Rolul sefului statului conform constitutiilor Romaniei, Frantei si Italiei

Rolul sefului statului conform constitutiilor Romaniei, Frantei si Italiei

Institutia sefului de stat isi are obarsia in chiar istoria lumii, a sistemelor statale. Din totdeauna colectivitatile umane organizate au avut un sef, recunoscut sau impus, in contextul imprejurarilor istorice. Cu atat mai mult, statele, concepute ca mari colectivitati umane, grupate pe teritorii mai mult sau mai putin intinse, delimitate prin frontiere, au cuprins in sistemul organizarii lor politice si institutia sefului de stat.

Explicarea institutiei sefului de stat presupune intelegerea corecta a relatiei popor (natiune) organizare statala a puterii. Explicarea institutiei sefului de stat trebuie realizata in functie de structura executivului si de locul sefului de stat in acest executiv.

Este interesanta o observatie in sensul careia intre sefii de state exista diferentieri evidente, iar "presedintele Republicii franceze nu are decat putine trasaturi comune cu cel al Republicii italiene" .

Incepem aceasta lucrare prin a va prezenta cum se face alegerea presedintilor din cele trei state.

In Italia presedintele Republicii este ales de ambele Camere ale Parlamentului pe termen de sapte ani spre deosebire de Franta si Romania care isi aleg presedintele pe termen de cinci ani.Tot spre deosebire de Italia, cei care aleg presedintele in Romania si in Franta sunt cetatenii prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat.Este declarat ales candidatul care a intrunit, in primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegatorilor inscrisi in listele electorale.In cazul in care niciunul dintre candidati nu a intrunit aceasta majoritate, se organizeaza al doilea tur de scrutin, intre primii doi candidati stabiliti in ordinea numarului de voturi obtinute in primul tur. Este declarat ales candidatul care a obtinut cel mai mare numar de voturi.Dar nu toti cetatenii au drept de vot ci numai cei care au implinit varsta de optisprezece ani.O alta deosebire intre Italia si Romania este varsta care trebuie sa o aiba candidatul la functia de Presedinte.In Italia orice cetatean care are implinita varsta de cincizeci de ani si se bucura de drepturile civile si politice poate fi ales Presedinte al Republicii pe cand in Romania orice cetatean care se bucura de drepturile civile si politice poate candida la functia de Presedinte al Romaniei dar trebuie sa fi implinit varsta de treizeci si cinci de ani.Pe cand in Franta alegerea Presedintelui se face ca si in Romania.

Prezentarea rolului Presedintelui Italiei conform constitutiei.Este seful statului si reprezinta unitatea nationala.El poate trimite mesaje celor doua Camere.El fixeaza alegerile si stabileste prima intrunire a Parlamentului.Presedintele autorizeaza prezentarea proiectelor de lege apartinand initiativei Guvernului; promulga legile si emite decretele cu valoare de lege ca si regulamentele;fixeaza referendumul popular in cazurile prevazute de Constitutie; el numeste, in cazurile prevazute de lege, functionarii de stat; acorda decoratii; acrediteaza si primeste reprezentantii diplomatici;ratifica tratatele internationale, dupa autorizarea prealabila a Camerelor, daca acest lucru este prevazut; este Comandantul fortelor armate si prezideaza Consiliul Suprem al Apararii, constituit conform legii. In atributiile sale intra si declararea starii de razboi, dupa deliberarea Camerelor. Presedintele prezideaza Consiliul Superior al Magistraturii. El are dreptul de gratire si de a comuta pedepsele.

Presedintele Republicii poate, dupa instiintarea presedintilor celor doua Camere, sa dizolve una sau ambele Camere. El nu poate exercita acest drept in ultimele sase luni ale mandatului sau. Nici un act al Presedintelui Republicii nu este valabil daca nu este contrasemnat de ministrii care l-au propus si care isi asuma astfel responsabilitatea.

Actele care au valoare legislativa si celelalte acte de competenta presedintelui sunt, de asemenea, contrasemnate de presedintele Consiliului Ministri. Presedintele Republicii nu raspunde de actele savarsite in exercitiul functiilor sale decat in cazurile de inalta tradare sau atentat contra Constitutiei. In aceste cazuri, el este pus sub acuzatie de catre Parlament in sedinta comuna, cu o majoritate absoluta membrilor sai.

Prezentarea rolului Presedintelui Frantei. Este seful de stat ales al Frantei si detinatorul titlului de co-principe al Andorrei si Marele Maestru al Legiunii de Onoare.

Din cele cinci republici franceze, patru au avut un presedinte ca sef al statului, facand astfel din postul de presedinte francez, cel mai vechi post de presedinte din Europa care a existat de-a lungul istoriei intr-o forma sau alta. In fiecare constitutie franceza puterile presedintelui, precum si functiile si indatoririle sale si relatia cu guvernul au fost diferite.

Spre deosebire de cele mai multe dintre celelalte posturi de presedinte al natiunilor europene, postul de presedinte al Frantei este unul foarte puternic din punct de vedere politic, in special in ceea ce priveste politica externa. Cu toate ca procesul legislativ este efectuat si supervizat de Primul ministru si de catre parlament, presedintele Frantei are o influenta semnificativa asupra acestuia, fie in mod formal, fie datorita puterilor constitutionale. Presedintele ocupa cea mai importanta functie in stat si surclaseaza toti ceilalti politicieni. Probabil cea mai importanta putere a presedintelui este aceea de a alege primul ministru. Totusi, deoarece doar Adunarea Nationala are puterea de a demite guvernul primului ministru, presedintele este fortat sa numeasca un prim ministru ce are sprijinul majoritatii adunarii. Cand majoritatea Adunarii Nationale este din spectrul politic opus presedintelui situatia se numeste coabitare. In acest caz, puterile presedintelui sunt diminuate, deoarece puterea de facto apartine primului ministru si a Adunarii Nationale care il sprijina. Totusi, conventia constitutionala este ca presedintele sa se ocupe de politica externa, cu toate ca trebuie sa lucreze in acest domeniu cu Ministrul de Externe. Cand majoritatea Adunarii Nationale este de aceeasi parte a spectrului politic cu presedintele, acesta poate avea un rol mai activ si, in realitate, dirijeaza politica guvernului. Primul ministru este in cele mai multe situatii prima victima in cazul in care administratia devine nepopulara, presedintele putand sa in ceara demisia fara ca acesta sa poata refuza.

Presedintele are puterea de a promulga legile: in acest domeniu presedintele are o putere limitata de veto, el putand propune doar o data reintoarcerea legii in parlament; Presedintele poate de asemenea trimite legea spre verificare Consiliului Constitutional;

Presedintele are puterea de a dizolva Adunarea Nationala. Poate propune, in anumite conditii, aprobarea legilor prin referenum national; Presedintele numeste anumiti oficiali (cu acordul guvernului); numeste anumiti membrii ai consiliului Constitutional; el are un rol de reprezentare si primeste ambasadorii straini;

Presedintele poate pardona (dar nu poate amnistia) persoanele condamnate si poate usura sau suprima sentintele criminale. Aceasta era de o importanta capitala in perioada in care Franta opera pedeapsa capitala, condamnatii la moarte cerand in general comutarea sentintei la inchisoare pe viata.

Toate deciziile presedintelui trebuie contrasemnate de primul ministru, cu exceptia deciziei de dizolvare a Adunarii Nationale.

Exista o tradite de o asa numita 'amnestie prezidentiala' care are loc atunci cand presedintele si Adunarea Nationala sunt alese din cadrul aceluiasi partid politic. Aceasta este o lege ce autorizeaza presedintele sa desemneze anumiti indivizi, ce au comis anumite infractiuni, carora sa le fie amnistiate pedepsele. Se considera ca astfel de legi permit reducerea suprapopularii inchisorilor, dar totodata metoda este criticata deoarece se considera ca incurajeaza comiterea de infractiuni rutiere inaintea perioadei alegerilor. Diferenta dintre amnistie si pardon prezidential este ca prima elimina consecintele urmatoare ale sentintei, ca si cum infractiunea nu a fost comisa, in timp ce a doua doar termina sentinta, fara insa de a elimina eventualele consecinte.

Alegerea Presedintelui Republicii Franceze: metoda de alegere este in doua tururi de scrutin, presedintele ales avand nevoie obtinerea majoritatii din numarul de voturi exprimate. In cazul in care din primul tur nici un candidat nu a obtinut majoritatea, se organizeaza un al doilea tur de scrutin intre primii doi candidati. Dupa ce presedintele este ales, acesta urmeaza o procedura solemna de investitura. In caz de deces, demisie sau de imposibilitate a exersarii functiei constatata de catre Consiliul Constitutional, Presedintele Senatului asigura interimatul, adica asigura functiile presedintelui, dar nu ocupa postul de presedinte, ceea ce inseamna ca acesta nu trebuie sa paraseasca postul de Presedinte al Senatului. Noi alegeri pentru functia suprema trebuie oganizate, nu mai repede de 20 de zile, dar nu mai tarziu de 35 de zile. Datorita faptului ca durata intre cele doua tururi de scrutin este de 15 zile, Presedintele Senatului nu poate exersa functia de Presedinte al statului mai mult de 50 de zile, perioada in care nu are dreptul sa dizolve Adunarea Nationala, sa initieze schimbari constitutionale sau sa ceara un referendum. In urma unui referendum din anul 2000, durata mandatului prezidential s-a redus de la 7 la 5 ani, iar primele alegeri pentru un cincinat prezidential au avut loc in anul 2002. Nu exista un numar limita de termene, astfel ca, fostul presedinte Chirac, care a fost ales pentru un septenat in 1995 si pentru un cincinat in 2002, a putut candida din nou la alegerile din 2007.

Pentru a fi admis ca un candidat oficial, candidatii potential trebuie sa primeasca sprijinul prin semnatura de la cel putin 500 oficiali alesi, in principal primari ai comunelor franceze. Numarul oficialilor alesi care pot semna este de aproximativ 45.000 din care aproximativ 36.000 sunt primari.

Prezentarea rolului Presedintelui Romaniei conform constitutiei.

Presedintele Romaniei reprezinta statul roman si este garantul independentei nationale, al unitatii si al integritatii teritoriale a tarii. El vegheaza la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice. In acest scop, Presedintele exercita functia de mediere intre puterile statului, precum si intre stat si societate.

Alegerea Presedintelui:

Presedintele Romaniei este ales prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat.Este declarat ales candidatul care a intrunit, in primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegatorilor inscrisi in listele electorale.In cazul in care niciunul dintre candidati nu a intrunit aceasta majoritate, se organizeaza al doilea tur de scrutin, intre primii doi candidati stabiliti in ordinea numarului de voturi obtinute in primul tur. Este declarat ales candidatul care a obtinut cel mai mare numar de voturi.

Durata mandatului:

Mandatul Presedintelui Romaniei este de cinci ani si se exercita de la data depunerii juramantilui. Presedintele Romaniei isi exercita mandatul pana la depunerea juramantului de Presedintele nou ales. Mandatul Presedintelui Romaniei poate fi prelungit, prin lege organica, in caz de razboi sau de catastrofa.

Numirea Guvernului:

Presedintele Romaniei desemneaza un candidat pentru functia de prim-ministru si numeste Guvernul pe baza votului de incredere acordat de Parlament. In caz de remaniere guvernamentala sau de vacanta a postului, Presedintele revoca si numeste, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului.

Consultarea Guvernului:

Presedintele Romaniei poate consulta Guvernul cu privire ;a problemele urgente si de importanta deosebita.

Atributiile Presedintelui Romaniei:

Presedintele Romaniei are de indeplinit urmatoarele atributii: in domeniul politicii externe de a desemna un candidat pentru functia de prim-ministru, revoca si numeste pe unii membri ai Guvernului,se consulta cu Guvernul in privinta pricipalelor probleme,adreseaza mesaje Parlamentului, referitoare la pricipalele probleme politice ale natiunii,acorda gratierea individuala, confera decoratii si titluri de onoare; in domeniul politicii externe el are atributia de a incheia tratate internationale in numele Romaniei, negociate de Guvern, aproba infiintarea, desfiintarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice; in domeniul apararii el este comandantul fortelor armate si are functia de presedinte al Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, declara cu aprobarea Parlamentului, mobilizarea fortelor armate.

Masuri exceptionale:

Presedintele Romaniei instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenta in intreaga tara ori in unele unitati administrativ-teritoriale si solicita Parlamentului incuviinatarea masurii adoptate, in cel mult cinci zile de la luarea acesteia. Daca Parlamentul nu se afla in sesiune, el se convoaca de drept in cel mult 48 de ore de la instituirea starii de asediu sau a starii de urgenta si functionarea pe toata durata acestora.

Din prezentarile facute mai sus ne dam seama ca exista multe asemanari mai ales intre rolul Presedintelui Romaniei si Presedintelui Frantei.Dar sunt si asemanari cu cel al Italei acestea fiind rolul de reprezentare a statului pe care il conduce, de asemenea toti trei au rolul de a veghea la respectarea constitutiei; de garantare a independentei nationale, al integritatii teritoriului si al respectarii acordurilor comunitatii si al tratatelor.

Toti trei au rolul de a promulga legile si de a fixa referendumul popular in cazurile prevazute de constitutiile din fiecare stat. Tot la categoria asemanari intre rolurile presedintilor statelor Italia, Franta respectiv Romania intra si rolul de reprezentare a statului si de a primii delegatii oficiali ai celorlalte state, de a ratifica tratatele internationale, precum si rolul de Comandant suprem al armatei precum si dreptul de gratiere.

Asemanarile intre cele trei institutii atrag cu ele si o serie de deosebiri, cum ar fi:

In Franta nu conteaza numarul de mandate al unui presedinte pe cand in Romania numarul maxim de mandate este de doua, tot o deosebire este ca in Franta candidatul la presedintie trebuie sa stranga un numar de semnaturi de la alesii locali in schimb in Romania trebuie sa strangi un numar de semnaturi doar daca esti candidat independent, dar si atunci de la cetatenii Romaniei.

O alta diferenta este ca in Franta exista un organ constitutional numit Adunarea Nationala care are putere legislativa pe cand in romania si Italia Parlamentul are functia legislativa. Adunarea Nationala nu este altceva decat un Parlament unicameral.In italia spre deosebire de celelalte doua state Presedintele poate dizolva cele doua camere.Si tot o deosebire intre Italia si celelalte doua state este faptul ca nici un act al presedintelui nu este valabil daca nu este semnat de catre ministrii care l-au ales.

In Franta presedintele are puterea de a numi si revoca pe primul-ministru, dar in Romania presedintele are dreptul de al propune pe primul-ministru, pe cand in Italia nu exista acest drept.