Piata Muncii Din Republica Moldova

Piata Muncii Din Republica Moldova

Piata nationala a fortei de munca este o parte inseparabila a sistemului economic in ansamblu si reflecta integral tendintele dezvoltarii acestuia. La acestea se refera somajul inalt, sistemul insuficient de protectie sociala pe piata muncii, utilizarea ineficienta a fortei de munca si rezerve disponibile in organizarea sistemului de salarizare. Dispersarea unei considerabile parti a fortei de munca este generata de migrare, practicare a unor activitati salariate "la negru", subocupare si descurajarea economica a populatiei apte de munca.

Piata fortei de munca in Republica Moldova se afla inca la o etapa tranzitorie, este rigida si genereaza puternice dezechilibre structurale, teritoriale, ocupationale si profesionale. Ea include atit mecanisme mostenite de la economia socialista, cit si elemente specifice unei economii de piata. In ultimii ani pe piata fortei de munca se atesta tendinte de stabilizare a unor indicatori in domeniul ocuparii.

1. Cadrul Legislativ, Institutional Si Financiar Al Pietei Muncii

Piata muncii din Republica Moldova este reglementata de o serie de acte, dintre care o mare parte (circa 30 de acte legislative si normative) a fost elaborata si adoptata in anii 2001-2006 Printre cele mai importante documente mentionam actele legislative cu privire la ocuparea fortei de munca si protectia sociala a persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca, migratiune, Codul muncii, asigurarea egalitatilor de sanse intre femei si barbati, modificarile operate in Codul cu privire la contraventiile administrative, prin care este stipulata raspunderea administrativa in cazurile incalcarii legislatiei privind ocuparea fortei de munca.

Elaborarea si promovarea politicii de stat in domeniul ocuparii fortei de munca, protectiei muncii si relatiilor de munca, precum si reglementarea proceselor migratorii sint functii ce revin Ministerului Economiei si Comertului. Politicile promovate in domeniul instruirii si formarii profesionale sint puse in sarcina Ministerului Educatiei si Tineretului.

Strategia Ocuparii Fortei De Munca In Republica Moldova

In contextul integrarii europene, Republica Moldova revizuieste si aduce in concordanta legislatia nationala cu standardele europene.

Astfel Ministerul Economiei stabileste o strategie de dezvoltare social - economica pe termen mediu. In aceste conditii se impune crearea unui cadru institutional, legislativ si organizatoric propice dezvoltarii unei noi societati in care primordial sa fie rolul jucat de individ, si care in acelasi timp sa-i poata satisface nevoile in materie de bunastare, ocrotire a sanatatii si protectie impotriva somajului.

Punctele de sprijin ale formularii unei strategii ca cea a ocuparii fortei de munca sunt fara indoiala piata actuala a muncii din Republica Moldova si politica actuala de ocupare a fortei de munca, alaturi de coordonatele lor definitorii.

In ceea ce priveste piata fortei de munca exista o serie de indicatori care pot construi o imagine fidela a acesteia: reducerea fortei de munca, cresterea salariului mediu, diversificarea structurii ocupationale si a surselor de venituri, scaderea populatiei apte de munca si a celei ocupate, aparitia si extinderea unor forme atipice de ocupare, angajarea unei parti insemnate a populatiei active in economia subterana, emigrarea si imigrarea fortei de munca. Evolutia actuala a pietei fortei de munca se datoreaza fluctuatiilor economice (asa cum reiese si din introducerea capitolului), acestea generand prin inconsecventa o piata rigida, tensionata, marcata de puternice dezechilibre structurale, teritoriale, ocupationale si profesionale.

Tinandu-se cont de factorii ce au influentat de-a lungul timpului piata muncii din Republica Moldova, precum si evolutia economica viitoare (se preconizeaza cresterea PIB cu un  ritm anual de 6-7% si reducerea ratei inflatiei, pe fondalul extinderii   procesului investitional), exista sanse pentru o ameliorare a situatiei in perioada 2002-2008, ceea ce va crea conditii favorabile crearii unor noi locuri de munca.

Caracteristicile actuale ale pietei muncii din Republica Moldova se prezinta dupa cum urmeaza:

Diminuarea numarului persoanelor ocupate pe economie.  In ultimii 10 ani acesta a scazut cu circa 190 mii persoane. Ponderea cetatenilor ocupati in totalul populatiei a  constituit in anul 2001 41,3%;

Cresterea numarului persoanelor disponibilizate fata de numarul celor angajate;

Modificarea repartizarii angajatilor pe diferite forme de proprietate. In 1990 ponderea angajatilor din sectorul privat in populatia ocupata constituia 37%, iar in anul 2001 - 70%, in timp ce  in sectorul public aceasta pondere era in anul 1990 de 63%, iar in anul 2001 de 30%;

Intensificarea proceselor de disponibilizare a lucratorilor - lichidarea si reorganizarea unor intreprinderi au condus la reduceri considerabile de personal;

Scaderea numarului persoanelor ocupate incomplet;

Cresterea numarului de persoane ocupate in sectorul neformal;

Intensificarea  migratiei fortei de munca;

Utilizarea insuficienta a potentialului intelectual, conditionata de scaderea cererii la forta de munca de inalta calificare.

Un alt indicator care poate ilustra elocvent situatia pe piata fortei de munca este bineinteles somajul, care in cazul Republicii Moldova nu este definit conform normelor internationale si Biroului International al Muncii. Pe plan national definitia acceptata a somerilor stipuleaza ca acestea sunt persoanele care sunt inregistrate in aceasta calitate la oficiile fortei de munca, in timp ce definitia mult mai completa a organismelor de mai sus stipuleaza ca someri sunt persoanele care nu au un loc de munca ce le poate asigura un venit, sunt in cautarea unui loc de munca si sunt disponibili sa se angajeze. O asemenea diferenta in interpretarea unui indicator atat de important nu poate conduce decat la o viziune distorsionata asupra realitatii, iar eventualele comparatii cu situatiile existente pe plan international nu pot fi puse in discutie.

Acest indicator ramane deosebit de important datorita impactului pe care generarea lui il are asupra cetateanului. Astfel, ca subiect al somajului persoana respectiva suporta pe rand pierderea venitului si a situatiei sale sociale, reducerea nivelului de trai al familiei, limitarea posibilitatilor de educare a copiilor, saracie, agravarea sanatatii, etc. Se poate observa ca impactul somajului in nivel social este devastator. Cele mai frecvent intalnite forme de somaj in Republica Moldova sunt cel teritorial, frictional, latent si critic, de asemenea apar forme de somaj diferentiat in functie de sexul si varsta persoanei.

Ca o consecinta a situatiei de pe piata fortei de munca din Republica Moldova a aparut fenomenul de migratie a populatiei in afara granitelor acesteia, in cautarea unui loc de munca, instituindu-se in timp necesitatea luarii unor masuri de reducere a acestui fenomen. Republica Moldova a luat in considerare printre principalele masuri formarea unui Serviciu de Stat de Migratiune in vederea dirijarii proceselor migrationiste si a ameliorarii situatiei existente. Au fost semnate in acelasi context diferite acorduri privind activitatea de munca si protectia sociala a cetatenilor angajati provizoriu in alte state.

3. Problema Somajului In Republica Moldova

In conditiile actuale de criza economica globala functionalitatea imperfecta a pietei muncii a scos in evidenta si alte lacune ale ei. Astfel, majoritatea intreprinderilor mari, in mare parte cu capital de stat, pentru a evita eventualele conflicte sociale, nu au recurs la reduceri in masa a personalului. S-au preferat forme de subocupare (concedii administrative, regim redus de lucru) sau forme latente de somaj, insotite de datorii salariale. Somajul latent care nu reprezinta un fenomen caracteristic pentru economiile moderne de piata, pentru Republica Moldova, la moment, a devenit o problema majora.

Pe piata muncii pot fi delimitate clar citeva categorii de populatie care sint afectate in mod considerabil de riscul somajului. Este vorba de persoanele tinere si de unele categorii socialmente vulnerabile, precum si de femeile care, dupa o anumita perioada de absenta motivata de concediu parental, revin pe piata fortei de munca, de persoanele cu handicap fizic sau mintal, persoanele fara un loc stabil de trai, persoanele eliberate din locurile de detentie penala sau din institutiile de reabilitare sociala, persoanele dependente de droguri, fostii militari etc.

Analizand evolutia economiei Republica Moldova din ultimii ani (cu exceptia anului 2009), se observa ca aceasta a marcat o ameliorare relativa a situatiei dupa mai multi ani de criza practic in toate domeniile ale vietii social-umane. Intr-adevar, pe parcursul ultimilor ani, principalii indicatori macroeconomici au marcat o crestere economica durabila si o stabilizare relativa macroeconomica, iar indicatorii sociali, respectiv, o imbunatatire modesta a situatiei in domeniile sferei sociale. Pe fundalul acestor schimbari spre bine a vietii social-economice din republica, evolutiile de pe piata muncii din Republica Moldova inregistreaza o reducere continua a principalilor indicatori ocupationali, ceea ce nicidecum nu se leaga cu cresterile inregistrate in principalele ramuri ale economiei reale.

Ancheta Fortei de Munca, realizata de Biroul National de Statistica atesta o reducere, atat a numarului populatiei economic active si a celei ocupate, cat si a numarului somerilor. Astfel, din 2001 pana in 2008, numarul populatiei economic active s-a redus de la 1616,8 mii pana la 1302,8 mii persoane, iar numarul populatiei ocupate si al salariatilor s-a redus, respectiv, de la 1499,0 mii si 899,1 pana la 1251 mii si 850,6 mii persoane. Tendinta de reducere a principalilor indicatori ai pietei muncii persista si in 2009. Trebuie mentionat faptul, ca odata cu descresterea indicatorilor ocuparii fortei de munca se reduce si nivelul somajului. Astfel, numarul somerilor calculati conform metodologiei BIM s-a redus din 2001 pana in 2008 de la 117,7 mii pana la 51,7 ^{mii persoane, in timp ce numarul somerilor inregistrati la oficiile de munca la sfarsitul anului s-a redus de la 27,6 mii pana la 23 2 mii persoane}

4. Pregatirea Profesionala In Institutii

Pregatirea unui numar suficient de specialisti de inalta calificare si de muncitori calificati constituie o sarcina primordiala pentru consolidarea potentialului competitiv al resurselor umane necesar unei piete moderne de munca. In anii 2001-2006 numarul tinerilor specialisti plasati in cimpul muncii n-a depasit nivelul de 15,1% din numarul total al absolventilor universitatilor la sectia de zi, iar in colegii acest indicator a constituit de la 29% pina la 49%, preponderent fiind repartizati tinerii specialisti din domeniile pedagogic si medicina. In anul 2006 au fost plasati in cimpul muncii 13,6% din numarul total al absolventilor institutiilor de invatamint la zi.

In ultimii ani s-a intensificat procesul de pregatire a cadrelor, inclusiv in sistemul secundar profesional. Totodata, tendintele in domeniul vizat ramin deocamdata negative si se constata pasivitatea agentilor economici fata de organizarea instruirii resurselor umane, inclusiv a pregatirii cadrelor prin incheierea contractelor cu institutiile de invatamint superior, mediu de specialitate si secundar profesional.

Procesul de pregatire in domeniul antreprenoriatului, atit a elevilor si a studentilor institutiilor de invatamint, cit si a adultilor, este ineficient. Cursurile de formare profesionala continua a specialistilor au un caracter academic. Nu sint luate in considerare necesitatile specifice ale businessului mic si mijlociu. Se atesta o coordonare slaba intre institutiile de instruire si sectorul privat in ceea ce priveste evaluarea solicitarilor curente de abilitati pe piata muncii.

Dezvoltarea Potentialului Uman

Vorbind despre formarea ofertei de munca, trebuie mentionat faptul ca ea este conditionata, in primul rand, de procesele si fenomenele demografice care au avut loc anterior. In mod firesc, evolutia numarului populatiei, inclusiv a resurselor de munca, este determinata, in mare masura, de numarul de nasteri si decese. Fiecare generatie trebuie sa parcurga perioada de viata indelungata, o instruire profesionala etc , pana sa atinga varsta apta de munca si sa intre in viata activa de munca, ceea ce confirma inca o data caracterul complex, indelungat si costisitor al procesului de formare a ofertei de munca. Din acest considerent, potentialul uman existent necesita o valorificare cat mai eficienta si mai deplina.

Tranzitia la economia de piata a avut o influenta extrem de negativa asupra proceselor demografice pentru Republica Moldova. La 1 ianuarie 2 , populatia Republicii Moldova constituia 3567 mii de persoane, diminuandu se in comparatie cu anul 0 cu aproximativ 0 de mii de persoane Reducerea numarului populatiei a fost influentata atat de miscarea naturala, cat si de cea migratoare a populatiei. Astfel, pe parcursul anilor de tranzitie economica se observa o crestere a mortalitatii si o descrestere a natalitatii ceea ce a determinat mentinerea unui spor natural al populatiei negativ o perioada mai indelungata.

De mentionat ca in anul 2 8 rata natalitatii in Republica Moldova s-a diminuat semnificativ in comparatie cu anii precedenti si a constituit 9 promile (in 0 rata natalitatii a fost de 7,7 promile).

In ceea ce priveste dinamica mortalitatii, ea este legata in mare parte de perspectivele dezvoltarii economice ale tarii. In 2 8 mortalitatea a constituit 8 promile. Reducerea nivelului de trai al populatiei, agravarea situatiei in domeniul asistentei medicale, starile de stres in societate au provocat inrautatirea indicatorilor mortalitatii. Nivelul inalt al mortalitatii este determinat si de valoarea sociala redusa a vietii omului din anii precedenti, de dezinteresul persoanei pentru propria sanatate, de alimentatia dezechilibrata, raspandirea alcoolismului, precum si de situatia nesatisfacatoare a mediului.

Formarea potentialului uman este influentata si de procesele migratorii care au avut loc in trecut, in prezent si, posibil, in viitor.

Liberalizarea societatii, evenimentele politice care au avut loc, inrautatirea brusca a situatiei materiale a populatiei din republica, conflictul armat din regiunea transnistreana - toate acestea au influentat fundamental miscarea migrationala a populatiei. Pe parcursul ultimilor ani in republica au fost inregistrate doar solduri migrationale negative. In principal, populatia migreaza in scopul obtinerii unor venituri mai mari si a unui nivel de trai mai bun. De asemenea, un alt fenomen marcant care ia amploare in ultimii ani in Republica Moldova este migratia internationala de munca. In 2 8 migratia internationala de munca in Republica Moldova a constituit circa 0 mii persoane

Procesele migratorii au un impact negativ asupra evolutiei potentialului uman din Republica Moldova. Migratiunea internationala a fortei de munca de o calificare inalta evoca clar o pierdere a capitalului intelectual. Persoanele calificate, nerelalizandu se in republica, din cauza lipsei unui loc de munca atractiv, pleaca definitiv sau temporar peste hotare. De asemenea, pierderea de capital uman este prezenta si in cazul plecarii tinerilor la studii peste hotare care nu se mai intorc. Trebuie de mentionat faptul ca pleaca cei mai buni. Astfel, Republica Moldova se transforma treptat intr un de furnizor de forta de munca calificata pentru alte tari in detrimentul sau.

In prezent forta de munca autohtona indeplineste peste hotare peste 40 tipuri de activitati. In mare parte acestea sunt legate de munca fizica, agricola, constructii, menaj etc. Aceasta problema a fost solutionata cel putin la nivel oficial prin recunoasterea diplomelor acordate de universitatile din Republica Moldova specialistilor. Acest lucru este datorat semnarii de oficialitatile moldovene a asa numitei Conventii de la Bologna. Notez ca doar la nivel oficial deoarece in final, doar angajatorul decide cine va fi acceptat. Totodata acest lucru este posibil doar pentru tinerii absolventi care recent si-au ridicat diplomele. Ceilalti cu diplome mai vechi vor intilni si in continuare dificultati.