Parlament unicameral vs parlament bicameral

Reprezentativiate parlament unicameral vs parlament bicameral

Functionarea statului in vederea atingerii intereselor corpului social presupune instituirea si totodata stabilirea unor institutii care sa intreprinda actiuni in acest sens, care sa reprezinte cetatenii. Puterea de stat se exercita prin intermediul unor organisme specializate "puterea atat ca fenomen cat si ca forma institutionala a acestuia se raporteaza in mod necesar la un titular caruia ii sunt recunoscute anumite prerogative"1.

Regimurile democratice apreciaza poporul ca fiind cel care detine suveranitatea puterii politice pe care o deleaga statului in mod legitim. Corpul social transfera puterea in scopul atingerii unor interese la nivel general sau ceea ce putem numi ca fiind binele comun. Cetatenii vor fi prin urmare reprezentati in organismele aflate la conducere. Aici se poate aduce in discutie problema reprezentativitatii, a reprezentarii politice. Motivul acestui transfer de putere catre organele specializate devenite ulterior reprezentante ale intereselor cetatenesti, se constituie intr-o mai buna organizare sociala menita sa protejeze drepturile indivizilor "in virtutea puterii sale poporul ia prin reprezentantii sai desemnati in mod legitim, decizii obligatori pentru intreaga societate, potrivit intereselor sale generale si fundamentale si asigura respectarea acestora de catre cei ce le sunt destinate"2.

Acesti reprezentanti aflati la putere se afla sub controlul cetatenilor, fiind desemnati in mod legitim, prin vointa generala de catre popor. Ulterior cetatenii aflati in postura de guvernati vor trebui sa se supuna normelor si regulilor stabilite prin lege.

Reprezentarea politica face referire la apararea vointei si intereselor indivizilor de catre cei desemnati, mai concis participarea cetenilor la guvernare prin intermediul alesilor care ii reprezinta. Acesti reprezentanti delegati vor proteja drepturile corpului social. Daniel Barbu aprecia in Republica Absenta ca "nici parlamentul, nici presedintele, nici guvernul si cu atat mai putin puterea juridica, nu pot fi gandite in absenta unei institutii care le    precede si le confera legitimitate: cetatenanul" .

Pornind de la ideea reprezentativitatii discutia se poate concentra asupra parlamentului in calitatea sa de "organ reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiutore a tarii"1.Acesta autoritate devine prin transferul de putere reprezentana a cetatenilor, parlamentarii aflandu-se in slujba poporului.

In traditia romaneasca parlamentul a jucat un rol fundamental in consolidarea unor proiecte politice de mare anvergura. Atunci cand vorbim despre forul legislativ putem afirma ca se caracterizeaza prin "reprezentarea la cel mai inalt nivel a puterii delegate de popor"2.Parlamentul constituie singura autoritate legiuitoare, este o institutie juridica si politica in acelasi timp.

Discutia asupra forului legisativ vizeaza in primul rand organizarea sa. Bicameralismul romanesc ia nastere prin Statului Dezvoltator al Conventiei de la Paris, iar dupa perioada comunista Constitutia revine la forma de organizare bicamerala a parlamentului. Actualmente de formatie bicamerala forul legislativ este compus din Camera Deputatilor si Senat. Alegerea reprezentantilor se face de catre cetateni prin vot universal, egal, direct si liber exprimat. Scopul autoritatii legiuitoare este identificarea si solutionarea problemelor cu adevarat importante din sfera socialului.

Dicutiile din 2005 s-au axat tocmai pe natura organizarii parlamentului. In ce masura un parlament unicameral poate sa fie mai reprezentativ pentru cetateni?

Propunerea presedintelui Basescu in raport cu insituirea unei strucuri legislative unicamerale s-a bazat pe faptul ca un astfel de for ar reduce cheltuielile pentru intretinerea legislativului si devine important in conditiile in care in 2007 Romania va mai beneficia de un Parlament, cel al UE. Integrarea in opinia Sefului Statului citau diferite publicatii, presupune o accelerare a procesului legislativ in conditiile adoptarii de noi legi.

Sustinatorii bicameralismului se axeaza pe pe atasamentul fata de traditia parlamentara postcomunista. Bicameralismul permite o dezbatere mai ampla asupra proiectelor legislative. Totdata numarul de membrii in cazul unui for bicameral asigura mult mai bine reprezentarea cetatenilor si a vointei acestora. Asta nu se produce poate la fel de concis in cazul unui singur for legislativ, intrucat un parlamentar va repezenta un numar mai mare de cetateni. Un parlament nu poate functiona efecient in masura in care nu este sustinut de alegatori si nu reprezinta intresele acestora.

Parlamentu bicameral detine avantajul in ceea ce priveste diversitatea mai mare a fortelor ce il compun, evitandu-se astfel subordonarea fata de o alta forta politica. Un singur for legislativ ar determina insa constituirea unui nou raport intre institutiile statului si in acest sens se aprecia ca "vor aparea discutii nesfarsite despre ce institutii au dreptul sa-si trimita reprezentantii in acest for accentuand sentimentul de indepartare a politicii de electorat"[1].

Desi unicameralismul se sprijina pe viteza de legiferare mai mare, pe costurile reduse si pe evitarea in acest fel a blocajelor legislative, se pune problema calitatii actelor normative. In ce masura un for unicameral ar fi mai eficient in atingerea intereselor cetatenilor? Poate unicameralismul sa asigure o reprezentare echitabila? Sustinatorii Parlamentului unicameral sustin ca un numar mai mic de alesi ar permite mult mai usor societatii civile sa controleze activitatea parlamentara. Autoritatea legislativa devine mai flexibila, timpul de legiferare se scurteaza si astfel Parlamentul isi poate indeplini celalalte functii. Revizuirea Constitutiei din 2003 a cautat sa simplifice procesul legislativ, incercand sa realizeze o departajare intre cele 2 camere in ceea ce priveste analizarea proiectelor de lege. Actulamente s-a propus si reducerea numarului de membrii.

Bicameralismul reprezinta o traditie in organizarea constitutionala democratica a statului roman. Romania se pregateste sa devina membra UE, iar 13 din cele 25 de state ale Uniunii au for unicameral. Partidele politice se impart in doua tabere: PD, PC si PSD se pronunta pentru, iar PNL, PRM si UDMR impotriva. Fiecare forma de organizare a legislativului atrage dupa sine serie de avantaje si dezavantaje, dar dezbaterile tind sa evidentieze o reprezentare politica mai echitabila in cazul bicameralismului. Daniel Barbu afirma ca Parlamentul este cel mai in masura sa cunoasca viziunea societatii in raport cu o problema politica pentru ca ii reprezinta pe cetateni "corpul reprezentativ, adica parlamentul este singura instanta autorizata sa dea glas unor opinii cu adevarat publice in materie politica"2.

Instituirea parlamentului unicameral va determina o lege de modificare a Constitutiei, iar proiectul va fi supus referendumului. Cetatenii, singurii in masura sa hotarasca, vor fi chemati sa delibereze asupra acestei chestiuni si sa stabileasca care dintre cele doua foruri ii reprezinta si le apara interesele cel mai bine.

BIBILOGRAFIE

BARBU, Daniel, Republica absenta", Nemira, Bucuresti, 1999

CORBEANU, Ion; CORBEANU, Maria, "Drept constitutional si institutii politice", Luminalex, Bucuresti, 2004

"Constitutia Romaniei"

IONESCU, Cristian, "Institutii politice si drept constitutional", Editura Juridica, Bucuresti, 2004

www.institutulpro.ro