Rolul institutiilor in democratie

Rolul institutiilor in democratie

Institutia este definita ca organ sau unitate (de stat) care indeplineste anumite functii (administrative, economice, politice, etc.) si cuprinde un anumit domeniu de activitate. Przeworski afirma ca " solutiile compromisului democratic constau in institutii".[1]

Statul cuprinde institutii vizibile si reguli invizibile care guverneaza comportamentul oficialilor si politicile statale. La un moment dat s-a considerat ca institutiile vizibile ale statului erau principala forta care modelau relatiile sociale, culturile etatice aflate la baza acestor institutii. Institutiile vizibile sunt supuse reformei juridice si constitutionale, cea ce reprezinta sin qua non al democratiei.

Potrivit lui Przeworski aspectele cele mai importante ale institutiilor sunt:[2]

Relatia dintre executiv si legislativ;

Tipul sistemului electoral;

Rolul grupurilor de interese;

Daca noul sistem este unitar sau federal;

Daca legislativul este uni- sau bicameral;

Rolul si numarul comisiilor legislative;

Rolul controlului de constitutionalitate,

Limitele, daca exista, impuse regulii majoritatii.

Institutiile democratice au aparut mai devreme acolo unde si democratia a aparut mai devreme, dar la inceput ele s-au format sub forma de adunari locale.

Facand o incursiune in istoria participarii aflam ca la adunarile locale participau oameni liberi, nobili, care participau in mod direct la luarea unor decizii, discutarea unor probleme , in scopul obtinerii unui bine comun.

In jurul anilor 500 d. Hr. si 1000 d. Hr., vikingii se intalneau in spatii deschise , care erau delimitate de pietre mari verticale, iar in timpul adunarilor locale, cetateni liberi clarificau probleme, discutau, acceptau sau respingeau legi, religii si chiar isi dadeau acordul in privinta unui rege.

Atat pe teritoriul vikingilor cat si intre ei domnea egalitatea , pe atunci nestiind ce este democratia sau politica . Dar din pacate aceasta egalitate nu era pentru toti ci doar pentru oamenii liberi, mai jos de ei existau scalvi care, chiar daca erau eliberati ei tot depindeau intr-un mod direct sau indirect de stapani.

Egalitatea - averea - statut; aceasta expresie seminifica faptul caci chiar daca egalitatea si libertatea domne, de ele nu puteua sa beneficieze toti cetatenii, ci doar aceea care aveau un statut social ridicat, ce era determinat de avere.

De la adunarile locale vikingii au trecut la Adunarile Nationale. In secolul XV traditia participarii populare a evoluat, regele incepand sa convoace intalniri ale reprezentantilor (nobilii, clerul, orasenii liberi, oameni de rand). Astfel a luat nastere primul parlament reprezentativ si acesta a fost in Anglia, in secolul XIII, iar in secolul XVIII parlamentul a evoluat, ajungand la un sistem constitutional.

Asociatiile cu scopuri politice au aparut mai tarziu, erau mai mult sau mai putin acceptate, erau uneori considerate de cetateni intolerabile, dar ele reuseau mereu sa existe " iesind din necunoscut la lumina zilei". Iar corpurile politice ce erau numite " fictiuni" au devenit partide politice.

In anul 1830, cand aristocratul francez Alexis de Tocqueville , a numit America ca fiind o democratie deoarece cele cinci institutii erau deja existente, in timp

Institutiile nu apar toate odata intr-o tara ci cu timpul, istoria ne arata ca si in secolul XX, sufragiul universal era negat atat in teorie cat si in practica guvernamentala democrata si republicana.

Sufragiul universal- deosebeste democratia reprezentativa moderna de alte tipuri de democratii.

Institutiile doresc implicarea Guvernul mai mult deoarece uneori este necesar si nu numai sa plateasca pensi , sa educe copiii, etc.

La inceputul secolului XVI, Machiavelli constata ca functionalitatea institutiilor democratice depindea, intr-un mod fundamental de caracterul indivizilor.

Revenind la ultimile decenii, in timpul comunismului institutiile erau privite cu o deosebita neincredere din partea cetatenilor , odata cu venirea democratiei oamenii au inceput sa prinda incredere in institutiile politice. Datele empirice arata ca increderea in institutii este influentata de modul in care este perceput gradul de performanta a actului de guvernare.

Deasemenea, institutiile sunt cele care promoveaza democratia, care o sustin, mai exact consider ca institutiile sunt intr-un anumit fel suportul democratiei.

Rousseau considera ca statul nu reprezinta un asamblu de institutii politice, ci un corp politic in care indivizii sunt obligati sa se supuna legilor.[6]