Presedintele Romaniei

Presedintele Romaniei

"Activitatea executiva constand in organizarea executarii si executarea in concret a legilor si a celorlalte acte normative este realizata de un sistem de organe ce poarta denumirea de organe executive. Totalitatea acestor organe ce exercita atributii executive formeaza functia executiva alaturi de celelalte doua puteri ale statului: legiuitoare si judecatoreasca"[1]. Pe cale de consecinta prin sistemul de organe ale administratiei publice, se intelege totalitatea organelor care realizeaza aceasta administratie, ca activitate de organizare a executarii si de executare a legii, prin care se asigura functionalitatea acestui sistem.

Pentru prima data in Romania se vorbeste despre institutia Presedintele Romaniei atunci cand prin Decretul - Lege nr. 92/1990 privind alegerea parlamentului si a Presedintelui Romaniei, functia de sef de stat este incredintata Presedintelui Romaniei, ales prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat. Aceasta solutie este consacrata si prin Constitutia actuala a Romaniei .

Institutia Presedintelui Republicii este definita, in Constitutia din 1991, dupa modelul francez, in care presedintele are o pozitie de varf in conducerea de stat a societatii.

Chiar daca s-a urmarit indeaproape modelul francez, puterea de decizie acordata Presedintelui Romaniei este mult mai diminuata decat in modelul preluat. Ceea ce s-a urmarit in momentul radactarii Constitutiei, conform finalitatii sale, este reducerea in asa masura a rolului in stat al Presedintelui, incat institutia principala in cadrul functiei executive a devenit primul ministru.

Intrucat Presedintele este ales prin vot universal, secret, liber exprimat si direct, el este menit a avea, inca din primul moment al mandatului sau, o autoritate mult mai mare decat cea a primului ministru. De aici deriva, in mare parte, complicatiile constitutionale care au condus la dispute politice aprinse intre Presedinte si premier.

Textele de lege care guverneaza activitatea si organizarea institutiei presedintiale sunt Constitutia[3] in primul rand, fiind legea fundamentalea, iar dupa aceasta urmeaza in mod firesc legea organica 47/1994 privind organizarea si functionarea Presedintiei Romaniei. Textele de lege amintite ne indica faptul ca functia executiva este divizata intre Guvern si Presedintele Romaniei.

Presedintele este ales prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat[4]. Presedintele poate indeplini cel mult doua mandate, fie ele si succesive. Mandatul presedintelui incepe in momentul depunerii juramantului si dureaza pana in momentul depunerii juramatului de catre presedintele succesiv. Mandatul are o durata de 5 ani si poate fi prelungit doar in conditii extreme, de razboi sau catastrofa, prin lege organica. In timpul mandatului, presedintele nu poate fi implicat in nicio alta activitate publica sau privata sau a vreunui partid politic si beneficiaza de imunitate .

Conform constitutiei Presedintele Romaniei reprezinta statul roman si este garantul independentei nationale, al unitatii si al integritatii teritoriale a tarii, veghind la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice[6]. Presedintele Romaniei indeplineste, conform textelor de lege, trei functii, cea de sef al statului, de sef al executivului si de mediator intre puterile statului.

Functia de sef de stat asigura prin exercitarea ei reprezentarea statului roman in interiorul tarii si in exterior. Bunauara "Presedintele Romaniei este un organ reprezentaiv (ca si Parlamentul[7]), intrucat legitimitatea sa isi are izvorul in vointa nemijlocit exprimata de corpul electoral" .

Preseditele mai are si functia de garant care e divide in garant al Constitutiei si garant al statului. In calitate de garant al Constitutiei Presedintele vegheaza la respectarea acesteia, in conformitate cu textul ei. In calitate de garant al statului Presedintele isi asuma raspunderea pentru independenta, unitatea si integritatea teritoriala a tarii conform Constitutiei.

"Functia de mediere se sprijina, moralmente, pe principiul legitimarii larg si autentic democratice a Presedintelui, alegerea lui facandu-se prin sufragiu universal si direct, precum si (lato sensu) pe principiul nonpartenentei Presedintelui la niciun partid politic"[9]. Avand calitatea de mediator nu putem sa ne referim la Presedintele Romaniei ca fiind un magistrat, el indeplinind o "simpla magistratura de influenta" in mecanismul statal, precum si in raporturile dintre stat si societate.Pe cale de consecinta Presedintele Romaniei vegheaza la buna functionare a autoritatilor publice si aplaneaza sau previne relatiile dintre autoritati si societate.

Presedintelui Romaniei are anumite atributii care formeaza un ansamblu omogen. Asadar Presedintele adreseaza Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme ale natiunii; poate dizolva, in cazul prevazut expres de Constitutie, Parlamentul, promulga legea, investind-o astfel cu formula executorie, desemneaza candidatul pentru functia de prim ministru si apoi numeste guvernul, pe baza votului de incredere acordat de Parlament; in caz de remaniere guvernamentala, revoca si numeste unii membri ai Guvernului, la propunerea primului ministru, poate participa la sedintele Guvernului in care se dezbat probleme de interes national, poate declara starea de asediu si de urgenta, precum si mobilizarea fortelor armate, cu aprobarea Parlamentului conform textului de lege cuprins in Constitutia Romaniei.

In exercitarea atributiilor sale Presedintele Romaniei emite acte juridice[11] si acte politice. Asadar actele juridice emise de presedinte in exercitarea atributiilor sale e numesc decrete "normative sau individuale" , ele sunt calificate astfel dupa criteriul organic, adica sunt emanatia de vointa a autoritatii presedintiale. Decretele emise de Presedintele Romaniei privind tratatele internationale incheiate in numele Romaniei, acreditarea si rechemarea reprezentantilor diplomatici ai Romaniei, aprobarea infiintarii, desfiintarii sau schimbarii rangului misiunilor diplomatice, mobilizarea partiala sau generala a fortelor armatei, respingerea agresiunilor armate indreptate impotriva tarii, instituiriea starii de asediu sau starii de urgenta, precum si in ceea ce priveste conferirea de decoratii si titluri de onoare, acordarea gradului de maresal, de general si de amiral si in ceea ce priveste acordarea gratierii individuale, se contrasemnezaza de primul-ministru.

Decretele emise de Presedinte pot fi contestate sau controlate prin instantele de contencios administrativ. Bunauara persoana vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim, de o autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin nesolutionare in termen legal al une cereri, este indreptatita sa obtina recunoasterea dreptului pretins, anularea actului si repararea pagubei.[13]

Raspunderea Presedintelui Romaniei poate fi politica prin suspendarea din functie de catre Parlament, in cazul savarsirii unor fapte grave care incalca Constitutia si legile, sau prin demiterea din functie prin referendum . Raspunderea presedintelui mai poate fi si juridica declansata de punerea sub acuzare pentru inalta tradare, de catre Parlament, si judecarea sa de catre Curtea Suprema de Justitie .

Pentru exercitarea de catre Presedintele Romaniei a prerogativelor care ii sunt stabilite prin Constitutia Romaniei si alte legi se organizeaza si functioneaza Administratia prezidentiala, institutie publica cu personalitate juridica, cu sediul in municipiul Bucuresti, Palatul Cotroceni. Prin Administratia prezidentiala se intelege serviciile publice aflate la dispozitia Presedintelui Romaniei, pentru indeplinirea atributiilor sale. Compartimentele si functiile din structura Administratiei prezidentiale, organizarea, functionarea si atributiile acestora se stabilesc prin Regulamentul de organizare si functionare a Administratiei prezidentiale, care se aproba de Presedintele Romaniei[16].

Administratia prezidentiala are un numarul maxim de posturi care bate catre 180, dintre care 2 sunt functii de conducere specifice, si anume consilier de stat, cu rang de secretar de stat, si consilierul prezidential, cu rang de ministru, iar consilierul prezidential pentru aparare si siguranta nationala este membru si in Consiliul Suprem de Aparare a Tarii. Pe cale de consecina, pe baza principiului "cine face si desface", numirea sau eliberarea din functie a consilierilor prezidentiali se face numai de catre Presedintele Romaniei. Numirea sau eliberarea din celelalte functii ale Administratiei prezidentiale se face potrivit legi. Personalul Administratiei prezidentiale este alcatuit din persoane detasate, la cererea Presedintelui Romaniei, din ministere si alte autoritati publice, precum si din persoane incadrate direct pe functiile sau posturile pe care urmeaza sa le indeplineasca. Personalul poate fi incadrat numai pe baza increderii acordate de Presedintele Romaniei si cu conditia semnarii unui angajament de loialitate stabilit prin regulamentul prevazut prevazut in lege, iar retragerea increderii are ca efect revocarea incadrarii, precum si incetarea detasarii, eliberarea sau destituirea din functie ori desfacerea contractului de munca, dupa caz[17].

Administratia prezidentiala stabileste relatii de colaborare cu autoritatile publice si primeste sprijinul acestora in vederea infaptuirii prerogativelor si exercitarii competentelor ce revin Presedintelui Romaniei[18]

"Administratia presedintiala cuprinde urmatoarele departamente si compartimente: Departamentul Securitatii Nationale, Departamentul Constitutional Legislativ, Departamentul pentru Relatia cu Autoritatile Publice si Societatea Civila, Departamentul de Planificare si Analiza Politica, Departamentul de Politici Economice si Sociale, Departamentul Relatii Internationale, Departamentul de Comunicare Publica, Departamentul de Sanatate Publica, Departamentul de Educatie si Cercetare, Departamentul pentru Minoritati Nationale, Departamentul Managementul Resurselor, Departamentul Mediul de Afaceri Intern si International, Cancelaria Presedintelui, Compartimentul Protocol, Compartimentul Cancelaria Ordinelor. Tot Administratia presedintiala mai cuprinde si noua consilieri presedintiali" .