Politica Sociala in Romania

Politica Sociala in Romania

Pentru Romania se poate spune ca politica sociala reprezinta un exemplu de succes in istoria procesului de negociere. Aceasta deoarece Capitolul 13 de negociere, corespunzator politicii sociale, a fost deschis in al doilea semestru al anului 2001 si inchis provizoriu in primul semestru al anului 2002 - ceea ce inseamna ca au fost stabilite elementele de baza ale tuturor domeniilor semnificative in acest sector.

Demarat in anul 1999 prin Programul National de Aderare la UE, procesul de aderare a Romaniei a cunoscut o abordare structurata odata cu deschiderea capitolelor de negociere (in anul 2000). Fiecare capitol de negociere este detaliat in cadrul unui Document de pozitie, ce cuprinde aspectele asupra carora statul respectiv trebuie sa actioneze in directia implementarii acquis-ului comunitar si a dezvoltarii cadrului institutional adecvat. Documentul de pozitie pentru Capitolul 13 are in vedere urmatoarele aspecte ale politicii sociale: armonizarea legislativa, dialogul social, egalitatea de tratament pentru femei si barbati, lupta impotriva discriminarii, ocuparea fortei de munca, FSE, securitatea sociala (inclusiv protectia sociala a persoanelor varstnice si eliminarea excluziunii sociale), integrarea persoanelor cu handicap, sanatatea publica, sanatatea si siguranta la locul de munca si afilierea la Fundatia Europeana pentru Imbunatatirea Canditiilor de Viata si de Munca . In momentul incheierii acestui capitol de negociere exista cadrul legal si institutional de baza pentru fiecare din aceste domenii, insa reforma politicii sociale trebuia sa continue.

O evaluare a gradului de aliniere a politicii nationale la standardele comunitare ale politicii sociale este data de "Parteneriatul pentru Aderare 2003", conform caruia politica sociala si de ocupare a fortei de munca in Romania mai avea de progresat in ceea ce priveste:

continuarea alinierii la acquis-ul comunitar in domeniul legislatiei muncii, inclusiv elaborarea noului Cod al muncii;

De asemenea, aceleasi nevoi sunt identificate si in "Foaia de parcurs pentru Romania si Bulgaria", structurate insa in prioritati pe termen mediu si prioritati pe termen lung.

Astfel, procesul de aliniere la standardele comunitare continua si prioritatile anterior semnalate sunt adresate prin adoptarea de masuri coresunzatoare. Pentru perioada 2002-2003, asa cum se arata in raportul anual al progresului intocmit de Guvernul Romaniei, realizarile acumulate sunt structurate pe domeniile Documentului de pozitie, astfel:

legislatia muncii - a fost adoptat noul Cod al Muncii (ianuari 2003);

egalitatea de tratament pentru barbati si femei - a intrat in vigoare legea egalitatii de sanse (iunie 2002) si au fost clarificate responsabilitatile delegate urmatoarelor institutii:

- Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM),

- Casa Nationala de Pensii si alte Drepturi de Asigurari Sociale (CNPAS),

- Inspectia Muncii (IM),

- Consiliul National de Formare Profesionala a Adutilor (CNFPA),

Institutul National de Cercetare Stiitifica in Domeniul Muncii si Protectiei Sociale

Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Muncii

sanatate si securitate in munca - au fost revizuite normele generale de protectie a muncii si au fost transpuse prevederile a 20 de directive europene din domeniul securitatii si sanatatii in munca, precum si elaborarea unui Plan National de Imbunatatire a Conditiilor de Munca din sectorul sanitar

dialogul social - au fost adoptate masuri legislative pentru:

consolidarea statutului Consiliului Economic si Social,

promovarea dialogului social bipartit (patronate-sindicate),

crearea parteneriatului social in fundamentarea politicii de stabilire a salariului minim pe baza cosului minim de consum,

elaborarea, in parteneriat, a Planului National de Dezvoltare,

crearea Forumului Virtual de Informare, Consultare si Dezbateri pentru Societatea Civila si Parteneriatul Social.

sanatatea publica - a fost acordata atentie actiunilor de intarire a capacitatii institutionale de implementare a acquis-ului comunitar in domeniul bolilor transmisibile, al infectiei cu HIV la copii, al dependentei de droguri, al tutunului si fumatului, al furnizarii serviciilor medicale;

ocuparea fortei de munca - principala realizare a fost adoptarea Planului National de Actiune pentru Ocuparea Fortei de Munca (PNAO) pentru perioda septembrie 2002- decembrie 2003, la care se adauga Documentul Comun de Evaluare a Politicii de Ocupare a Fortei de Munca (octombrie 2002)- rezultat in urma consultarilor dintre Guvernul Romaniei si reprezentanti ai Comisiei Europene, avand drept scop identificarea unor domenii prioritare ce necesita o monitorizare a progresului realizat;

securitate sociala, persoane varstnice si excluziune sociala - au fost adoptate masuri in urmatoareale directii:

asigurarile sociale - a fost elaborat proiectul Legii privind schemele facultative de pensii ocupationale;

asistenta sociala - a fost aprobat Regulamentul cadru de organizare si functionare a serviciului public de asistenta sociala (2003) si a fost restructurata activitatea de protectie a persoanelor cu handicap;

lupta impotriva discriminarii - participarea Romaniei (incepand cu anul 2002) la     Programul Comunitar de Combatere a Discriminarii (2002 - 2006);

Aceste realizari si progrese sunt reflectate de forma de organizare a politicii sociale in Romania si de adoptarea de noi proiecte legislative si planuri de actiune.

1. Organizarea Politicii Sociale in Romania

In Romania, politica sociala este o politica concertata, coordonata de catre Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei si sustinuta de activitatea altor ministere precum Ministerul Sanatatii si Ministerul Educatiei si Cercetarii

Domeniile de activitate ale politicii sociale nationale sunt:

Piata fortei de munca (inclusiv somajul) si politicile salariale

Pensiile si alte drepturi de asigurari sociale;

Asistenta sociala si politicile familiale;

Relatiile de munca, securitatea si sanatatea in munca.

La aceste 4 domenii de care este responsabil in special Ministerul Muncii se adauga domeniile: Asigurari de Sanatate, Politici din sfera locuintei si locuirii, Politici in sfera Educatiei, Politicile sociale din domeniul probatiunii / reinsertiei sociale a persoanelor delinvente si alte politici sociale de care sunt responsabile in principal de alte ministere. Fiecare dintre aceste domenii are cadrul sau legal si institutional, problemele specifice si

prioritatile sale de actiune.

2. Egalitatea de Sanse si Discriminarea

Din punct de vedere juridic, legislatia romaneasca in particular defineste egalitatea de sanse pentru femei si barbati drept "luarea in considerare a capacitatilor, nevoilor si aspiratiilor diferite ale persoanelor de sex masculin si feminin si tratamentul egal al acestora."

Principiul egalitatii de sanse pentru femei si barbati este dezvoltat in urmatoarele domenii:

munca;

accesul la educatie, sanatate, cultura si informare;

participarea la luarea deciziei.

Discriminarea directa se manifesta atunci cand o persoana este tratata mai putin favorabil decat alta intr-o situatie comparabila, pe temeiul apartenentei sale la un anumit sex.

Un al doilea punct de maxim interes privind legislatia la locul de munca este constituit de hartuirea sexuala.

Cele mai des intalnite forme de incalcare a drepturilor legale ale angajatului in aceasta arie sunt:

hartuirea fizica - saruturi, mangaieri, atingeri intr-o maniera sexuala;

hartuirea verbala - comentarii nedorite despre viata privata sau sexuala a angajatului, discutii explicit sexuale, comentarii sugestive despre infatisarea sau corpul persoanei repective;

hartuirea posturala - gesturi sexuale sugestive, gesturi cu mana, degetele, bratele sau picioarele;

hartuirea scrisa sau grafica - trimiterea unor fotografii cu tenta pornografica, adresarea unor scrisori de dragoste indezirabile;

hartuirea emotionala - comportamente care izoleaza angajatul pe motivul sexului;

hartuirea "Quid pro quo" - situatiile in care persoana isi pierde locul de munca sau este amenintaaa cu pierderea acestuia ca rezultat al respingerii favorurilor sexuale; atitudinile de hatuire pot fi in acest caz implicite sau explicite (mediul de munca ostil, atmosfera de intimidare).