ROLUL SI LOCUL SERVICIILOR DE INFORMATII IN ANSAMBLUL EFORTURILOR ROMANIEI DE INTEGRARE EUROATLANTICA

ROLUL SI LOCUL SERVICIILOR DE INFORMATII IN ANSAMBLUL EFORTURILOR ROMANIEI DE INTEGRARE EUROATLANTICA

Amplul proces de reforma a societatii romanesti declansat in Decembrie 1989 a inclus ca o componenta importanta reorganizarea serviciilor de informatii si a misiunilor acestora, activitatile specifice fiind puse in concordanta cu normele si principiile statului de drept. Atributiile functionale ale acestora au la baza prevederile Constitutiei si sunt stipulate in actele normative din domeniul sigurantei nationale definita in primul rand ca stare de legalitate.

Schimbarile dramatice ale climatului international dupa atentatele teroriste din 11 septembrie 2001, de asemenea, au impus reevaluarea conceptelor in domeniul securitatii nationale. Acestea au stat la baza elaborarii Strategiei de securitate nationala a Romaniei, adoptata recent de Consiliul Suprem de Aparare a Tarii si aprobata de Parlament si au determinat reconsiderarea rolului si extinderea competentelor serviciilor de informatii din Romania, in functie de noile amenintari si factori de risc.

In consonanta cu acest document, care reafirma caracterul prioritar al obiectivului aderarii Romaniei la NATO si UE, cele doua servicii nationale de informatii - Serviciul Roman de Informatii si Serviciul de Informatii Externe - si-au intocmit propriile strategii pe termen mediu, pana in 2004. Acestea constituie in prezent suportul pe care se fundamenteaza procesul de reorganizare a celor doua institutii, aflat in plina derulare, orientarile operationale curente si cadrul doctrinar si metodologic pentru:

identificarea prioritatilor de actiune ale serviciilor de informatii si proiectarea necesitatilor si resurselor de dezvoltare;

 adaptarea structurilor organizatorice si functionale in concordanta cu mutatiile actuale si previzibile in climatul national, regional si international de securitate;

 valorificarea eficienta a raporturilor de parteneriat cu structuri similare din strainatate, in special din spatiul euroatlantic.

Obiectivele strategice ale serviciilor de informatii pana in 2004 se refera la:

 consolidarea pozitiei de componente de baza ale sistemului de siguranta nationala;

 proiectarea unei imagini corecte in societatea civila cu privire la specificul si utilitatea activitatii informative;

 promovarea intereselor Romaniei pe plan international;

 concentrarea activitatii pe directiile prioritare definite in baza conceptelor de planificare strategica: 

- combaterea terorismului si a crimei organizate internationale;

- protectia resurselor economice vitale;

- protectia infrastructurilor informatice;

- investigarea si combaterea fenomenului de coruptie.

Caracterul difuz, multidirectional si imprevizibil al riscurilor si amenintarilor interne si externe la adresa obiectivelor generale de securitate ale Romaniei, precum si dinamica fenomenelor destabilizatoare la nivel global impun masuri de adaptare a misiunilor serviciilor romanesti de informatii, in vederea gestionarii lor eficiente. Accentul este pus pe:

 cresterea rolului si ponderii activitatii de culegere de informatii cu caracter secret si anticipativ;

 redimensionarea structurii si sarcinilor in domeniul amenintarilor asimetrice;

 diversificarea mijloacelor si metodelor de munca;

 gestionarea eficienta a actiunii in domeniul securitatii economice;

 apararea secretului de stat si protectia informatiilor clasificate, conform standardelor de securitate din spatiul euroatlantic.

Dinamizarea activitatii comunitatii informative nationale si realizarea compatibilitatii componentelor acestora se bucura de o atentie prioritara din partea Presedintiei, Guvernului si Parlamentului Romaniei. Intalnirile factorilor de decizie ai statului cu conducerile serviciilor de informatii constituie prilejuri de analiza si evaluare a sigurantei nationale, a riscurilor si amenintarilor la adresa acesteia. De fiecare data, a fost reafirmat imperativul ca serviciile de informatii, alaturi de toate institutiile statului, sa constituie un factor activ in indeplinirea obiectivelor fundamentale ale Romaniei - integrarea in NATO si Uniunea Europeana.

Atributiile si competentele serviciilor de informatii - in deplina concordanta cu  prevederile legilor si cu principiile statului de drept

Pentru indeplinirea misiunilor care revin serviciilor de informatii au fost instituite mecanisme interne care sa transpuna in practica garantiile juridice referitoare la protejarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor. Au fost asigurate legalitatea, temeinicia si oportunitatea actiunilor si masurilor intreprinse in indeplinirea atributiilor functionale, asigurandu-se respectarea deplina si aplicarea corecta a prevederilor Constitutiei, a legilor si celorlalte acte normative din domeniul sigurantei nationale si, in temeiul acestora, legitimitatea sociala a serviciilor de informatii.

Cadrul legislativ care reglementeaza activitatea serviciilor de informatii stipuleaza ca acestea desfasoara exclusiv activitati de culegere de informatii cu relevanta in domeniul sigurantei nationale, fara a putea efectua acte de cercetare penala si a lua masura retinerii sau arestarii preventive. In toate situatiile in care se constata existenta unor amenintari la adresa sigurantei nationale a Romaniei, serviciile de informatii solicita procurorului, cu respectarea Codului de procedura penala, autorizarea efectuarii unor acte de supraveghere, in scopul culegerii de informatii relevante.

Prin atributiile conferite si modalitatile de exercitare a acestora, serviciile de informatii sunt institutii ale statului de drept. In acest sens si-au definit orientarile strategice si obiectivele prioritare, care sunt pe deplin concordante cu obiectivele primordiale ale politicii interne si externe a statului roman: o societate democratica, o economie de piata performanta, integrarea in structurile euroatlantice.

In exercitarea atributiilor legale, serviciile de informatii respecta urmatoarele principii: legalitatea deplina; echidistanta politica; obiectivitatea si impartialitatea; oportunitatea .

Prin activitatile specifice desfasurate, serviciile de informatii reusesc sa fie in acelasi timp un senzor al starii de legalitate in domeniul sigurantei nationale, informand permanent si sistematic factorii competenti sa intreprinda masuri pentru restabilirea legalitatii ori de cate ori aceasta este afectata. Pentru aceasta, serviciile de informatii isi adapteaza continuu demersurile in plan conceptual, structural-organizatoric, functional si relational.

Evaluarea obiectiva a problemelor cu care se confrunta Romania in procesul de integrare in structurile euroatlantice - tinand cont si de modul in care acestea sunt percepute de catre factorii cu pondere in luarea deciziilor la nivelul NATO si UE - nu poate fi realizata fara implicarea serviciilor de informatii ale tarii noastre.

Prin datele si analizele transmise constant autoritatilor romane, serviciile contribuie la informarea operativa a acestora, oferind suportul necesar adoptarii strategiilor potrivite indeplinirii obiectivelor de integrare.

Adaptarea continua la mutatiile din contextul operational

Rezultatele concrete obtinute de serviciile de informatii romanesti atesta ca directiile de actiune si obiectivele asumate exprima o conceptie moderna asupra menirii acestora, o buna conectare la realitati si o adaptare dinamica si eficienta la contextul operativ.

Este permanent urmarita optimizarea capacitatilor de raspuns la noile riscuri si amenintari la adresa sigurantei nationale printr-un efort coerent de reformare, care vizeaza simultan asigurarea unor structuri echilibrate si flexibile, precum si managementul optim al resurselor umane.

Potrivit noilor cerinte de realizare a sigurantei nationale, serviciile de informatii  si-au stabilit o noua politica de selectie si pregatire a personalului. Noua strategie in domeniu asigura:

 formarea initiala si pregatirea continua a personalului propriu in raport de misiunile si obiectivele pe termen scurt, mediu si lung;

implementarea metodelor, formelor institutionale si valorilor euroatlantice in procesul instruirii si perfectionarii pregatirii personalului.

Este avuta in vedere si pregatirea generala a populatiei in probleme de siguranta nationala, in special cea a personalului din administratia publica si a reprezentantilor societatii civile.

Urmare a procesului continuu de reforma, personalul serviciilor de informatii are in prezent o medie de varsta de 36 de ani , peste 80% fiind cadre angajate dupa 1990.

Relationarea functionala cu celelalte institutii din sistemul de securitate nationala

Activitatea serviciilor de informatii se integreaza organic in sistemul ce confera functionalitate statului de drept.

Consiliul Suprem de Aparare a Tarii, indrituit prin Constitutie sa organizeze si sa coordoneze activitatea in domeniul sigurantei nationale, este informat permanent in legatura cu modul in care serviciile de informatii isi indeplinesc misiunile.

De asemenea, se actioneaza intr-un spirit de reala deschidere pentru optimizarea cooperarii cu celelalte institutii din compunerea sistemului national de aparare, ordine publica si siguranta nationala. In baza protocoalelor de cooperare si in raport de competentele specifice in protejarea sigurantei nationale, sunt transmise cu operativitate informatii de interes in domeniul de activitate al acestora pentru exploatare, intregire si valorificare.

Alaturi de informarea curenta a factorilor de decizie, obiectivul sustinerii demersului national vizand integrarea euroatlantica si-a pus amprenta, practic, pe toata gama de activitati subsumate relationarii functionale dintre serviciile de informatii si celelalte institutii ale statului roman.

Astfel, la nivel institutional au fost initiate masuri de implementare a prevederilor Legii privind protectia informatiilor clasificate. Acestea sunt in deplina concordanta cu atributiile Autoritatii Nationale de Securitate, abilitata sa desfasoare activitati specifice de protectie a informatiilor clasificate NATO. Masurile au in vedere alinierea pe plan national a metodologiilor si procedurilor din domeniul informatiilor clasificate la standardele NATO.

Controlul democratic al Serviciilor de Informatii

Potrivit legii, SRI si SIE sunt controlate de Parlamentul Romaniei prin Comisii comune permanente ale Camerei Deputatilor si Senatului, pentru fiecare din cele doua servicii.

Comisiile sunt autorizate sa verifice daca in activitatile acestora sunt respectate prevederile Constitutiei si ale celorlalte legi, precum si modul in care sunt utilizate fondurile destinate lor prin bugetul de stat.

Anual sau ori de cate ori este necesar, directorii serviciilor de informatii  prezinta rapoarte de activitate in fata forului legislativ.

Din punctul de vedere al legalitatii, activitatea serviciilor de informatii este controlata si de catre organele judiciare. Activitatile ce presupun restrangerea temporara a exercitarii unor drepturi si libertati fundamentale ale cetatenilor pot fi realizate numai pe baza unei aprobari prealabile din partea unui procuror (magistrat) anume desemnat de catre Procurorul General al Romaniei. Orice cetatean care se considera lezat de activitatile care fac obiectul autorizarii procurorului se poate adresa cu plangere nivelului ierarhic superior celui care a emis aprobarea.

In conformitate cu prevederile Legii nr. 187/1999, privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii ca politie politica, SRI si SIE continua procesul de predare catre Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii a documentelor stabilite prin lege, preluate de la fostele organe de informatii.

Prevenirea si combaterea terorismului - misiune prioritara a serviciilor de informatii

Strategia de Securitate Nationala a Romaniei include terorismul printre principalele amenintari la adresa sigurantei nationale. Prevenirea si combaterea - inclusiv prin cooperare internationala intensificata - a riscurilor si amenintarilor de pe aceasta coordonata reprezinta un obiectiv major al statului roman.

In conformitate cu reglementarile nationale in materie si cu angajamentele internationale ale tarii noastre, inclusiv cele subsumate obiectivelor atingerii standardelor NATO si Uniunii Europene, serviciile romane de informatii deruleaza in mod curent actiuni specifice orientate in directia prevenirii si combaterii tuturor manifestarilor fenomenului terorist si  activitatilor asociate acestuia.

Pe langa legislatia deja existenta pentru realizarea sigurantei nationale pe dimensiunea antiterorista, guvernul Romaniei a adoptat, dupa 11 septembrie 2001, trei Ordonante de Urgenta referitoare la: sanctionarea unor acte de terorism si a unor fapte de incalcare a ordinii publice; aplicarea Rezolutiei nr. 1373/2001 a Consiliului de Securitate al ONU privind combaterea terorismului international; prevenirea si combaterea utilizarii sistemului financiar-bancar in scopul finantarii actelor de terorism.

SRI si SIE, alaturi de celelalte institutii si organisme ale statului, au actionat prioritar pentru sprijinirea, prin activitati specifice, a demersurilor Romaniei destinate racordarii, de o maniera activa, la campania antiterorista internationala, inclusiv prin derularea unor actiuni in cooperare cu structuri omoloage din alte tari.

 Caracteristicile situatiei interne pe profil antiterorist releva ca in Romania nu exista grupari sau manifestari teroriste (in intelesul deplin al termenului) de sorginte autohtona. Sursele de risc sunt reprezentate de:

 evolutiile externe ce pot influenta dinamica organizatiilor teroriste reprezentate in Romania de nuclee care, desi nu intreprind in actuala etapa actiuni teroriste asupra unor obiective de pe teritoriul national, pot sa isi modifice, in viitor, aceasta atitudine;

activitatile adiacente terorismului (migratia ilegala, criminalitatea organizata transfrontaliera etc.), derulate de nuclee ale organizatiilor teroriste ori de alte grupari straine si autohtone.

Analiza recentelor actiuni teroriste din SUA reliefeaza necesitatea configurarii si operationalizarii unui mecanism inter-institutional de prevenire si combatere a terorismului prin demersuri nationale si cooperare internationala.

Consecutiv desemnarii sale ca autoritate nationala in materie antiterorista, Serviciul Roman de Informatii a coordonat procesul de elaborare a Strategiei nationale de prevenire si combatere a terorismului.

De asemenea, s-a elaborat si functioneaza Planul de cooperare intre Serviciul Roman de Informatii si Ministerul de Interne, Ministerul Apararii Nationale, Serviciul de Informatii Externe, Serviciul de Protectie si Paza si Serviciul de Telecomunicatii Speciale.

In procesul de structurare a sistemului antiterorist pe plan national, in cadrul Serviciului Roman de Informatii, incepand cu 1.12.2001, a intrat in functiune Departamentul pentru Prevenirea si Combaterea Terorismului. Acesta raspunde de planificarea, organizarea si executarea, intr-o conceptie unitara, a activitatilor de prevenire, descoperire, neutralizare si anihilare a actiunilor teroriste pe teritoriul Romaniei. La randul sau, SIE si-a concentrat resursele umane specializate intr-o directie distincta, ce se ocupa exclusiv de contraterorism.

Strategia acestui departament urmareste protejarea eficienta a teritoriului national fata de noile manifestari ale fenomenului terorist si asigurarea inter-operabilitatii conceptual-institutionale si organizatorice pe linia cooperarii cu serviciile externe partenere. Este vizata combaterea oricarei forme de terorism - indiferent de motivatiile care stau la baza acestuia, urmarind prevenirea producerii de acte teroriste pe teritoriul Romaniei, a constituirii de baze logistice si filiale ale unor organizatii extremist-teroriste cu reprezentare internationala.

Cooperarea cu servicii similare din strainatate

Serviciile romane de informatii s-au adaptat la realitatile contextului operational, constientizand ca tot mai multe amenintari se caracterizeaza prin diversificare si globalizare si ca acestea pot fi controlate numai prin conjugarea eforturilor si experientei mai multor organisme similare. Au fost intarite relatiile de colaborare, pe domenii de interes, cu structuri omologe din statele democratice.

Obiectivele urmarite prin aceasta interrelationare sunt subordonate, in primul rand, intereselor fundamentale de securitate nationala si, in acelasi timp, sustinerii implicarii active a Romaniei in crearea unui climat adecvat de securitate la scara regionala si euroatlantica: sprijinirea specifica a demersurilor de integrare a Romaniei; contracararea, prin cooperare, a diverselor categorii de amenintari transfrontaliere, precum si a altor tipuri de manifestari ce afecteaza interesele statelor; armonizarea legislatiei si mecanismelor functionale, operante in sfera securitatii nationale, cu cele ale statelor membre ale comunitatii euroatlantice .

Prestatiile in cadrul cooperarii internationale au demonstrat expertiza si potentialul actional considerabil de care dispun serviciile romane de informatii, pentru:

 tinerea sub control, pe plan intern, a acelor evolutii purtatoare de riscuri si amenintari nonmilitare transfrontaliere care ar putea periclita atat securitatea noastra nationala, cat si a altor state;

 consacrarea Romaniei ca actor international cu vocatie si capacitate  efectiva de a se manifesta ca pol de stabilitate - absolut necesar mentinerii echilibrului atat in sud-estul Europei, cat si la scara continentala;

 sustinerea specifica a actiunii parteneriale in problematici de anvergura si cu implicatii strategice, de interes comun pentru Romania si statele euroatlantice.

Colaborarea externa reprezinta o cerinta fundamentala pentru reusita demersurilor de integrare euroatlantica ale Romaniei. Semnalele critice, sugestiile si opiniile receptionate in acest cadru reprezinta elemente importante pentru fundamentarea masurilor si demersurilor intreprinse de factorii de decizie ai statului roman.

Serviciile de informatii - factor activ in demersurile Romaniei de integrare in NATO

In mod constant, serviciile de informatii ale Romaniei si-au adus contributia la consolidarea unui mecanism flexibil de comunicare si colaborare intre institutiile nationale cu atributii pe linia integrarii euroatlantice. Ele fac parte din Comisia Nationala pentru Integrarea Romaniei in NATO si au un aport consistent la realizarea obiectivelor prevazute in Planul National Anual de Pregatire a Integrarii in NATO (MAP), in primul rand a celor din Capitolul IV (probleme de securitate).

Pe aceasta linie, a fost acordata o importanta deosebita implementarii reglementarilor de securitate in domeniul protectiei informatiilor clasificate corespunzator standardelor NATO. De asemenea, s-au intreprins masuri de securitate protectiva, prin corelarea cu cele de prevenire si combatere a actiunilor teroriste, in cooperare cu structurile specializate ale NATO si cele ale tarilor membre si partenere.

Au fost implementate principalele obiective asumate prin cele trei cicluri MAP, respectiv:

 infiintarea si operationalizarea Autoritatii Nationale de Securitate (ANS);

 adoptarea Legii privind Protectia Informatiilor Clasificate:

 constituirea de structuri specializate in domeniul informatiilor clasificate NATO, la institutiile de stat cu atributii pe linia securitatii protective;

 infiintarea Grupului Interdepartamental de lucru INFOSEC;

 initierea si realizarea de actiuni de informare publica vizand educatia de securitate in sfera legislativului, executivului si societatii civile.

 stabilirea de relatii de cooperare cu structuri similare din statele membre NATO.

Concluziile de etapa ale pregatirii serviciilor de informatii romane, raportate la obiectivul aderarii la NATO, pot fi sintetizate astfel:

 Romania este o tara care apartine 'mentalitatii NATO', inclusiv prin serviciile ei de informatii, asa cum a demonstrat si in cazul crizei declansate la 11 septembrie 2001 , cand a actionat ca membru 'de facto' al Aliantei;

 serviciile de informatii din Romania sunt compatibile cu standardele NATO, din perspectiva 'amenintarilor comune, principiilor comune si valorilor comune';

pericolele si amenintarile la adresa tarii noastre sunt comune cu cele care se manifesta la adresa NATO;

 prin includerea Romaniei si a serviciilor sale de informatii, NATO va castiga un plus de securitate, profesionalismul serviciilor romanesti reprezentand un aport suplimentar la securitatea de ansamblu a Aliantei, din punctul de vedere al capacitatii operationale si al cooperarii.

Admiterea Romaniei in NATO este unul dintre cele mai complexe si dificile obiective pe care tara noastra si le-a propus in decursul istoriei sale. Din acest punct de vedere, ' momentul Praga ', noiembrie 2002, nu trebuie privit ca o rascruce capitala, in functie de care Romania si-ar putea reaseza sau reorienta optiunile strategice de politica externa si securitate. Aceste optiuni sunt clare, iar integrarea in NATO, ca si aderarea la UE, constituie tinte pe care Romania si le-a asumat ireversibil.

Nota : Prezentarea de mai sus a fost redactata in cooperare cu Serviciul Roman de Informatii (SRI)

Sie.ro