Rusia si "Politica Europeana de Vecinatate"; Summit-urile UE-Rusia de dupa aparitia "Politicii Europene de Vecinatate"

Rusia si "Politica Europeana de Vecinatate"; Summit-urile UE-Rusia de dupa aparitia "Politicii Europene de Vecinatate"

Desi Rusia si-a exprimat nemultumirea in legatura cu includerea ei in "Politica Europeana de Vecinatate", liderii rusi afirmand ca prin includerea in aceasta politica Rusia "devine un simplu obiect al politicii exterioare a UE si nu un partener"[1], aceasta va coopera totusi cu Uniunea Europeana prin intermediul dialogului politic. Acest dialog va fi vizibil mai ales prin summit-urile UE-Rusia incepand cu anul 2005. Chiar daca summit-urile nu au dus nici pana in prezent la negocierea si semnarea unui nou "Acord de Parteneriat si Cooperare", care sa fie adaptat evolutiilor din ultima perioada, ele au un rol important. Astfel, prin intermediul acestora, cele doua parti au ocazia sa-si expuna punctul de vedere, sa identifice interesele comune si sa incerce sa adopte masuri care sa aduca avantaje reciproce.

a. Aspecte ale "Politicii Europene de vecinatate" in ceea ce priveste Rusia

Primele interventii ale UE in sprijinirea Rusiei au fost prin intermediul programului TACIS[2](ce a inclus intreg spatiul ex-sovietic). Scopul sau a fost sa sprijine Rusia in trecerea sa la economia de piata. Cele mai multe proiecte ale TACIS (aprox. 40%) s-au derulat in sectorul economic. Acestea au avut in vedere urmatoarele elemente: energia (prin modernizarea retelelor de transport ale petrolului si gazelor naturale, precum si prin promovarea inovatiilor tehnologice), problemele de mediu (promovarea surselor alternative de energie si adoptarea unor standarde internationale de protejare a mediului) sau infrastructura (modernizarea drumurilor, podurilor si porturilor).TACIS a derulat si o serie de proiecte in domeniul turismului, in sectorul bancar sau al asigurarilor sociale. De asemenea, programul a urmarit si sprijinirea dezvoltarii societatii civile, a unei culturi bazate pe democratie si respectarea Drepturilor Omului. Au fost promovate si o serie de proiecte de cercetare-dezvoltare, incluzandu-se aici initiativele din programele TEMPUS sau Erasmus. Cele mai multe fonduri alocate Rusiei prin TACIS au fost utilizate in intervalul 2000-2006.

Avand in vedere rezultatele pozitive ale implementarii "Politicii Europene de Vecinatate" din primii sai ani, Comisia Europeana a ajuns la concluzia ca trebuie sa se adopte noi masuri pentru ca aceasta politica sa fie pusa in aplicare mai profund. Ceea ce s-a putut remarca a fost capacitatea Uniunii Europene de a dezvolta o politica externa complementara procesului de extindere, care sa aiba drept scop promovarea unor reforme . "Politica Europeana de Vecinatate" a primit, pentru anul 2007-2013, o noua modalitate de implementare, si anume "Instrumentul European de Vecinatate si Cooperare".

In urma concluziilor sale, Comisia a organizat, in septembrie 2007, o conferinta la care au participat, prima data, atat reprezentanti ai UE, cat si cei din tarile partenere ale acesteia. Datorita discutiilor purtate aici, reprezentantii UE au constatat ca "Politica Europeana de Vecinatate" trebuie sa ofere mai multa flexibilitate si diferentiere, dat fiind faptul ca aceasta "inglobeaza tari diferite intr-o singura politica" . "Politica Europeana de Vecinatate" trebuie sa tina cont de situatia politica a tarilor-partenere, de dezvoltarea economica a acestora, dar si de dorinta acestora de a fi partenere ale UE. De aceea, la 5 decembrie 2007, Comisia a lansat comunicarea numita "O Politica Europeana de Vecinatate viguroasa" . Aceasta noua orientare viza "o apropiere coerenta a UE fata de diversii parteneri, demonstrand ca intreaga Uniune este pe deplin angajata in relatii stranse cu toti vecinii sai" .

In ceea ce priveste relatia cu Rusia, Strategia si Rapoartele de tara pleaca de la premisa ca cele 4 Spatii Comune, conceptul de "Politica europeana de vecinatate" si Strategia Europeana de Securitate sunt intarite prin colaborarea permanenta dintre cele doua parti. Comisia Europeana considera ca acestea "pot conduce la o apropiere mai concreta si mai solida de Rusia" .

"Country Strategy Paper"[8], alaturi de "Instrumentul European de Vecinatate si Cooperare" incearca sa descrie domeniile si modul in care se va realiza Parteneriatul Strategic dintre UE si Rusia, incluzand si sprijinul financiar al UE pentru implementarea unor programe (este vorba despre Instrumentul pentru Democratie si Drepturile Omului, Instrumentul pentru Securitatea Nucleara si diverse programe tematice).

Conform cu datele furnizate in " Country Strategy Paper", se poate observa ca se doreste (in intervalul 2007-2010) o cooperare mai stransa in cel putin 3 din cele 4 Spatii Comune (sunt vizate Spatiul Economic, Spatiul Libertatii, Securitatii si Justitiei,Spatiul Cercetarii si Educatiei).

In domeniul economic, intentia este de diversificare a economiei rusesti pentru ca ea sa devina mai atractiva pentru investitorii europeni. Nu in ultimul rand, este foarte important ca economia Rusiei sa se bazeze pe inovatiei si progres tehnologic pentru ca produsele sa se integreze mai usor pe piata europeana, contribuind la intensificarea relatiilor comerciale cu UE.

Cum sectorul energetic este o componenta esentiala a economiei din Rusia, se urmareste in primul rand respectarea intereselor comune ale celor doua parti (legate mai ales de stabilitatea preturilor si securitatea energetica). Prin realizarea cooperarii in materie de energie, Rusia isi poate oferi resursele pe piata europeana, iar UE ii poate furniza capital si noi tehnologii. Tot in legatura cu securitatea energetica, nu poate fi neglijata nici problema energiei nucleare. Uniunea Europeana este interesata sa insiste pe continuarea dialogului pe probleme nucleare, incercand sa incheie un acord cu Rusia in ceea ce priveste comertul cu materiale nucleare.

Discutiile in privinta transporturilor vin in continuarea "Dialogului pe tema transporturilor" (incheiat in anul 2005)[9], care s-a constituit in 5 grupuri de lucru : strategii de transport si parteneriatul din sectoarele public/privat, securitatea transporturilor, transportul aerian, transportul maritim si fluvial, drumuri si transportul feroviar". Acestea au in vedere modernizarea retelelor de transport transeuropene spre Rusia.

Cooperarea dintre UE si Rusia in cadrul Spatiului Libertatii, Securitatii si Justitiei se bazeaza pe "Consiliul de Parteneriat Permanent al Justitiei si Afacerilor interne", care a stabilit urmatoarele prioritati pentru viitor: "terorismul, criminalitatea prin Internet, cooperarea judiciara, problemele legate de frontiere si traficul de droguri"[10]. Acestea vor fi analizate in cadrul "Planului de Actiuni Comune pentru combaterea crimei organizate", EUROPOL, EUROJUST, precum si in cadrul colaborarii dintre FRONTEX si Serviciul Federal pentru securitatea frontierelor din Rusia.

Dialogul pe tema Drepturilor Omului va fi continuat in cadrul deja fixat de Consiliul Europei si OSCE, urmarindu-se respectarea normelor si standardelor internationale. Atat UE cat si Rusia vor implica si ONG-urile in acest dialog.

Referitor la Spatiul Cercetarii si Educatiei, se are in vedere consolidarea unui "spatiu intelectual, stiintific si cultural, care sa-i permita Rusiei sa devina o parte semnificativa a unei macro-regiuni bazate pe cunoastere".[11] Totodata, s-a discutat si despre continuarea colaborarii intre sistemele de navigatie GLONASS si GALILEO, urmarindu-se ca, pe viitor, sistemul GLONASS sa poata fi utilizat si in serviciile civile.

Tot in baza "Instrumentului European de Vecinatate si Cooperare" poate fi inclus si "National Indicative Programme 2007-2010", care are drept scop "sa orienteze planificarea si identificarea unei cooperari financiare cu Rusia in cadrul unor domenii prioritare, menite sa intareasca parteneriatul strategic dintre UE si Rusia in cat mai multe domenii de interes strategic" . Acestea au in vedere fiecare dintre cele 4 Spatii Comune, astfel:

• Spatiul Economic Comun trebuie sa favorizeze dezvoltarea unei piete economice deschise si integrate
• Spatiul Libertatii, Securitatii si Justitiei trebuie sa faciliteze libera circulatie a persoanelor, fara a se neglija insa masurile de lupta impotriva criminalitatii transfrontaliere si a terorismului
• Spatiul Securitatii Externe trebuie sa promoveze cooperarea in solutionarea unor conflicte regionale (locale) inainte ca acestea sa se transforme in amenintari la nivel global
• Spatiul Cercetarii si Educatiei trebuie sa faciliteze dialogul dintre cetatenii Uniunii Europene si cetatenii rusi, pentru a se evidentia existenta unei mosteniri culturale si intelectuale comune.

Nu in ultimul rand, programul urmareste si colaborarea in directia garantarii "stabilitatii, redresarii si dezvoltarii unor regiuni" (este vorba mai ales de enclava Kaliningrad).

Comisia Europeana a hotarat ca implementarea Parteneriatului Strategic cu Rusia sa se realizeze prin intermediul "Instrumentului European de Vecinatate si Cooperare". Acesta include "Instrumentul pentru Securitatea Nucleara, cel pentru Democratie si Drepturile Omului, Instrumentul pentru Stabilitate" si o serie de programe de cooperare.

Instrumentul pentru Securitatea Nucleara asigura asistenta pentru intervalul 2007-2013, avand drept scop cresterea securitatii instalatiilor nucleare civile,dar si reducerea riscului de poluare (cauzat de existenta unor vechi submarine din flota arctica).

Instrumentul pentru Democratie si Drepturile Omului are urmatoarele obiective: cresterea rolului societatii civile in promovarea drepturilor si libertatilor, prevenirea conflictelor, precum si acordarea sprijinului celor ce au fost victime ale represiunii sau abuzurilor.

Instrumentul pentru Stabilitate trebuie sa actioneze in situatii precum crize politice, dezastre provocate de oameni sau dezastre naturale. Acest instrument are rolul de a permite Uniunii Europene sa contribuie la prevenirea izbucnirii unor conflicte violente, precum si la lupta impotriva traficului cu arme si a crimei organizate, ce pot aparea in regiunile transfrontaliere. Se poate spune ca acest instrument contribuie la intarirea cooperarii in cadrul Spatiului Libertatii,Securitatii si Justitiei , precum si in cadrul Spatiului Comun al Securitatii Externe.

In ceea ce priveste programele de cooperare propuse de UE Rusiei, acestea vizeaza atat programele incluse in "Instrumentului European de Vecinatate si Cooperare" (cele mai cunoscute sunt cele pentru M.Baltica si M.Barents, "Karelia"-pentru sud-estul Finlandei si Rusia si cele care cuprind Lituania, Polonia si Rusia, vizand promovarea dezvoltarii economice si sociale, imbunatatirea protectiei frontierelor sau schimburi de experienta), cat si programele care cuprind Rusia si intreaga ei vecinatate (acestea includ programele TEMPUS si Erasmus).

Mai exista si o alta serie de programe, asa-numitele programe tematice, care incearca sa actioneze in cadrul fiecarui spatiu comun. Astfel, programul dedicat migratiei si azilului (incluzand aici si lupta impotriva migratiei ilegale si a traficului de persoane) actioneaza in Spatiul Comun al Libertatii, Securitatii si Justitiei,dar si in cel al Securitatii Externe). Un alt program, ce are ca scop protejarea mediului si managementul resurselor naturale, vine sa sustina Spatiul Economic Comun, in timp ce programul "Investind in oameni" se adreseaza Spatiului Comun al Educatiei si Cercetarii.

b. Summit-urile UE-Rusia de dupa lansarea " Politicii Europene de vecinatate"

Dupa lansarea ideii conform careia "Politica de Vecinatate este unul din pilonii Parteneriatului Strategic" [15]dintre UE si Rusia, cele doua parti au hotarat sa coopereze in baza celor 4 Spatii Comune stabilite in anul 2003 (la Summit-ul de la Sankt-Peterburg).

In iunie 2005, la summit-ul de la Moscova, se vor adopta, prin intermediul asa-numitelor "Road maps", mijloacele de implementare ale celor 4 spatii comune (vezi Anexa 3). Specialistii au spus ca aceste documente sunt valoroase din mai multe motive. Printre acestea, cele mai vehiculate sunt: "continuarea traditiei Actului Final de la Helsinki (1975), aluzia la tratatele internationale adoptate de Rusia si de Uniunea Europeana, stabilirea de norme si obiective a caror respectare/atingere poate fi verificata prin sistemele de justitie din Rusia si din Uniunea Europeana"[16].

Acest summit a reprezentat si o ocazie pentru cele doua parti pentru a stabili care va fi viitorul Acordului de Parteneriat si Cooperare dupa expirarea acestuia (in anul 2007). Partea rusa va acuza UE ca este "mult prea orientata spre interior, spre integrarea europeana si nu vede Rusia decat ca pe o sursa de petrol si gaze naturale" , nu ca pe un partener cu drepturi egale, ci ca pe un simplu element al politicii sale de vecinatate. In replica, UE va acuza Rusia ca este mai degraba orientata catre Asia, dar ca totusi parteneriatul dintre ele trebuie sa continue, pentru ca Europa nu-si doreste la granite "o Rusie izolata si instabila" . De aceea, Acordul de Parteneriat si Cooperare va fi considerat adesea un act "care nu tine cont de evolutia relatiilor dintre cele doua parti, fiind mai degraba o apropiere tehnocratica decat politica" .

Pentru a intelege semnificatia parteneriatului dintre cele 2 parti, trebuie sa stim la ce se refera fiecare dintre aceste spatii comune.

Spatiul Economic Comun are la baza ideea conform careia "piata europeana si cea rusa sunt practic complementare: statele membre ale Uniunii Europene au o economie bazata in principal pe cunoastere, care are nevoie sa-si asigure dezvoltarea pe termen lung, in timp ce Rusia este o economie emergenta, care necesita o baza de cunoastere capabila sa-i exploateze resursele prin intermediul stiintei si a unei tehnologii avansate"[20]. Datorita constientizarii acestei realitati, s-a stabilit ca principalul obiectiv al acestui spatiu comun sa fie "crearea unei piete deschise intre Uniunea Europeana si Rusia" . Piata trebuie sa asigure urmatoarele avantaje:

• cresterea oportunitatilor pentru operatorii economici
• incurajarea comertului si investitiilor
• consolidarea cooperarii in domenii precum energia, transporturile, tehnologiile de informare si comunicare, agricultura, aeronautica, cercetarea si dezvoltarea, politica macroeconomica, serviciile financiare, protejarea proprietatii intelectuale si a mediului
• introducerea diferitelor reforme
• promovarea competitivitatii economice

In sectorul transporturilor, Consiliul a adoptat negocierea unei legislatii privind Acordul asupra sistemului de navigare al satelitilor (Galileo/Glonass) inca din 1999. Desi negocierile nu s-au bucurat de o atentie prea mare, totusi pregatirile de a le readuce in discutie "pornind de la o noua baza sunt in desfasurare" .

Al-II-lea Spatiu Comun (al Libertatii, Securitatii si Justitiei) urmareste obtinerea unor avantaje pentru ambele parti. De exemplu, acestea au ajuns la un acord asupra facilitarii obtinerii vizelor, destinat atat cetatenilor din statele Uniunii, cat si cetatenilor Federatiei Ruse (acordul urmarea mai ales simplificarea procedurii de obtinere a acestor vize) . De aceea, acordul are drept scop prevenirea imigratiei ilegale de la granita dintre UE si Rusia.

Referitor la problema securitatii, in anul 2003 s-a incheiat un acord de cooperare intre EUROPOL si Rusia, menit sa asigure circulatia de informatii strategice intre cele 2 parti, lupta impotriva terorismului, cooperarea in managementul crizei sau cooperarea in domeniul protectiei civile.

In cadrul acestui spatiu s-a discutat si despre necesitatea protejarii Drepturilor Omului. Aceasta discutie a intervenit mai ales pe fundalul situatiei populatiei din Cecenia si Caucazul de Nord, dar a avut in vedere si teme precum libertatea de exprimare, societatea civila din Rusia sau legislatia privind organizarea alegerilor.

Spatiul Securitatii Externe a fost creat din intelegerea faptului ca Uniunea Europeana "are un mare interes in a se coaliza cu Rusia pentru a asigura stabilitatea pe continentul european" , in special la granita cu Rusia. Cand s-a ajuns la aceasta concluzie s-au adus in prim-plan conflictele din Osetia, Abhazia sau situatia enclavei Nagorno-Karabah. In acelasi timp, Rusia poate fi un partener pentru Uniunea Europeana in cadrul colaborarii acesteia cu organizatii precum ONU, OSCE sau Consiliul Europei, implicate in rezolvarea problemelor amintite mai sus.

Ca si celelalte 3 spatii comune, si Spatiul Cercetarii si Educatiei are o importanta deosebita pentru cooperarea dintre Uniunea Europeana si Rusia. In domeniul cercetarii, cele doua parti au cazut de acord asupra urmatoarelor obiective:

• dezvoltarea societatii bazate pe cunoastere
• promovarea competitivitatii in sectorul economic pe baza implementarii celor mai avansate tehnologii
• consolidarea relatiei dintre cercetare si inovatie
• incurajarea investitorilor mici si mijlocii din domeniul cercetarii si inovatiei

Stabilirea acestor obiective a fost posibila in primul rand datorita capacitatii Rusiei de a fi "cel mai bun participant la Programul European pentru Cercetare si Dezvoltare, in cadrul caruia s-au putut fixa si implementa mai multe planuri de actiune in mai multe domenii, printre care: energia, nanotehnologiile, spatiul, aeronautica, schimbarile climatice, sanatatea"[24]. UE a considerat ca Rusia merita sa fie sprijinita in procesul de reformare al invatamantului superior prin intermediul mai multor programe, cum ar fi Tempus, Erasmus sau Programul pentru Tineret. Aceste programe au ca scop principal "sa incurajeze integrarea si cooperarea stransa in interiorul unui cadru al Spatiului European al Invatamantului Superior, in acord cu prevederile Procesului Bologna" . Cooperarea se va axa pe:

• adoptarea unor niveluri comparabile de instruire in cadrul invatamantului superior
• stimularea mobilitatii academice
• colaborarea in vederea asigurarii unui invatamant de calitate
• incurajarea invatarii pe tot parcursul vietii
• adaptarea sistemului de invatamant superior la cerintele de pe piata muncii
• crearea unui invatamant superior atractiv, atat in spatiul UE, cat si in Rusia.

Si aria culturala ocupa un loc important in cadrul Spatiului Comun al Educatiei si Cercetarii. Acesta este motivul pentru care Uniunea Europeana si Rusia au hotarat sa stabileasca impreuna urmatoarele obiective:

• promovarea mobilitatii artistilor si a dialogului intercultural
• buna cunoastere a istoriei si culturii, atat a statelor membre UE, cat si a Rusiei
• dezvoltarea cooperarii dintre industriile cu profil cultural din UE si cele din Rusia pentru a le creste impactul economic si cultural

In anul 2006, cu o luna inaintea desfasurarii summit-ului de la Helsinki (ce urma sa se desfasoare in luna noiembrie), Comisarul pentru Relatii Externe si Politica Europeana de Vecinatate, Benita Ferrero-Waldner, a facut o vizita la Moscova, cu ocazia deschiderii Institutului European. Vizita este semnificativa in contextul in care aceasta a trasat principalele obiective ale summit-ului care urma sa aiba loc, oprindu-se mai ales asupra inceperii negocierilor pentru semnarea unui nou Acord de Parteneriat si Cooperare. Comisarul european a precizat ca pentru viitor, nu mai este suficient ca UE si Rusia sa colaboreze numai in lumina celor 4 Spatii Comune, ci trebuie sa formuleze un nou cadru pentru Acordul de Parteneriat si Cooperare, care sa reflecte schimbarile petrecute in ultimii ani si care "sa dea o noua intensitate relatiilor UE-Rusia".[26] Cele mai importante parti ale noului acord trebuie sa se refere la un nou dialog pe tema energiei, a justitiei si pe o cooperare mai stransa in domeniul securitatii si politicii externe.

Summit-ul din noiembrie a atras atentia asupra progreselor facute de UE si Rusia in privinta schimburilor economice si investitiilor. In plus, a fost din nou atinsa problema cooperarii energetice si s-a insistat asupra intaririi cooperarii in cadrul Spatiului Comun al Libertatii, Securitatii si Justitiei. Reprezentantii celor doua parti au reafirmat "importanta contactului direct intre oameni ca baza a parteneriatului strategic" , insistand asupra interactiunii din sectorul educatiei si cel cultural. Chiar daca au fost abordate si alte probleme de interes general, precum situatia din Balcanii de Vest, Iran, Georgia, Belarus sau Transnistria, summit-ul nu a facut posibil un acord menit sa lanseze negocierile pentru un nou cadru de colaborare intre UE si Rusia.

Apropierea termenului de expirare a Acordului de Parteneriat si Cooperare dintre Uniunea Europeana si Rusia a fost marcata de summit-ul de la Samara (organizat intre 17 si 18 mai 2007). Cu ocazia acestui summit, prin vocea Presedintelui Comisiei Europene, José Manuel Durao Barroso, Uniunea Europeana si-a exprimat dorinta de a continua parteneriatul cu Rusia: " Este nevoie sa continuam sa dezvoltam acest parteneriat strategic. Impreuna, putem avea un rol-cheie in a raspunde provocarilor globale cum ar fi securitatea energetica, schimbarile climatice, precum si in a gasi solutii pentru rezolvarea pasnica a conflictelor din vecinatatea apropiata sau a celor existente la nivel global [ . ] Uniunea Europeana doreste o cooperare constructiva si asteapta ca Rusia sa faca posibil acest lucru prin angajarea sa deplina in acest parteneriat" . Astfel, s-a decis ca parteneriatul sa continue in lumina obiectivelor care definesc cele 4 Spatii Comune. Summit-ul a stabilit cooperarea in urmatoarele puncte:

• pregatirea unui nou acord UE-Rusia, menit sa inlocuiasca Acordul de Parteneriat si Cooperare
• cooperarea in domeniul energetic si o mai buna comunicare in legatura cu cantitatile de petrol si gaze naturale
• implementarea protocolului de la Kyoto si pregatirea pentru negocierile legate de schimbarile climatice ce vor avea loc dupa 2012
• intarirea cooperarii in domeniul stiintei si educatiei
• cooperarea in domeniul libertatii, securitatii si justitiei, urmarindu-se intrarea in vigoare a acordului de facilitare a obtinerii vizelor
• stabilirea unor masuri concrete pentru diminuarea aglomerarii traficului de la granita dintre Uniune si Rusia, masuri care vor fi luate in domeniul cooperarii regionale
• probleme internationale comune, cum ar fi problema Kosovo, programul nuclear iranian sau situatia din Orientul Mijlociu.

Presedintele Comisiei Europene nu a ezitat sa reaminteasca progresele inregistrate in relatia dintre UE si Rusia mai ales in domeniul economic. Astfel, schimburile comerciale dintre cele doua parti au crescut semnificativ, Uniunea Europeana angajandu-se sa sprijine Rusia in aderarea la OMC. Nu in ultimul rand, s-au realizat pasi importanti in ceea priveste cooperarea transfrontaliera sau cooperarea din sectorul cultural si educational.

Pe langa aceste progrese, presedintele Barroso atrage atentia asupra dificultatilor existente inca in relatia dintre Uniune si Rusia. Acestea se refera, de exemplu, la "tensiunile dintre Rusia si Polonia (problema embargoului pe care Rusia l-a pus exporturilor de carne poloneze catre ea) sau dintre Rusia si Lituania (mutarea unei statui ridicate in cinstea Armatei Rosii)"[29], dar si la problema respectarii Drepturilor Omului (se face referirea la incalcarea libertatii presei, mai exact la uciderea unei jurnaliste ruse). Le precizeaza oficialilor rusi ca aceste conflicte privesc de fapt intreaga Uniune: "O problema a unui stat-membru este o problema a intregii Uniuni. Suntem o Uniune bazata pe principiile solidaritatii" . Semnaland aceste tensiuni din relatia UE-Rusia, Barroso revine asupra importantei dialogului politic deschis intre cele doua parti.

In ciuda multitudinii de probleme abordate, nici acest summit nu a condus la luarea unei decizii concrete in legatura cu semnarea unui nou acord de parteneriat intre UE si Rusia.

Anul 2008 aduce alte provocari in relatia UE-Rusia. In luna iunie a acestui an,a avut loc un alt summit UE-Rusia, la Khanty-Mansiisk, pe 26 si 27 iunie. Acest summit a avut drept scop inceperea negocierilor pentru un nou acord UE-Rusia, care sa reflecte schimbarile care au intervenit din 1997 incoace. Comisarul european pentru Relatii Externe si Politica Europeana de Vecinatate, Benita Ferrero Waldner, a tinut sa precizeze ca summit-ul trebuie sa contribuie la "extinderea acestui parteneriat prin promovarea intereselor comune si prin analizarea solutiilor pentru rezolvarea conflictelor inghetate din vecinatatea apropiata". Nu in ultimul rand, la acest summit s-au discutat probleme legate de interesele economice ale celor 2 parti, despre securitatea energetica, educatie, stiinta, schimbarile climatice sau criza alimentara.

Pe 4 iulie a avut loc o noua intalnire intre negociatorii Comisiei Europene si Rusia, intalnire menita sa relanseze un nou acord intre UE si Rusia. Acesta trebuia sa aiba in vedere un nou parteneriat, "bazat pe interesele comune ale celor doua parti si pe cooperarea in cadrul celor 4 Spatii Comune, dar cu o mai mare orientare pe cooperarea politica" .

Negocierile care ar fi trebuit sa inceapa au fost insa intrerupte de conflictul ruso-georgian, izbucnit in luna august. Acest conflict a reprezentat, asa cum s-a spus la reuniunea Consiliului European de la Bruxelles (organizat la 1 septembrie), "un moment de rascruce in relatiile dintre UE si Rusia. De aceea, Uniunea Europeana invita Rusia sa i se alature intr-un nou parteneriat bazat pe dialog, respectul legii si a principiilor recunoscute de Carta ONU si de catre OSCE". De partea cealalta, Rusia, prin vocea lui Vladimir Chizhov (ambasadorul Rusiei la Uniunea Europeana) si-a exprimat speranta ca "Uniunea Europeana sa adopte o pozitie unitara in relatia ei cu Rusia, pozitie care sa demonstreze dorinta sincera ca pe viitor parteneriatul strategic va functiona in continuare" . De asemenea, ambasadorul a declarat ca "Rusia are nevoie de un parteneriat cu Uniunea Europeana la fel de mult ca si aceasta".

Cu o luna inainte de summit-ul UE-Rusia, Comisarul european pentru Relatii Externe si Politica Europeana de Vecinatate, a declarat, in fata sedintei plenare a Parlamentului European (ce avea ca tema chiar relatiile UE-Rusia), ca "Parteneriatul UE-Rusia este unul plin de provocari, dar unul dintre cele mai importante din zilele noastre" . Pentru a aduce argumente in acest sens, Benita Ferrero -Waldner precizeaza faptul ca, pe de o parte, cele doua parti au interese comune, dar ca, pe de alta parte, sunt profund separate (este vorba de conflictul ruso-georgian, in care atitudinea Rusiei, aceea de a incalca integritatea teritoriala a Georgiei si a recunoaste Abhazia si Osetia de Sud). In ciuda distantelor dintre ele, UE si Rusia trebuie sa fie in continuare parteneri, principalele motivatii fiind cele de ordin geopolitic ( Rusia este un actor important pe scena internationala, fiind membra in organizatii precum ONU, OSCE si Consiliul Europei), dar si cele de ordin economic ( Rusia ocupa locul al III-lea in cadrul partenerilor comerciali ai UE, fiind o importanta piata de desfacere pentru produsele europene, dar si un partener esential in asigurarea securitatii energetice a statelor-membre).

La finalul discursului sau, Benita Ferrero -Waldner a insistat pe negocierea unui nou parteneriat UE-Rusia, plecandu-se de la premisa cooperarii din cadrul celor 4 Spatii Comune. Pentru continuarea acestui parteneriat, fiecare parte trebuie sa tina cont de anumite lucruri. Rusia trebuie sa inteleaga faptul ca trebuie sa trateze cu mai mult respect principiile dreptului international, mai exact importanta respectarii Drepturilor Omului, a integritatii teritoriale si a rezolvarii diferendelor pe cale pasnica. UE trebuie sa aiba o atitudine ferma, "sa nu se comporte ca si cum nu s-ar fi intamplat nimic si sa se asigure ca va actiona ca o singura forta in indeplinirea obiectivelor sale" . Numai asa UE va putea depasi criza economica mondiala si va putea sa ramana un actor cu un cuvant greu de spus pe scena internationala, dar si un partener de incredere.

Cu cateva zile inainte de summit-ul UE-Rusia de la Nisa, Consiliul Uniunii Europene a realizat o scurta trecere in revista a relatiilor UE-Rusia. Consiliul a profitat de aceasta ocazie pentru a reafirma importanta reluarii negocierilor pentru un nou "Acord de Parteneriat si Cooperare" cu Rusia. Cadrul pentru incheierea acestui nou acord trebuie sa fie dominat de increderea dintre cei doi parteneri, cu mentiunea faptului ca UE trebuie sa dea dovada de mult tact, bazandu-se pe solidaritatea membrilor sai si pe valorile europene (cum ar fi statul de drept sau respectarea Drepturilor Omului). Ideile expuse in cadrul Consiliului sunt similare celor expuse de Comisarul european pentru Relatii Externe si Politica Europeana de Vecinatate, referindu-se la consolidarea colaborarii din cele 4 Spatii Comune. Consiliul va insista insa si pe cooperarea regionala dintre cele doua parti si pe implicarea comuna in solutionarea conflictelor din vecinatatea apropiata.

Impulsul pentru continuarea dialogului cu Rusia trebuie sa fie dat de criza economica mondiala, astfel incat UE trebuie sa dea dovada de pragmatism in relatia cu Rusia. Acest lucru ar fi benefic pentru ambele parti, atat UE, cat si Rusia avand un rol incontestabil in comunitatea internationala.

Pornind de la premisa ca in situatia actuala (marcata de criza financiara) trebuie ca diferendele existente sa fie date la o parte, liderii prezenti la summit-ul de la Nisa au recunoscut ca "Europa si Rusia au interesul sa coopereze [ . ] In acest moment nu mai este nevoie de conflict, de confruntare, ci de unitate"[38]. Presedintele Nicolas Sarkozy si Presedintele Comisiei Europene au precizat ca este esential ca Rusia si Uniunea Europeana sa conlucreze in continuare intr-un spatiu economic comun, menit sa asigure interdependenta si stabilitate. Aceasta idee a fost sustinuta si de presedintele rus D. Medvedev, care a vorbit despre necesitatea mentinerii celor 4 spatii comune si a dezvoltarii unei relatii de parteneriat in cat mai multe domenii de activitate.

Realizarea cea mai semnificativa a acestui summit a fost promisiunea, din partea Comisiei Europene, ca vor continua negocierile pentru semnarea unui nou acord intre Uniunea Europeana si Rusia, dar ca nu se poate vorbi inca de o data certa a semnarii acestui acord. In plus, cele 2 parti au convenit sa stabileasca o noua strategie in materie de securitate energetica si sa se colaboreze pentru rezolvarea, pe calea dialogului politic, a conflictului din Caucazul de Sud.

c. Evenimente de dupa summit-ul de la Nisa

Despre necesitatea incheierii unui nou "Acord de Parteneriat si Cooperare" s-a discutat si in declaratia pe care Comisarul european pentru Relatii Externe si Politica Europeana de Vecinatate, Benita Ferrero-Waldner, a facut-o pe 27 noiembrie 2008 in fata Parlamentului din Polonia. Aceasta a precizat ca, "In momentul de fata, negocierile dintre Uniunea Europeana si Rusia in legatura cu un nou Acord de Parteneriat si Cooperare nu ar trebui interpretata ca o problema ca oricare altele"[39]. In plus, Benita Ferrero-Waldner a spus ca, desi summit-ul de la Nisa a adus unele progrese, au mai ramas multe probleme de rezolvat. De aceea, tonul comisarului este ferm, avertizand Rusia ca negocierile nu vor fi simple si ca "Uniunea Europeana isi va urmari cu precizie interesele pentru a se asigura ca aceste negocieri isi vor indeplini obiectivele in interesele cetatenilor din Uniunea Europeana si din Rusia".

Pe 11 decembrie, a fost lansat "Raportul de Implementare a Strategiei Europene de Securitate". In concluziile acestui raport s-a mentionat si faptul ca ceea ce se impune in viitor este "o mai buna colaborare cu vecinii nostri"[41], reafirmandu-se importanta Rusiei in acest proces. Uniunea Europeana recunostea faptul ca relatiile cu Rusia se deteriorasera in ultimul timp din cauza conflictului din Georgia, dar ca "UE asteapta ca Rusia sa-si onoreze angajamentele de asa maniera incat sa restabileasca increderea" . Numai pe fondul increderii se poate stabili un parteneriat care sa reflecte interesele si obiectivele comune ale UE si Rusiei, asigurand securitatea si stabilitatea europeana: " Parteneriatul nostru trebuie sa se bazeze pe respectul pentru valorile comune (Drepturile Omului, democratia si principiile economiei de piata), dar si pe interesele si valorile noastre comune".

Dupa recenta criza a gazelor, presedintele Comisiei Europene si 9 comisari (vice-presedintii G. Verheugen, J.Barrot, S.Kallas si A.Tajani si comisarii S.Dimas, J.Almunia, B.Ferrero-Waldner, A.Pielbags, C.Ashton) au decis sa faca o vizita la Moscova (pe data de 6 februarie a.c.). Scopul acestei vizite era sa discute despre directia relatiilor dintre UE si Rusia in urmatorii ani. De asemenea, discutiile urmau sa vizeze problemele legate de criza economica mondiala, de schimbarile climatice, dar si de securitatea aprovizionarii energetice si probleme legate de comert sau de problemele transfrontaliere.

In legatura cu aceasta vizita, presedintele Comisiei Europene a declarat ca "actuala criza financiara si provocarile energetice cu care ne confruntam pun in prim-plan nevoia de interdependenta. Este urgent sa actionam astfel incat relatia dintre noi sa fie in avantajul nostru, sa aduca in discutie in special valorile si interesele noastre comune. Sper sa gasim o cale de colaborare pentru a avea mai multa incredere si pentru a construi un parteneriat mai eficient la toate nivelurile"[44].

Comisarul pentru Relatii Externe si Politica Europeana de Vecinatate a formulat idei similare cu cele ale lui Barroso. Astfel, Benita Ferrero-Waldner a precizat ca cel mai important lucru in relatiile actuale dintre UE si Rusia este incheierea unui nou "Acord de Parteneriat si Cooperare", avand in vedere faptul ca Rusia este "un partener crucial pentru Uniunea Europeana"[45]. Pentru ca acest nou acord sa intre in vigoare este necesar ca ambele parti sa incerce sa ajunga la un punct de vedere comun si in problemele in care au opinii divergente ( exemplul cel mai recent este conflictul din Caucazul de sud).

Nu in ultimul rand, pozitia Comisiei Europene este una clara: UE si Rusia trebuie ca in urmatoarele luni sa ajunga la o pozitie comuna in legatura cu problema energetica. Delegatia Comisiei este de parere ca, pentru a se evita o situatie similara celei de la inceputul acestui an, ambele parti sa fie de acord cu includerea principiilor din Carta Energetica in noul "Acord de Parteneriat si Cooperare".

In luna februarie din acest an, Parlamentul European a inceput sa-si exprime opiniile in ceea ce priveste Parteneriatul Strategic cu Rusia, tinand cont de faptul ca in luna martie, la Strasbourg, se va discuta despre un nou acord cu Rusia. Janusz Onyszkiewicz (din grupul "Aliantei Liberalilor si Democratilor pentru Europa") a declarat ca acest parteneriat trebuie sa se sprijine pe "valorile comune pe care le impartasim cu Rusia"[46]. A adaugat ca statele-membre trebuie sa fie solidare, astfel incat pozitia UE fata de Moscova sa fie mai consistenta.

Si alti europarlamentari si-au expus parerea in legatura cu relatia cu Rusia. De exemplu, conform opiniei unuia dintre membrii grupului Popularilor Europeni, "Conflictul din Georgia si criza gazelor trebuie sa duca la o schimbare de paradigma in politica UE fata de Rusia"[47]. Sefa delegatiei pentru Relatiile cu Rusia a spus ca "este neaparata nevoie de un Parteneriat Strategic chiar daca exista prejudicii pentru ambele parti". In plus, aceasta a precizat ca una din conditiile pentru ca acest parteneriat sa fie de incredere este ca "Rusia sa nu mai fie atat de acuzata in fiecare conflict si pozitia UE sa fie mai echilibrata".