ori candidatul la functia suprema fiind presedintele acelui partid), care isi da demisia in urma obtinerii mandatului prezidential este mai mult de ordin teroretic, fiind greu de crezut ca din fruntea partidului, imediat dupa castigarea mandatului, presedintele lasa deoparte doctrina partidului din care provine, si devine cu adevarat un mediator perfect echidistant .

Pentru exercitarea de catre Presedintele Romaniei a prerogativelor conferite de lege, a fost organizata Administratia Prezidentiala, institutie publica cu personalitate juridica definita de L47/1994 (republicata in MO 25/255 aprilie 2001) ca reprezentand totalitatea serviciilor publice puse la dispozitia Presedintelui Romaniei pentru indeplinirea atributiilor acestuia.

Functiile de conducere specifice din cadrul Administratiei prezidentiale sunt consilier prezidential cu rang de ministru si consilier de stat cu rang de ministru de stat. Legea de organizare si functionare a Administratiei prezidentiale prevede ca personalul institutiei poate fi incadrat numai pe baza increderii acordate de Presedintele Romaniei in conditiile semnarii unui angajament de loialitate stabilit de Regulamentul de organizare si functionare, fapt care exprima in modul cel mai clar caracterul politic al numirilor in functie de la nivelul Administratiei Prezidentiale. De altfel, practica ne demonstreaza ca fiecare schimbare a Presedintelui duce schimbari masive la nivelul personalului Administratiei Prezidentiale.