PSD membru cu drepturi depline al P.S.E.

PSD membru cu drepturi depline al P.S.E.

Relatiile internationale ale Partidului Social Democrat au cunoscut cea mai mare dezvoltare in perioada 2001-2005[1], insa in perioada 1929-1932 proiectul Brian de Uniune Europeana a fost sustinut de principalele partide politice din Romania: PNT, PNL, PSD, Partidul Poporului, Partidul Maghiar.[2]

Social democratia europeana si romaneasca si-a asumat ideea de Europa unita.

Partidul Social Democrat din Romania s-a format in 1927, dupa unificarea partidelor social democrate din provinciile Romaniei intregite fiind exponentul autorizat al traditiei miscarii muncitoresti si socialiste romanesti inca din secolul al XIX-lea. PSD era membru cu drepturi depline al Internationalei Socialiste(necomuniste). Liderii PSD erau: Constantin Titel Petrescu, Lothar Radaceanu, Stefan Voitec, Ilie Moscovici, Iosif Jumanca, Ion Flueras, Gheorghe Grigorovici, realesi la Congresul al II-lea al partidului, din mai 1930.

Promovand o politica nationala si democratica, social democratia romaneasca a intrat in conflict cu Kominternul si cu minisculul Partid Comunist din Romania care actionau subversiv pentru dezmembrarea tarii.

Partidul Social Democrat din Romania impartasea doctrina oficiala a Internationalei Socialiste privitoare la promovarea ideii de uniune Europeana. Internationala a II-a socialista Muncitoreasca s-a exprimat categoric in repetate randuri in favoarea ideii de Europa unita.[3]

In toate tarile continentului, stanga radicala sau socialista necomunista a promovat idealul unei Europe unite, in prelungirea pacifismului sau internationalist de inainte de 1914.

Partidul Social Democrat Roman inca de la Congresul sau de unificare din 1927 si-a asumat ideea agregarii statelor intr-o Uniune Europeana federala.

Dupa lansarea Memorandumului Briand (17 mai 1930) insusi presedintele partidului social democrat din romania s-a pronuntat categoric pentru ideea unificarea statelor europene, pentru "Statele Unite ale Europei".[4] Cu alte cuvinte,liderul PSD credea ca edificarea Uniunii Europene era solutia necesara pentru evitarea unui al doilea razboi mondial. Iar miscarea socialista romaneasca si internationala era de mult timp angajata in slujba acestui ideal.

Procesul de integrare in cadrul Internationalei Socialiste (IS), inceput dupa constituirea PDSR, a cunoscut un impuls semnificativ in anul 2000, cand PSDR si PDSR au format Polul Social Democrat.

Partidul Social Democrat a devenit membru cu drepturi depline al Internationalei Socialiste, cu ocazia Congresului IS din octombrie 2003, de la Sao Paolo si al Partidului Socialistilor Europeni (P.S.E.), cu ocazia Consiliului de la Viena, 23-25 iulie 2005.

Ca membru activ al Internationalei Socialiste si Partidului Socialistilor Europeni, PSD s-a bucurat de sprijinul si solidaritatea social-democratiei internationale.

PSD a organizat consecutiv trei conferinte internationale ale P.S.E., iar delegatii importante, reprezentand Partidul Social Democrat au participat activ la lucrarile Congresului si Consiliilor IS, precum si la Congresul si Consiliile P.S.E.. Dupa admiterea sa ca membru cu drepturi depline al IS, PSD si-a institutionalizat participarea la Comisiile de lucru, reprezentantii sai contribuind semnificativ la construirea programelor si actiunilor acesteia.

Consiliul Partidului Socialistilor Europeni a ratificat in cadrul reuniunii sale plenare care a avut loc la Viena in perioada 24-25 iunie 2005 rezolutia Prezidiului P.S.E. privind acordarea statutului de membru cu drepturi depline Partidului Social Democrat. Astfel PSD-devine primul partid din Romania care intra si activeaza in cadrul structurilor politice europene.

La propunerea delegatiei PSD prezenta la Viena, Consiliul P.S.E. a inclus in rezolutia privind prioritatile agendei politice europene pentru anul 2006, un paragraf in care se arata ca realizarea istorica a constituirii Uniunii Europene trebuie continuata prin primirea Romaniei si Bulgariei la 1 ianuarie 2007 sub conditia indeplinirii angajamentelor luate.[8]

Delegatia PSD care a participat pentru prima data la lucrari cu drept de vot, a fost formata din presedintele Mircea Geoana, presedintele executiv Adrian Nastase, presedintele organizatiei de femei si vicepresedintele PSD, Rovana Plumb,Adrian Severin,Alexandru Atanasiu si Victor Bostinaru.

In momentul de fata, Romania are 12 europarlamentari, membrii ai PSD, acestia fiind: Atanasiu Alexandru, Cretu Corina, Cretu Gabriela, Dumitrescu Cristian, Dincu Vasile, Nicolae Serban, Pascu Ioan Mircea, Podgorean Radu, Severin Adrian, Sarbu Daciana, Zgonea Valeriu.[9]

In perioada 2001-2005, Organizatia de Femei a PSD si Tineretul Social Democrat au devenit la randul lor membrii cu drepturi depline ai Internationalei Socialiste a Femeilor si respectiv ai YUSI (Uniunea Tineretului IS).

Obiectivul central al relatiilor externe ale Partidului Social Democrat pentru anul 2005 l-a reprezentat obtinerea statutului de membru cu drepturi depline al P.S.E.[10]

La congresul Partidului Socialistilor Europeni de la Berlin din data de 7-8 mai 2001 o delegatie comuna PDSR-PSDR, condusa de Adrian Nastase si Alexandru Athanasiu, participa pentru prima data la un Congres al P.S.E.

Consiliul IS, analizand evolutiile Partidului Social Democrat, propune acordarea statutului de membru cu drepturi depline Partidului Social Democrat. Decizia de la Roma a reprezentat momentul decisiv pentru integrarea PSD in IS aceasta prefatand astfel votul viitorului Congres.

Partidul Social Democrat a urmarit ca activitatea in relatiile externe sa

contribuie, in acelasi timp, atat la sustinerea, cat si la dinamizarea procesului de modernizare al PSD, proces care a cunoscut un moment important de afirmare cu ocazia Congresului din 21 aprilie 2005

Partidul Social Democrat a propus organizarea la Bucuresti a unei conferinte comune PSD-P.S.E., consacrata viitorului Europei aceasta fiind "Viitorul Europei" - "Societatea civila in Romania si stadiul negocierilor in vederea aderarii la Uniunea Europeana".Reuniunea avea sa devina ulterior un reper important pe agenda socialistilor europeni.

Consiliul Internationalei Socialiste, Santo Domingo, 26-27 noiembrie 2001 propune acordarea statutului de membru consultativ Partidului Social Democrat, ca urmare a cererii oficiale pe care social democratii romani au adresat-o Internationalei Socialiste la inceputul lunii iunie 2001.

Acest eveniment continua seria proiectelor organizate impreuna cu socialistii europeni, de aceasta data fiind consacrat derularii procesului de integrare a Romaniei si Bulgariei in Uniunea Europeana si politicilor pe care social democratii le promoveaza pentru a asigura un viitor mai bun comunitatilor de romi.[12]

Consiliul Internationalei Socialiste de la Madrid din data de 7-8 februarie 2004, primul Consiliu al IS de dupa Congresul de la Sao Paolo, consolideaza pozitia PSD in cadrul Internationalei Socialiste. Se constituie Comitetul Internationalei Socialiste pentru Europa de Sud-Est si sunt alesi Co-presedinti Adrian Nastase, liderul PSD si George Papandreou, liderul PASOK.

Presedintia Partidului Socialistilor Europeni, reunita la data de 19 mai 2005, la Paris, a propus acordarea statutului de membru cu drepturi depline Partidului Social Democrat si astfel devenind un moment de referinta din istoria PSD.

Consiliul Partidului Socialistilor Europeni, organizatie a partidelor stangii democrate din tarile Uniunii Europene, a ratificat in cadrul reuniunii sale plenare care are loc la Viena in perioada 24 - 25 iunie 2005, rezolutia Prezidiului P.S.E. privind acordarea statutului de membru cu drepturi depline Partidului Social Democrat. Astfel, Partidul Social Democrat devine primul partid din Romania care intra si activeaza in cadrul structurilor politice europene.

Delegatia PSD care a participat la lucrarile Consiliului, avand drept de vot pentru prima data, si a fost formata din Presedintele Mircea Geoana, Presedintele Executiv Adrian Nastase, Presedintele Organizatiei de Femei si Vicepresedinte PSD, Rovana Plumb, Presedintele Departamentului pentru Relatii Externe si Afaceri Europene, Adrian Severin si Victor Bostinaru, Secretar International.

Avand in vedere noul sau statut de partid membru al P.S.E., PSD a demarat in stransa cooperare cu Grupului Socialist un program de evaluare, selectare si pregatire a celor 12 observatori din partea Partidului Socialist Democrat la Parlamentul European. Acest program era menit sa ii ajute pe observatori sa faca fata exigentelor impuse de prezenta in Parlamentul European si sa poata servi interesul national prin noua lor calitate.[14]

1 Prioritatile Europei din punctul de vedere al socialistilor europeni

La data de 3 octombrie 2002 a avut loc Conventia "Viitorul Europei" document prezentat de catre Giuliano Amato in care se prezinta prioritatile Europei.

O treime din membrii Conventiei "Viitorul Europei" (34 membrii cu drepturi depline, 20 de alti reprezentanti ai statelor membre si 3 mebrii cu statut de observator) fac parte din P.S.E.

Ei reprezinta Uniunea Europeana, statele membre si aplicante, avand responsabilitatea de a asigura succesul deplin al Conventiei Europene.

Conventia "Viitorul Europei "defineste viziunea unei Europe cu o dimesiune a socialului puternica si o democratie dezvoltata.[15]

Prezentarea acestui document a reprezentat un prim pas in procesul definirii unei abordari social democrate, proces ce se va incheia cu elaborarea unui document final de pozitie ce va fi publicat inainte de incheierea lucrarilor Conventiei "Viitorul Europei", in iunie 2003.

O echipa de coordonare condusa de catre vice-presedintele P.S.E.., vice-presedintele Conventiei, Giuliano Amato, a fost infiintata pentru a facilita cooperarea. Grupul de lucru P.S.E. este alcatuit din: parlamente nationale ale UE (20), Parlamentul European (10), parlamentele nationale ale statelor aplicante (10), Guverne UE (7), guverne din tarile candidate (4), Comitetul Regiunilor (2), Comisia economica si sociala (1), parteneri sociali europeni (2), Comisia Europeana (1).[16]

Partidul Socialistilor Europeni va continua sa coordoneze guvernele P.S.E.., membrii Parlamentului si purtatorii de cuvant ai partidelor in perioada Conferintei interguvernamentale (2003-2004) ce are ca scop elaborarea unei noi Constitutii Europene.

Socialistii si social democratii europeni doresc sa creeze o democratie europeana " o Europa a cetatenilor " bazat pe dubla legitimitate a statelor membre si a popoarelor europene, reconfirmata de valorile comune europene. Aceste valori sunt stipulate in Carta Drepturilor Fundamentale ale Omului, primind consistenta prin modelul social european care echilibreaza competitivitatea si solidaritatea si fiind fondate pe principiile egalitatii si respectului fata de minoritatile nationale.

Membrii P.S.E. considera ca prin crearea unei Uniunii Europene mai democrate, deschise si eficiente trebuie reformatate structurile deja existente. Legitimitatea democratica de care integrarea europeana viitoare(2004) depinde, necesita mult mai multa transparenta si chibzuinta in procesul decizional european. Reforma trebuie sa fie insotita de eforturi extenuante de promovare a intelegerii publice a conceptului de Uniune Europeana si a beneficiilor acesteia. Trebuie incurajata implicarea si participarea la mediul politic si trebuie oferit ceea ce oamenii au nevoie si isi doresc.

Europa nu trebuie sa reprezinte un proiect obscur al tehnocratilor si

elitei politice: trebuie sa implice pe oricine traieste in cadrul Uniunii, indiferent de pozitia sa sociala.

Orizonturile europene trebuie sa fie extinse mai presus de logica pur economica: politicile sale ambitioase nu trebuie sa fie subminate de catre piata libera. O democratie dezvoltata la nivelul UE va revigora democratia la nivel local, regional si national.

La toate nivelele, membrii Conventiei "Viitorul Europei", socialistii si social democrati, urmaresc crearea de comunitati stimulate de competitie, sustinute de cooperare si unite de solidaritate.[18]

Populatia este confuza in ceea ce priveste modul de organizare al afacerilor UE.

Exista 4 tratate definite de mai mult de 1000 de articole, cat si multe protocoluri - doua entitati diferite fiind create: Uniunea Europeana si Comunitatea Europeana.

Pentru a inlatura aceasta confuzie si perceperea Europei ca nefiind indeajuns de deschisa, trebuie simplificate si reorganizate aceste tratate.

Membrii conventiei au nevoie de 2 texte:

- primul text sa defineasca principiile de baza ale Uniunii si Constitutia. - cel de-al doilea text, va stabili detaliile politicii.

Constitutia Europeana va defini caracterul Uniunii, inclusiv telurile, misiunea,

organismele si institutiile sale, precum si drepturile cetatenilor. Constitutia va stabili de asemenea, relatiile dintre Uniune si statele membre si autoritatile locale si regionale, precum si relatiile cu tarile vecine: va prevedea sistemul financiar al Uniunii si va stabili o procedura constitutionala a amendamentelor.[19]

Constitutia trebuie sa cuprinda Carta Drepturilor Fundamentale ale Omului. In acest mod, Uniunea va oferi garantia sa ferma ca aceste drepturi vor fi respectate la nivelul Uniunii. In acelasi timp, va insuma principiile si valorile sociale care ar trebuie sa inspire Uniunea in activitatile intreprinse. Includerea Cartei va oferi cetateniilor drepturi in plus, fara insa a depasi puterea Uniunii.Uniunea Europeana trebuie sa adere la Conventia Europeana a Drepturilor Omului.

Diviziunea politicii in 3 piloni reprezinta o alta caracteristica a Uniunii care genereaza confuzie. Acesti piloni trebuie retrasi in momentul in care Uniunea va deveni un singur organism legal.[20]

Partidul Socialistilor Europeni doreste sa promoveze un grad de integrare mai mare in cadrul UE si incearca crearea unui singur cadru institutional de lucru pentru Uniune. Dar, se va pastra modul unic al Uniunii de a-si exercita puterea - cateodata la nivelul Uniunii si uneori ca rezultat al cooperarii si coordonarii interguvernamentale existente intre statele membre.

Intr-o astfel de schema, diferite domenii ale politicii vor necesita metode variate de lucru, acest lucru generand necesitatea crearii unor negocieri specifice pentru politicile comune si de securitate.

Noua Uniune trebuie sa pastreze clauzele principale ale Tratatelor in relatiile existente intre statele membre - spre exemplu acelea care dau posibilitatea tarilor sa dezvolte anumite domenii ale politicii, mai rapid decat Uniunea ca un intreg (asa numita stimulare a cooperarii). Alta masura ce trebuie retinuta este stabilita prin intermediul Tratatului de la Nisa si este procedura in caz de violare a principiilor democratice.[21]

Caracterul specific al regiunilor indepartate ale Uniunii (Azore, Canare, etc) trebuie sa fie protejat de Constitutia Europeana.

Ar fi intelept sa se creeze un nou statut pentru tarile vecine Uniunii, care nu isi doresc insa integrarea. Acest lucru va oferi posibilitatea dezvoltarii unor legaturi puternice economice, culturale si politice. Un numar de schimbari trebuie sa decurga din acest nou cadru institutional pentru a reflecta valorile si aspiratiile Uniunii.[22]

2. Actualizarea si imbunatatirea telurilor Uniunii Europene

Patru domenii insumeaza ambitiile Partidului Social European pentru actualizarea si imbogatirea telurilor Uniunii, si anume:

. promovarea dezvoltarii durabile si a coeziunii sociale si economice;

. dezvoltarea patrimoniului cultural al Europei

. apararea drepturilor si libertatilor omului

. declararea identitatii Europei in lume.

Promovarea dezvoltarii durabile trebuie sa se bazeze pe prosperitate, oferte de munca, un grad ridicat al protectiei sociale intr-o economie de piata inovativa si dinamica din punct de vedere social. Trebuie sa se construiasca o economie bazata pe cunoastere si o societate informationala. Uniune trebuie sa sublinieze egalitatea dintre barbati si femei si dezvoltarea oportunitatilor pentru tineri : care trebuie sa imbrace forma serviciilor sociale, un grad inalt de protectie a mediului si sa respecte drepturile generatiilor viitoare.

O caracteristica importanta a promovarii dezvoltarii durabile a Uniunii va fi reprezentata de solidaritate; solidaritate intre oameni, intre statele membre si intre orase si nivelul regional, in scopul consolidarii coeziunii sociale si economice in toata Europa.[23]

Patrimoniul si diversitatea culturala in Europa trebuie sa fie protejata, impartasind valori comune si asumandu-ne responsabilitatea comuna care sa corespunda drepturilor cetatenesti. Contributia culturala, sociala si religioasa a grupurilor va avea o importanta cruciala in realizarea acestor scopuri.

Cel de-al treilea tel al Uniunii este acela de a face din Uniune o zona libera si sigura, inzestrata cu un sistem juridic care sa garanteze respectarea drepturilor si libertatilor individului.[24]

La nivelul global, Uniunea trebuie sa-si declare identitatea, sa promoveze modelul social, sa combata efectele secundare ale globalizarii si sa urmareasca securitatea cetatenilor europeni intr-o ordine internationala bazata pe :

. respectul fata de Carta si tratatele internationale

. pace si democratie

. respect fata de drepturile fundamantale ale omului

. protectia drepturilor copiilor

. egalitate intre barbati si femei

. dreptul la un mediu sanatos

. eradicarea saraciei si integrarea sociala

. promovarea competitiei corecte si libere pe pietele globale[25]

3. Promovarea principiilor de baza

Uniunea nu trebuie sa reprezinte o birocratie centralizata care sa emita edicte drastice. Deciziile trebuie luate la nivelul adecvat al Guvernului, fie acela local, regional sau national, recunoscandu-se faptul ca, aceste sfere conlucreaza adesori in vederea realizarii scopurilor propuse. Oricand este posibil acest lucru trebuie sa ofere sansa oamenilor de a se implica in luarea deciziilor care le afecteaza viata.

Aceste principii ale subsidiaritatii si proportionalitatii sunt elemente politice. Parlamentele nationale au nevoie sa stie ca sunt respectate inainte ca legislatia UE sa fie promulgata. Parlamentele trebuie sa actioneze in acest fel, in primul rand prin crearea unor noi forme de recenzie a propunerilor legislative ale Comisiei si supraveghere a actiunilor guvernamentale in Consiliu.[26]

Curtea Europeana de Justitie trebuie sa consolideze respectul fata de aceste principii.

Incurajarea mai multor persoane sa se implice in sistemul decizional - principiul democratiei participatorii - va conduce la recunoasterea rolului cheie al partidelor politice europene in formarea, reprezentarea opiniei publice. In acelasi timp, cetatenii si organizatiile care reprezinta grupuri de interes specifice vor avea oportunitatea sa contribuie in toate domeniile de activitate ale Uniunii. Trebuie sa se gaseasca modalitatile necesare prin intermediul carora aceste puncte de vedere pot fi puse in practica. Rolul sindicatelor si dreptul acestora de a organiza activitati supranationale, organizatiile angajatorilor si alte parteneriate sociale trebuie sa fie recunoscute si unde este nevoie, sa fie consolidate, societatii civile sa i se atribuie dreptul de a fi consultata in ceea ce priveste legislatia.

Un mod mai eficient de gestionare/ impartire a puterii

Membrii Conventiei "Viitorul Europei" considera ca ar fi o greseala sa se traseze o lista rapida si greoaie a responsabilitatilor statelor membre ale Uniunii. Ceea ce conteaza de fapt, este definirea razei de actiune si scala autoritatii Uniunii in domeniile in care acest lucru este necesar, astfel incat statele membre si populatia sa urmareasca scopuri comune.

Se doreste promovarea si dezvoltarea metodei Comunitatii de luare a deciziilor, in care institutiile Uniunii isi impart responsabilitatile.[28]

Noua Constitutie va arata in mod clar care sunt atributiile exclusive ale Uniunii - si va defini domeniile in care institutiile Uniunii vor avea responsabilitati comune cu alte state membre. In ceea ce priveste celelalte domenii aflate sub incidenta statelor membre, Uniunea va sustine promovarea si coordonarea politicilor nationale.[29]

Uniunea va trebui sa fie in masura sa actioneze in forta, ca o unitate politica atunci cand este necesar - dar, va trebui sa evite impunerea conformitatii nedorite. Astfel incat:

. Partidul Socialistilor Europeni doreste sa promoveze si sa protejeze modelul social. Trebuie sa existe o legatura puternica intre coordonarea economica si sociala. Acest lucru va da posibilitatea folosirii potentialului economic al Europei si al Euro pentru a se realiza oferta de munca, politici de protectie sociala la un nivel inalt, si asigurarii pentru toti oamenii din toate regiunile Uniunii aceasi calitate a vietii.[30]

Trebuie stabilite prioritatile economice si sociale ale Uniunii ca un intreg, avand ca tinte domeniul economic, al ofertei de munca, socialului si mediului, tinte pe care statele membre sunt dedicate sa le realizeze.

. Politica de coordonare trebuie sa fie introdusa in Tratat de asemenea. Acest nou instrument ar permite statelor membre sa-si coordoneze politicile adoptate de catre Consiliu si Parlamentul European la propunerea Comisiei Europene.

. Se doreste ca Europa sa reprezinte un actor puternic si dinamic pe scena globala. Trebuie sa isi asume responsabilitatea in ceea ce priveste provocarile globalizarii. In ceea ce priveste politica externa si de securitate, nevoia de unanimitate in procesul decizional trebuie sa fie limitata adoptarii unor noi strategii europene. Statele membre trebuie sa actioneze numai in conformitate cu aceste strategii comune sau cand nu exista o politica a Uniunii. Posibilitatea abtinerii de la vot trebuie mentinuta.[31]

. Prevenirea conflictelor necesita o atentie deosebita, trebuie sa se dezvolte politicile de aparare si securitate pentru a realiza mentinerea pacii - "Sarcinile Petersberg" - si dotarea cu o capacitate operationala militara si civila, organizarea trupelor fiind in continuare sub incidenta nationala. Politicile de aparare si securitate trebuie sa fie votate sub incidenta unui scrutin parlamentar adecvat. Uniunea trebuie sa dispuna de o reprezentare crescanda in organsimele internationale ale caror activitati se refera la domenii in care Uniunea Europeana are autoritate. O astfel de prevedere nu va impune ca statele membre sa fie reprezentate in astfel de organizatii internationale.[32]

. Notiunea de Uniune Europeana, ca o zona libera, a securitatii si justitiei trebuie adusa in discutie cu ajutorul Cartei Drepturilor Fundamentale ale Omului. Politicile trebuie sa fie stabilite, in princpiu, in cadrul legislatiei. Acest lucru va da posibilitatea autoritatilor nationale si regionale sa defineasca detaliile legislative intr-o maniera care sa raspunda in mod corespunzator cerintelor la nivel local. In acelasi timp, Uniunea trebuie sa fie in masura sa adopte legislatia UE , in cazul in care este nevoie sa se aplice reguli standard in toate statele membre pentru a ataca problemele dimensiunii " internationale" (de peste granita).[33]

Cand puterea Uniunii este limitata la crearea cadrului legislativ, Curtea Europeana de Justitie trebuie sa aiba puterea de decizie in problemele Uniunii, in cazul in care aceasta este depasita.

Uniunea reprezinta zona cea mai vasta din punct de vedere geografic pentru comertul cu bunuri si servicii. Buna desfasurare a acestei piete este esentiala si puterea Comisiei asupra competitiei trebuie protejata si unde este necesar, trebuie sa fie consolidata. Acolo unde astfel de masuri sunt necesare - dar o armonizare legislativa completa a prevederile nationale ar intra in conflict cu principiile subsidiaritatii si proportionalitatii - institutiile trebuie sa recurga numai la masuri permise de catre Tratate pentru a elimina defomarea pietei.[34]

5. O Uniune mult mai deschisa

Uniunea trebuie sa schimbe modul in care avanseaza legile - si ca sa faca lucrul acesta trebuie sa foloseasca termeni ca "legi" si "cadru legal" , in locul jargoului confuz, cum ar fi "reglementari" sau "directive".

Comisia Europeana trebuie sa aiba in continuare, singura, dreptul de a propune legi; Parlamentul European trebuie sa aiba un cuvant hotarator in legislatie printr-o singura procedura legislativa clara. Uniunea Europeana trebuie sa creeze un singur, nou Consiliu pentru problemele legislative, care sa legifereze in sedinta deschisa.

Un Consiliu eficient se va intruni in grupuri specializate pentru a coordona politicile afacerilor externe, economice, de justitie si afaceri interne, precum si politicile sociale si ale ofertei de munca. Ministere nationale, intrunite in cadrul Consiliului general vor pregati summit-urile Uniunii.[35]

Procedura bugetara, care trebuie sa fie reorganizata pe modelul celei legislative, se va aplica printr-o propunere anuala realizata de catre Comisie. Aceasta propunere va acoperi cheltuielile (renuntandu-se la distinctia dintre obligatoriu si non-obligatoriu) si resursele. In acest sens, acordurile intre institutiile bugetare trebuie sa fie incorporate in tratate, asa cum cadrul cheltuielilor ar trebui sa fie tinut sub control - asa numitele "perspective financiare".

Comisia Europeana trebuie sa fie responsabila cu legislatia urmatoare necesara, precum si cu coordonarea si consolidarea. Parlamentul European si Consiliul Ministrilor trebuie sa aiba dreptul sa revoce, prin majoritate speciala, masurile Comisiei de implementare a deciziilor.

In prisma acestei structuri simple pentru institutiile Uniunii, summit-urile Prim-Ministrilor vor defini prioritatile strategice ale Uniunii si vor avea un rol specific si mai larg in politicile externe, de securitate si de aparare.

Sistemul juridic european va garanta respectarea legilor europene de catre statele membre si institutiile europene. De asemenea, va garanta ca toti cetatenii Europei si rezidentii sa beneficieze de respect, protectie si dezvoltare a drepturilor prevazute de Constitutie si Tratate.[36]

6. Institutii mai eficiente si mai democratice

Acordurile dintre tarile Uniunii Europene care prevad predarea Presedentiei Consiliului de la un stat membru la altul, la fiecare 6 luni, trebuie sa fie revazute deoarece obstructioneaza continuitatea Consiliului. Un termen extins in scopul oferirii continuitatii, ar trebui sa faca parte dintr-un alt acord bazat pe egalitate intre statele membre si pe un echilibru perfect intre institutii.

Votul prin unanimitate se va aplica numai legilor cu impact constitutional sau vizeaza probleme de suveranitate nationala. Toate celelalte legi vor fi votate prin majoritate calificata, cu o dubla majoritate, in primul rand in cadrul statelor membre si in al doilea rand, de catre populatia intregii Europe. Aceasta modalitate reprezinta cea mai corecta si usoara cale pentru a lua decizii la nivelul Uniunii. Europenii trebuie sa reprezinte o singura voce pe scena internationala. Astfel ca, trebuie pus capat confuziei generate de duplicarea responsabilitatilor Consiliului pentru politica externa si securitate si desemnarea unui membru al Comisiei pentru politica externa. Un nou purtator de cuvant european, pe probleme de politica externa, va raspunde in fata Consiliului Europei. Autoritatea Presedintelui Comisiei Europene trebuie sa fie extinsa, in primul rand printr-o legitimitate democratica mai larga, iar in al doilea rand, prin conferirea dreptului de a realoca sau aloca responsabilitati pentru Comisarii europeni, pentru a spori competitivitatea la nivel de grup.

Consultarea si aprobarea Parlamentului European trebuie sa existe in ceea ce privesc probelemele de importanta constitutionala. Aceste prevederi se aplica si in cazul acordurilor internationale.[38]

Parlamentul European isi va exercita controlul asupra noilor activitati din domeniul justitiei si afacerilor de politica interna, problemele de criminalitate ramanand responsabilitatea statelor membre.

Institutiile Europene ca un intreg trebuie sa fie fondate pe principiul unei transparente absolute. Principiul accesului publicului la documentele oficiale trebuie sa fie extins pentru a acoperi toate institutiile si organismele Uniunii. Constitutia trebuie sa stabileasca libertatea de publicare si introducere de regulamente restrictionand dreptul institutiilor de a identifica sursa de informare.

Dreptul cetatenilor la o administratie adecvata trebuie sa fie garantat de Constitutie.

Toate institutiile Uniunii si organismele trebuie sa fie obligate sa adere la regulamentele comune adminstrative si sa informeze cetatenii in legatura cu drepturile lor.[39]

Parlamentele Nationale trebuie sa joace un rol important in ceea ce priveste controlul subsidiaritatii, fara insa a crea noi institutii. O cooperare mai stransa cu Parlamentul European este necesara. In acest fel, astfel se va imbunatatii mecanismul controlului democratic.

Rolul important pe care il joaca guvernele regionale si locale trebuie sustinut. Autoritatea lor trebuie sa fie bine protejata, Uniunea fiind deschisa la propunerile care le implica in trasarea regulilor comune UE.

O Europa mai democratica necesita ca Parlamentul European, Parlamentele Nationale si cetatenii Europei sa aiba un rol fundamental in crearea amendamentelor viitoare ale noii Constitutii Europene.

CONCLUZII

La Congresul de la Haga din 1992, UPSCE (Uniunea Partidelor Socialiste ale Comunitatii Europene), devine P.S.E (Partidul Socialistilor Europeni).

In momentul de fata, P.S.E este al doilea partid in Parlamentul European dupa Partidul Popular.

La Congresul de la Barcelona s-a hotarat inceperea extinderii partidului.

Presedintele partidului este Paul Nyrup Rasmussen care a fost ales in aprilie 2004 iar presedintele grupului parlamentar este Martin Schulz.

Partidul Socialistilor Europeni are mai multe organizatii cum ar fi ECOSY Organizatia Tineretului Socialist European sau grupul P.S.E al femeilor.

Grupul Socialist al Parlamentului European a organizat programul Willy Brandt care este un program pentru pregatirea tarilor care urmeaza sa devina membre ale Uniunii Europene. Un scop al programului era acela de a se asigura ca urmatorul val de extindere va fi un succes atat pentru tarile membre UE cat si pentru tarile care vor deveni membre.

Grupul Parlamentar P.E.S promoveaza extinderea Europei ca o prioritate pentru toti europenii. Ca socialisti si social-democrati ei incearca sa promoveze valorile de solidaritate, justitie sociala si democratie in toata Uniunea Europeana.

P.S.E se implica in toate domeniile: transport, educatie, agricultura, mediu, extindere, lupta impotriva saraciei. Unele programe nu contin insa un angajament concret astfel unele proiecte de reformare sunt tratate in termeni foarte vagi.

Consiliul Partidului Socialistilor Europeni a ratificat in cadrul reuniunii sale plenare care a avut loc la Viena in perioada 24-25 iunie 2005 rezolutia Prezidiului P.S.E privind acordarea statutului de membru cu drepturi depline Partidului Social Democrat din Romania. Astfel PSD devine primul partid din Romania care activeaza in cadrul structurilor politice europene.

Bibliografie

Bibliografie generala

Barsan, Maria, Integrarea economica europeana, Ed. Dacia,Cluj-Napoca,1995.

Costea, Simion, Ideea de UE in conceptia lui Mircea Djuvara, Ed. Universitatii Petru Maior", Targu-Mures,

3.Costea, Simion, Ideea de Statele Unite ale Europei, in gandirea lui I.G.Duc Ed. Universitatii Petru Maior", Targu-Mures, 2001.

Costea, Simion, Ideea Europeana si interesele statelor Ed. Universitatii Petru Maior", Targu-Mures,2004.

Costea, Simion, Istoria Ideii de Europa, Ed. Universitatii Petru Maior", Targu-Mures,2004.

Costea, Simion, Optiunea Parlamentului Romaniei si a regelui Carol II pentru integrare europeana, 2 Ed. Universitatii Petru Maior", Targu-Mures, 2

Costea, Simion, Romania si Proiectul Briand de UE Ed. Universitatii Petru Maior", Targu-Mures,2004.

8.Costea, Simion, Romania si proiectul Briand de Uniune Europeana, Ed. Universitatii Petru Maior", Targu-Mures, 2004.

9.Daniel Seiler, Partidele Politice din Europa, Institutul European, Iasi, 1999.

10.Ivan, Adrian, Perspective teoretice ale constructiei europene, Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2003.

11.Kissinger, Henrz, Diplomatia ,Bucuresti: Bic All, 2003,

12.Liviu Zapartan Doctrine politice", Ed. Fundatiei Chemarea, Iasi, 1994.

13.Marga, Andrei, Filosofia unificarii europene, Ed. Biblioteca Apostrof, Cluj-Napoca,1998.

14.Mungiu-Pippidi, Alina (coordonator), Doctrine politice,concepte universale si realitatiromanesti, Polirom, Societatea Academica din Romania, Iasi, 1998.

15.Puscas, Vasile, Negociind cu Uniunea Europeana: Pregatirea mediului intern de negociere, vol. 4,Editura Economica, 2003,

16.Todorova, Maria, Balcanii si balcanismul, Ed. Humanitas, Bucuresti, 2000.

17.Vesa, Vasile si Ivan, Adrian, Istoria integrarii europene, Ed. Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca, 2001.