Polonia si Romania - calitatea democratiei

Polonia si Romania

Articolul de fata analizeaza calitatea democratiei in doua cazuri de tari post comuniste:

Polonia si Romania ,notiunea de calitate fiind evaziva dar si inseparabila fata de comparatie. Daca nu ar exista comparatia urmarind anumite repere am trai intr-o lume negativista. Totusi,comparatiile dintre democratii si calitatea acestora este discutabila doar in democratiile deja consolidate.

Cele mai relevante cazuri le gasim in cazul Europei de est prin comparatie cu Europa de vest care detine unele dintre cele mai solide democratii din lume democratii care au impus standardele si au creat modele democratice stabile . Polonia si Romania au fost alese deoarece pe perioada tranzitiei Polonia a fost citata ca cel mai bun exemplu pentru democratizare iar Romania unul dintre cele mai nefericite cazuri.

Articolul incearca sa stabileasca asemanari si deosebiri intre democaratiile dintre Polonia si Romania din perspectiva indicatorilor formali si substantiali.

Asemanari si deosebiri

Pana in anul 2000 existau diferente majore intre cele doua state ulterior acest raport atenuandu-se . desi Polonia a aderat la Uniunea Europeana in 2004 ,fiind sustinuta de majoritatea tarilor vestice ea a ramas restanta la multe capitole .Conform raportului Comisiei Europene ,ambele tari au primit critici si recomandari refritoare la reforma justitiei , sistemele de detentie,lupta impotriva coruptiei si alte mosteniri post comuniste .

Conform altor surse , Romania a fost mult mai intens criticata, Polonia fiind evaluata de trei ori mai bine la toti indicatorii democratici utilizati.Aceste evaluari sunt facute in baza evolutiei in anul in curs si nu folosind o metoda comparativa intre toate tarile post comuniste .

Comparand calitatea democratiilor in cele doua tari obtinem un dublu avantaj : pe de o parte diferentele din istoria recenta dintre cele doua tari ( in special perioada de tranzitie ) sunt suficiente pentru a reliefa diferentele , iar pe de cealalta parte ,asemanarile dintre cele doua tari sunt suficiente pentru a produce ipoteze valabile pentru toate tarile post comuniste .

Dintre asemanarile relevante ale cele doua tari sunt amintite ;ambele tari au avut cate 3 runde de alegeri valide si libere pana in 2001, ambele au fost invitate sa inceapa negocierile cu UE in 1999 la summitul de la Helsinki. Populatia ambelor tari considera ca democratia este cel mai bun sistem de guvernare ,in ciuda scurtului istoric democratic.

Cea mai importanta deosebire o reprezinta religia majoritara ,Romania fiind stat ortodox iar Polonia un stat catolic.

Criterii procedurale : responsabilitatile statului de drept

In ciuda multor asemanari ,Romania a primit un scor mult mai slab referitor la coruptie decat Polonia , coruptia manifestandu-se atat politic ,juridic si aproape in toate domeniile de activitate.(NIT- nations in Transit)

O alta problema cu care s-au confruntat ambele tari o reprezinta modificarea legilor,de la cele comuniste la cele democratice, acest proces desfasurandu-se pe o perioada mai lunga de 10 ani atat din cauza lipsei din experienta democratica cat si din cauza alternantei guvernelor in cele doua tari. Ca o consecinta a acestui fapt multe procese atat penale cat si civile au durat perioade foarte lungi atragand critici din partea Uniunii Europene.

O diferenta majora intre cele doua tari o reprezinta importanta ombudsmanului (organul care are sarcina sa examineze plangerile cetatenilor impotriva administratiei) in cele doua tari. Desi exista si in Romania ca organism el a avut o valoare simbolica fara a influenta in vreun mod deciziile guvernului,in vreme ce in Polonia a luptat pentru cetatean cu rezultate notabile.

De asemenea in Polonia ,spre deosebire de Romania a existat o responsabilitate verticala a populatiei fata de liderii alesi; in ciuda faptului ca acestia au avut performante privind integrarea in NATO si UE populatia a reusit sa sanctioneze elita politica care nu au fost receptiva la problemele sociale .

In perioada tranzitiei ambele state au avut aceeasi problema legata de media care era controlata de politic aceasta fiind centrata asupra manipularii si a promovarii personajelor politice decat asupra doleantelor populatiei. Prin aparitia multor posturi de televiziune si prin alocarea ,de timpi de emisie egali actorilor politici, s-a ajuns in ultimii ani la un echilibru astfel ca media a devenit libera conform standardelor Uniunii Europene

La nivelul responsabilitatii orizontale,desi exista politie si un sistem judiciar este destul de greu sa vorbim de autoritatea si independenta acestora ele fiind in continuare coruptibile si usor influentabile ,situatie intalnita in ambele tari analizate

Criterii de fond : libertate si egalitate

Daca vom analiza respectarea drepturilor omului in cele doua tari in perioada de tranzitie vom observa mari deosebiri.Astfel ,in Polonia dupa ,prabusirea comunismului ,

desi noua constitutie intr-o forma care sa garanteze libertatile individuale a aparut abia in 1997 democratia nu a fost in pericol ,conflictele politice desfasurand-se pasnic fara repercursiuni in randul populatiei.

In Romania situatia este antagonica deoarece dupa caderea lui Ceausescu FSN-ul fiind sustinut de armata si serviciile secrete ,a reusit sa castige doua treimi din electorat (la alegerile din 91, dupa ce in 1990 se autointitulase presedinte).

In aceste conditii,opozitia reprezentata slab de partide istorice nu a avut un rol foarte important iar cand actiunile acestora au inceput sa se concretizeze Iliescu i-a reprimat ,cu ajutorul minerilor adusi in Bucuresti care au distrus universitati si sediul Presei Libere. Pana in 1996 cand CDR a castigat alegerile , si Romania a intrat pe un traseu cu adevarat democratic ,se poate spune ca Romania a fost o democratie iliberala electorala

Egalitate

Ideea de baza a democratiei a reprezentat-o egalitatea indivizilor in fata oportunitatilor,spre deosebire de comunism care sustinea egalitatea veniturilor.Tranzitia are rolul de a face trecerea de la o societate colectiva la o societate individuala.In practica din cele doua tari acest lucru nu s-a intamplat din mai multe motive din mai multe motive: in primul rand populatia nu a avut o cultura economica individuala,nu a avut acces la procesul de privatizare, si nu a avut o reprezentare (sau una foarte slaba prin intermediul sindicatelor si a grevelor) . Un alt motiv il reprezinta faptul ca fostii conducatori de fabrici,uzine, etc nu au fost eliminati ci li s-a permis accesul la procesul de privatizare ,acestia reusind sa acapareze mare parte din societatile care s-au privatizat astfel ca marea masa a populatiei a ramas fara acces la resurse. Practic fundamentul privatizarilor s-a pierdut , fostele elite au devenit niole clase imbogatite si nu cei talentati si dotati cum s-a dorit initial.Astfel ca in ambele tari populatia (mai ales cea in varsta) a ramas frustrata si nostalgica perioadei comuniste .

Criteriul subiectiv al calitatii : Reactia

Cele doua tari au o atitudine identica cu privire la idealurile democratice mai degraba una refractara sau in cel mai fericit caz pasiva decat una de incredere si acceptare. Motivele acestei atitudini sunt numeroase cele mai importante fiind faptul ca justitia nu a rezolvat crimele comunismului ,nu a existat un proces al revolutiei, marile escrocherii financiare si bancare nu au fost amendate ,nu a existat un real proces de lustratie. Gradul de neincredere creste daca se ia in calcul singura posibilitate a populatie de a reactiona : nevotand politicienii care nu i-au reprezentat.

O parere generala in cele doua tari e ca politicienii isi vor urmari interesele si nu pe cele ale populatiei, desi populatia a suferit in perioada de tranzitie ,marii imbogatiti au profitat, iar functionarii sunt in continuare corupti si fara scrupule.Diferenta intre cele doua state o reprezinta perspectiva populatiei in timp, in Romania ea ramanand una pesimista ,perceptia generala fiind ca nivelul de coruptie e in crestere, in Polonia ,in urma sondajelor ,s-a observat o tendinta mai optimista ,populatia simtind ca are mai multe oportunitati de a reactiona si gradul de coruptie find in usoara scadere .

Explicatii ale asemanarilor si deosebirilor

Desi populatiile ambelor tari au idei similare cu privire la democratie observatorii externi sustin ca in Polonia gradul de democratizare este mai ridicat,in ciuda nemultumirii. Calitatea democratiei este privita din perspectiva a trei factori : modernizarea , autoritatea si institutiile existente

Populatia rurala

Romania si Polonia au avut cel mai mare procent de populatie rurala dintre toate tarile Pactului de la Varsovia .Din perspectica colectivizarii situatia a fost mai complicata , Romania avand un numar mare de tarani la o suprafata mica de teren arabil in vreme ce in Polonia situatia era exact invers ( Polonia detinand o suprafata de terenuri arabil foarte mare). Din acest motiv colectivizarea in Romania s-a facut repede si total in vreme ce in Polonia s-a facut intr-un procent mic . Dupa caderea comunismului, si dupa procesul de decolectivizare,taranii romani si-au primit loturile nu foarte mari ,pe care cultivandu-le nu au fost capabli sa dezvolte o agricultura comerciala ci una de subzistenta,in vreme ce in Polonia exista inca din perioada comunista o cultura orientata spre o agricultura in profit, iar dupa decolectivizare taranii ,care detineau deja terenuri importante au mai primit altele,au devenit fermieri. Din acest motiv populatia rurala poloneza a fost mai receptiva la ideile democratice ,in vreme ce taranii romani au o idee nostalgica la adresa comunismului.

Gradul de comunizare

Deoarece Polonia nu a fost niciodata colectivizata masiv (practic doar 20%) si a avut chiar si in perioada comunista mici factiuni oponente, in acest timp,din cauze economice fiind sustinuta si de puterile occidentale , practic neexistand un comunism radical, societatea s-a putut emancipa mult mai usor si a putut trece mult mai usor la democratie. Prin comparatie ,Romania a avut o colectivizare foarte timpurie (in 1963 toate terenurile agricole erau colectivizate) ,comunismul nu a avut nici un fel de opozitie (practic dizidentii au fost lichidati ),populatia a fost represata,complet stalinizata iar forma de comunism a fost una mult mai radicala . Dupa un regim de teroare care a aproape trei decenii populatia a fost foarte refractara la principiile democratice.

Calitatea partidelor care au succedat comunismul

Modul in care cele doua tari au trecut la democratie difera radical,daca in Romania a fost mai degraba o lovitura de stat foarte asemanatoare cu revolutia bolsevica, in care au fost eliminati toate fostele elite, in Polonia revolutia de catifea ,care a fost mai degraba una diplomatica si pasnica a contribuit la formarea unui partid social democrat solid. Dominarea revolutiei Romane de catre Iliescu precum si rolul politic detinut de acesta 10 ani din perioada de tranzitie a indus si mai mult neincrederea populatiei in democratie.

Totusi la sfarsitul perioadei de tranzitie cele doua tari au ajuns foarte putin diferite fiind doua regimuri semiprezidentiale,cu sisteme electorale proportionale,cu sisteme judiciare asemanatoare,cu sisteme de partde identice

Concluzii

In ciuda multor diferente dintre cele doua tari si in ciuda cailor total diferite urmate spre democratie ,ambele tari au ajuns in acelasi timp cam in acelasi loc.Desi idealurile au fost comune hotarator in acest proces l-a avut aspiratia celor doua natiuni spre aderarea la UE. Impunerea regulilor de catre marile democratii ,a fortat ambele tari sa faca toate demersurile spre atingerea acestui deziderat, si cu siguranta lipsa acestui ideal ar fi pozitionat cele doua tari in pozitii diferite.