Istoria Gandirii Sociale Si Politice

Istoria Gandirii Sociale Si Politice

Am ales mineriada din iunie 1990,respective 13-15 iunie datorita impactlui asupra imaginei Romaniei in fata Occidentului , desi impactul social nu poate fi desconsiderat. Evenimentele s-au produs atunci cand fortele de ordine sustinute de mineri au intervenit in forta impotriva protestantilor din Piata Universitatii si a civililor. Aceasta actiune a fost considerate cea ma sangeroasa dintre toate actiunile minerilor,denotand ura si dispret fata de democratie,spirit si ordine sociala.

Desfasurarea se petrece pe o durata de 3 zile pline de violente si actiuni anti-democratice. In ziua de 13 iunie fortele de ordine au distrus corturile protestantilor din Piata Universitatii. Conflictul devine direct in momentul cand este rasturnat un TV iar din rezervor este luata benzina pentru fabricarea de cocteiluri Molotov. Duap aceste evenimente la TVR este prezentat un comunicat prin care Ion Iliescu cheama "forte constiente si responsabile" pentru apararea democratiei. In seara de 13 iunie ajung in Bucuresti trei garniture de tren cu mineri iar unul fiind pe drum.

In ziua de 14 iunie minerii au inceput campania de teroare impotriva intelectualilor. Acestia patrund in Facultatea de Geologie,air apoi se indreapta spre Facultatea de Litere de Matematice si Institutul de Arhitectura Ion Mincu. In timpul acestor "ocupari" numerosi profesori sunt agresati si batuti,apoi indreptandusi atentia spre sediile PNTCD si PNL pretinzand ca au descoperit arme si valuta falsa sustragand printre multe altele si o statie radio. Printre studentii atacati se numara si liderul studentilor Marian Munteanu. Sediul TVR este ocupat si autointitulat liber. Pacea si ordinea este reinstituita in cateva ore,fiind vizate doar intelectualii,persoanele cu barba si haine fistichii,acestia fiind batuti si arestati. Pe 15 uinie minerii sunt urcati in autobuze si transportati la complexul expozitional Romexpo, unde presedintele le multumeste pentru actiunea lor "vitejeasca" prin care au salvat democratia apoi sunt escortati spre gara.

Numarul ranitilor a fost de 746 iar numarul mortilor fiind de 6, conform evidentei de la comisiile parlamentare de ancheta. Viorel Ene, presedintele "Asociatiei Victimelor Mineriadelor" ca numarul mortilor este de peste 100 de oameni conform declaratiilor declaratiilor date de medici si angajati ai cimitirelor Domnesti si Stratulesti.

In plan intern mineriada din 1990 a prezentat o lipsa a libertatii presei prin prezentarea unilaterala la unica televiziune din aceea vreme.Impedicarea prin amenintare a aparitie ziarului "Romania Libera". Sediile partidelor de opozitie au fost devastate. Actionand ca o forta independenta de stat minerii s-au substituit fortelor de ordine si implicit au subminat statul,iar consecinta a fost actiunea impotriva statului in urmatoarele 3 mineriade. Efectele in plan extern au fost catastrofale,Romania a fost exclusa de la orice fel de finantare a organismelor internationale, a interrupt acordul de asistenta cu FMI. Aceste acte au fost incet indepartae iar increderea Occidentului care parea definitiv pierduta a fost recladita.

In "Principele", Niccollo Machiavelli isi construieste cazul prin o serie de exemple istorice si argumente metodice. Primul pas in argumentarea sa este stabilirea de termini si categorii pe care le va folosi pentru a se intelege din multitudinea de situatii politice care exista in lumea reala. Distinctia pe care o face Machiavelli este intre forme de stat diferite incepand cu pricipatele si republicile permitandui sa-si exprime ideile. Machiavelli creeaza impresia de directitudine si aplicabilitate prezentand lumea prin termeni simpli si definiti.

Machiavelli vede cetateanul de rand ca o creatura simpla. Un asemenea om isi va iubi sau ura conducatorul daca au fost raniti sau maltratati, dar atata timp cat printul mentine controlul nu trebuie sa-si faca de griji in privinta buna starii lor. Deci rolul statului nu este acela de bine al oamenilor ci securitatea statului si perpetuarea contrulului conducatorului. Machiavelli nu se gandeste la ce se intampla in interiorul statului ci la ce se intampla in exterior,un conducator bun trebuie sa fie intotdeauna constient de puteri externe si pericolul invaziei. Apare o focalizare pe diplomatie si armata in favoarea afacerilor domestice care este un element distinctive in proiectul lui Machiavelli. Acesta face un argument elocvent la importanta bazei puterii domestice. El nu ezita in a recunoaste necesitatea cruzimii si a crimei in stabilirea puterii si explica cum ar trebuii sa fie aplicate cu eficacitate. Nu sfatuieste moderarea gradului de cruzime ci doar o limita in care cruzimea extreme trebuie sa fie aplicata. Machiavell nu spune ca printul nu trebuie sa fie cruzi ci doar nu foarte cruzi. El argumenteaza ca actele crude trebuie comise ca necesar, toate deodata si apoi sa inceteze brusc pentru ca populatia sa le uite. Acest argument este foarte pragmatic si desconsidera intrebarile de gen bines au rau. Chiar daca printul nu se bazeaza pe fapte crude, Machiavelli descrie un joc periculos de politica interna care implica generarea unui conflict intre doua grupuri de cetateni. Compasiunea ca si generozitatea sunt admirate, dar un conducator trebuie sa fie atent si sa nu le arate intr-un mod neintelept. Daca un conducatoe arata prea multa compasiune sin u isi pedepseste supusii neloiali adecvat,creaza o stare de dezordine prin care le ofera libertatea de a face ce vor,pana la extrema crimei si jafului, deci intr-o oarecare masura cruzimea trebuie aplicata pentru mentinerea ordinii. Dar un conducator trebuie sa aiba gruja in aplicarea ei,temperando cu umanitate si prudenta. Machiavelli intraba ce este mai bine, sa fi iubit sau temut. Ideal pentru un conducator ar fi sa fie si de temut si iubit dar aceasta stare este greu de obtinut. Fortat sa faca o alegere, este mai bine sa fi temut decat iubit deoarece oamenii de la natura sunt nerecunoscatori, fug in fata pericolului si oportunisti. In vreme     de pericol ei sunt dispusi sa isi assume riscuri dar daca acest pericol este adevarat ei se vor intoarce impotriva conducatorului. Acesta sustine ca este mai usor sa rupi o legatura bazata pe dragoste dar frica de pedeapsa este intotdeauna indiferent de situatie. Atunci cand induci teama un conducator trebuie sa fie atent san u induca ura, acesta trebuie sa aiba actiunile justificate. Mai presus de toate un conducator nu trebuie sa confiste propritatea si nici sa nu le ia supusilor femeile asemenea actiuni generand sigur ura,dar daca acesta trebuie sa confiste proprietatea el trebuie sa aibe motive intemeiate. Machiavelli arata ca cu o armata unul nu poate sa fie niciodata prea crud,a mentine o armata disciplinata implica cruzime chiar si cea inumana. In legatura cu armata Machiavelli argumenteaza ca exista trei tipuri de armata:cea proprie, cea formata din mercenary si cea auxiliara. Armata auxiliara si cea de mercenari este nefolositoare. Cea de mercenari nu este unita, este indisciplinata si fara credinta. Datorita motivatiei monetare acestia sunt neeficienti in lupta si au un moral scazut. Comandantii mercenari sunt ori talentai sau netalentai. Ceai netalentai sunt nefolositori iar in cei talentai nu poti avea incredere datorita proprie lor ambitii. Este preferabil pentru un conducator sa-si comande propria armata.

Machiavelli recunoaste ca un conducator care isi respecta cuvantul este apreciat de altii,dar istoria demonstreaza ca cei mai de success conducatori sunt cei care ii pacalesc pe altii. Sunt doua metode de a lupta,prin lege sau forta. Legea este naturala pentru oameni iar forta este naturala bestiilor, iar pentru a avea succes conducatorul trebuie sa invete sa lupte cu legi si forta,in alte cuvinte sa devina jumatate om jumatate bestie. Atunci cand conducatorul foloseste forta el se comporta ca o bestie,dar el trebuie sa invete sa se comporte ca doua feluri de bestii:lei si vulpi. Vulpea este fara apare in fata lupilor;iar leul este fara aparare in fata capcanelor. Conducatorul trebuie sa invete sa se comporte ca un leu si ca o vulpe:el trebuie sa invete ca vulpea sa recunoasca capcane si ca leu cum sa sperie lupii. In relatiile cu oamenii conducatorul trebuie sa rupa promisiunea daca oamenii il pun in dezavantaj sau daca motivul promisiunii nu mai exista. In orice caz, conducatorul nu trebuie sa se bazeze pe promisiuni deoarece oamenii sunt de la natura rai si inselatori. Conducatorul trebuie sa fie un maestru al inselaciunii. Machiavelli arata ca un conducator trebuie sa faca tot posibilul sa nu fie urat sau dispretuit. El poate sa fie criticat pentru lipsa de virtute dar nu va fi niciodata urat sau dispretuit pentru asta, dar va fi daca confisca proprietatea supusilor sau femeile lor.

Asemanarea desi nu este evidenta exista. Metoda de teroare implementata atunci de "conducator" este asemanatoare cu cele prezentate mai sus de catre Machiavelli.

Unele din cele evidente sunt argumentele "Whether it is better to be loved then to be feared,or the revers" si generarea unu joc politic intern. "Conducatorul " reuseste in generarea unui conflict intre mineri si protestanti astfel consolidandusi puterea suprimand opozitia. Da dovada de cruzime permitand actele de violenta, o aplica spontan si o elimina la fel reusind intr-un anumit fel uitarea evenimentelor. Se bazeaza pe "mercenari" in favoarea "armatei proprii" dar acestia dau dovada de neeficienta si lipsa de credinta,care poate constituii un motiv pentru mineriadele care au urmat.

Bibliografie

The Prince- Niccolo Machiavelli

www.wikipedia.com