SCURT ISTORIC AL INSTITUTIEI SEFULUI DE STAT IN ROMANIA

SCURT ISTORIC AL INSTITUTIEI SEFULUI DE STAT IN ROMANIA

Perioada daco-romana

Istoria geto - dacilor incepe odata cu stabilirea grecilor pe tarmul de vest al Marii Negre, unde au intemeiat coloniile Tomis, Histria, Callatis, Olbia si Appolonia, moment in care tracii au intrat in contact cu lumea greaca.

Prima atestare documentara a acestui popor apartine scrierilor lui Herodot si dateaza din anul 514 i.Hr..

Statul dac a fost creat in anul 82 i.Hr. de catre Burebista, ajutat de Deceneu, ducand o politica externa de anvergura. Cucerind si integrand teritorii intinse, el realizeaza un regat intins ce devine o adevarata monarhie militara. Burebista se implica in razboiul civil din Imperiul roman dintre Caesar si Pompei, ajutandu-l pe cel din urma. Pompei pierde acest razboi, iar Caesar in anul 44 i.Hr. pregateste o campanie impotriva dacilor, asasinandu-l pe Burebista.

Dupa moartea lui Burebista, se pastreaza continuitatea statala doar in Muntii Orastiei, puterea fiind preluata de catre Deceneu. Treptat, caracterul statului devine teocratic. Agravandu-se pericolul dominatiei romane, Deceneu ii cedeaza tronul lui Diurpaneus, care isi va lua supranumele de Decebal.

In anul 87 d.Hr. Decebal reuseste sa unifice formatiunile politice de la nordul Dunarii, formand un sat mai putin intins, dar mai dezvoltat decat cel creat de Burebista. Timp de doi ani au loc numeroase conflicte cu romanii iar in urma infrangerii suferite in 89, Decebal semneaza un tratat de pace cu imparatul Domitian, devenind client al Romei.

Conflictele cu romanii continua si in timpul imparatului Traian, iar in anul 101 are loc primul razboi dacic, terminat cu victoria romanilor, in urma caruia Decebal semneaza un tratat de pace cu ei. Fiindca Decebal nu a respectat pacea si a atacat in iarna anului 102 Dobrogea , in anul 105 are loc cel de-al doilea razboi daco-roman care se finalizeaza cu victoria romanilor si

cucerirea Sarmisegetuzei. Decebal, reuseste sa paraseasca cetatea si se sinucide, pentru a nu cadea viu in mainile romanilor.

In ciuda eforturilor depuse de bravii imparati daci, zona de influenta politica si culturala a Romei cuprinde, incepand cu secolul 1 i.Hr., cea mai mare parte a spatiului locuit de geto-daci. In acest spatiu are loc o romanizare masiva a populatiei, iar in teritoriile locuite de dacii liberi procesul de romanizare se desfasoara mai lent. Procesul va da nastere in final unei populatii daco-romane, vorbitoare de limba latina, care va alcatui fundamentul poporului roman.

Evul mediu

Majoritatea domnitorilor din timpul evului mediu, au inceput sa-si dea seama abia incepand cu secolul XIV, ca apararea tarilor romanesti se putea face doar prin aliante solide. Actiunile intreprinse in Tara Romaneasca de Mircea cel Batran, Vlad Tepes, si Constantin Brancoveanu, cele intreprinse in Moldova de Stefan cel Mare si Dimitrie Cantemir, iar in Transilvania de Mihai Viteazul, au avut acelasi tel: asigurarea cooperarii militare a tarilor surori prin impunerea ca domnitori a unor aliati fideli. Acest lucru a avut urmari importante in ceea ce privette crearea statului unitar, dat fiind elementul etnic comun al romanilor.

. Mircea Cel Batran:

Chiar de la inceput, Mircea cel Batran a mizat pe consolidarea interna a tarii, singura care ii putea oferi natiunii forta in fata amenintarilor de dinafara.

Pentru a realiza acest lucru, el a intreprins unele masuri politice importante:

• a introdus sistemul prioritatii feudale,
• a oferit scutiri de taxe, pentru reprezentantii bisericii si pentru cei care prestau servicii militare.
• a infiintat "oastea cea mare"

• a realizat un sistem defensiv prin construirea cetatilor: Turnu-Giurgiu, Silistra-Darstor si Breaza-Severin-Dimbovita.

Cand amenintarile externe erau tot mai apasatoare, Mircea cel Batran a incercat constituirea blocului unitatii romanesti. Prin aceasta politica isi propunea colaborarea cu domnitorii Moldovei, mai ales cu Petru I Musat si Alexandru cel Bun.

Intre timp, se concretizeaza amenintarea otomana iar in 1388 turcii ataca Tarnovo. Interventia lui Mircea la Tarnovo se dovedeste a fi un bun prilej pentru a anexa Dobrogea Tarii Romanesti. Dupa anexarea Dobrogei, sultanul turcilor, Baiazid I isi propune sa cucereasca Tara Romaneasca, iar Mircea cel Batran ramanand singur impotriva pericolului, constituie "oastea cea mare", datorita careia reuseste sa faca fata atacului.

Mai tarziu, la 17 mai 1395, are loc batalia de la Rovine, unde Mircea a obtinut un succes rasunator, turcii pierzand circa 30.000 de oameni. Succesul a fost insa platit cu mari sacrificii, fiindca o parte a boierimii l-a parasit, dorind stabilirea unor raporturi de supunere fata de Inalta Poarta . Tocmai de aceea, chiar in 1395, Mircea a fost inlocuit cu Vlad Uzurpatorul.

. Vlad Tepes:

In anul 1456, dupa ce a reusit sa-l infranga si sa-l inlature pe domnitorul Vladislav al II-lea (cel ce ii omorase tatal), Vlad a ocupat tronul Tarii Romanesti.

El a devenit foarte cunoscut datorita tehnicilor sale de pedepsire brutale. Foarte des poruncea ca nelegiuitii sa fie jupuiti, orbiti, trasi in teapa, ingropati de vii sau spanzurati. Exista si o legenda care atesta ca metodele lui Tepes de a pedepsi raufacatorii erau foarte eficiente. Se spune ca in timpul domniei sale, la fantana din centrul orasului Targoviste se afla o cupa de aur, pentru baut apa, ce nu a fost furata atata vreme cat a domnit el.

La inceputul anului 1462, Vlad Tepes a lansat impotriva turcilor o campanie de-a lungul Dunarii, iar Mehmed pentru a se razbuna, a decis sa invadeze Valahia. El a intrat in Valahia cu o armata de trei ori mai numeroasa decat cea a lui Tepes, fortandu-l pe cel din urma sa otraveasca toate fantanile si sa arda toate satele pentru ca armata turca sa nu poata supravietui.

Atunci cand sultanul Mehmed a ajuns intr-un final in capitala, a fost intampinat de o priveliste inspaimantatoare: craniile a 20 000 de turci captivi erau infipte in tepe. Aceasta scena horror a ramas in istorie sub denumirea de "padurea lui Tepes".

Sultanul Mehmed i-a cedat lui Radu, fratele mai mic al lui Vlad, partea a doua a bataliei. Acesta din urma l-a urmarit pe Tepes pana la castelul Poenari. Ajutat de niste tarani, Vlad Tepes s-a refugiat in satul Arefu si de aici a ajuns in Transilvania.

Mai tarziu, in 1476 Tepes a reusit sa intre in Valahia cu ajutorul Moldovei si a Transilvaniei, dar aceasta domnie nu a durat decat cateva luni, deoarece a fost asasinat pe campul de lupta cu turcii.

. Stefan Cel Mare:

Dupa uciderea tatalui sau, fiind ajutat de Vlad Tepes care era domnul Tarii Romanesti, Stefan reuseste sa-l infranga pe Petru Aron.

Lunga si glorioasa sa domnie coincide in istoria poporului roman cu perioada maximei afirmari a Moldovei ca forta politica si militara.

Cum era si firesc, concepttia sa politico-militara a vizat realizarea unui puternic front antiotoman romanesc, incercand sa inchege Moldova cu Transilvania si Tara Romaneasca.

De asemenea, asigurarea unor aliante cu statele europene crestine, a fost o buna modalitate de sporire a eficientei apararii poporului roman. Din pacate insa, la ceasul decisiv cand a trebuit sa infrunte puhoiul otoman, romanii au trebuit sa se bizuie doar pe propriile lor forte.

El a stiut sa conduca cu maiestrie cele 36 de razboaie, dintre care 34 victorioase, spre linistea si apararea tarii. Meritul incontestabil al romanilor sub Stefan cel Mare consta in faptul ca, in asemenea imprejurari potrivnice, nu s-au lasat coplesiti, nu au depus armele, si s-au avantat cu energie si incredere impotriva tuturor dusmanilor.

Concomitent cu organizarea ostirii, Stefan cel Mare s-a preocupat de fortificarea tarii, formand sistemul unitar de cetati al Moldovei, care punea la adapost intreaga tara.

Stefan cel Mare a fost unul din domnitorii care a aplicat toate formele strategice de ducere a razboiului, preferata sa ramanand apararea activa, ce era compusa din trei faze :

hartuirea inamicului, batalia hotaratoare si urmarirea fortelor de invazie pana la alungarea acestora peste frontiere.

Dupa douazeci de ani de lupte, Stefan si-a dat seama ca nu poate sa mai duca singur politica de rezistenta in fata turcilor fara sa-si puna in primejdie tara si hotaraste sa plateasca tribut sultanului Baiazid al II-lea.

In anul 1504 Stefan se stinge din viata ca urmare a unei vechi rani din tinerete si este inmormantat la Putna.

.Mihai Viteazul:

Acesta a fost comandant militar si a devenit domn al Tarii Romanesti in 1593, al Transilvaniei in 1599 si al Moldovei in 1600.

El a urmarit formarea autoritatii centrale si consolidarea acelei parti din boierime care ii era credincioasa.

Dupa stabilirea unui sistem de aliante antiotomane, in anul 1595 a inceput razboiul de eliberare de sub dominatia turcilor, infrangand cateva osti turcesti si tataresti la Putinei, Stanesti si Serpatesti si apoi marea oaste otomana condusa de Sinan Pasa, la Calugareni.

In 1599 l-a invins pe voievodul Andrei Bathory la Selimbar punand stapanire pe Transilvania, iar in mai 1600 a luat in stapanire si Moldova, realizand prima unire politica a celor trei tari romane, intitulandu-se "domn al Tarii Romanesti, al Transilvaniei si a toata Tara Moldovei".

Invins la Miraslau de nobilimea maghiara ajutata de imperiali si apoi de poloni, care, ocupand Moldova, au patruns si in Tara Romaneasca, a fost nevoit sa apeleze direct la ajutorul imparatului Rudolf II. Dupa ce a infrant armata nobiliara maghiara, ajutat de generalul Basta, a fost asasinat miseleste la Campia Turzii.

Programul politic si militar al lui Mihai Viteazu a avut un rol covarsitor in transformarea constiintei unitatii de neam si de limba a poporului roman intr-o idee activa.

. Constantin Brancoveanu:

Ramas orfan de mic, in anul 1674 ramane si fara fratele sau Barbu, devenind singurul mostenitor al uriasei averi a lui Matei Basarab, turcii numindu-l ,,Printul de aur".

La sfarsitul anului 1688, la varsta de 34 de ani, incercand sa-i indeparteze pe greci, marii boieri din Tara Romaneasca l-au facut domn aproape cu forta.

In istoria Europei medievale, Constantin Brancoveanu s-a remarcat ca un mare om politic si fin diplomat, devenind o adevarata personalitate Europeana.

Domnind intr-o zona fierbinte a Europei, Brancoveanu a trebuit sa lupte impotriva expansiunii otomane, care ameninta stabilitatea continentului. Pentru aceasta, a recurs la aliante strategice cu vecinii, urmarind pastrarea independentei Tarilor Romane si apararea credintei ortodoxe stramosesti prin constituirea unui front antiotoman impreuna cu popoarele din Balcani.

Politica sa externa a urmarit echilibrul fata de presiunile celor trei mari imperii: austriac, otoman si rus. El a aderat la Liga sfanta , care dorea alungarea turcilor din Europa si realizarea unui nou echilibru politic intre puterile Europene.

Negocierile sale abile si relatiile externe i-au atras supranumele de 'mesterul neantrecut al diplomatiei". Lui i se datoreaza introducerea de noi metode in diplomatia secolului al XVIII-lea, precum corespondenta secreta si folosirea agentilor secreti in marile capitale ale continentului.

In anul 1714, Brancoveanu este mazilit si dus cu forta la Constantinopol de turci, unde este ucis fiindca refuza sa treaca la religia islamica.

. Dimitrie Cantemir:

In anul 1693, dupa moartea tatalui sau a fost domn al Moldovei, dar Inalta Poarta nu l-a confirmat, astfel incat s-a intors la Constantinopol pentru a-si continua studiile, la tron trecand Antioh, fratele mai mare.

Inalta Poarta l-a inscaunat in 1710 la Iasi, avand incredere deplina in el. In anul 1711, a

tradat Poarta incheind la Lutk in Rusia, un tratat secret de alianta cu Petru cel Mare , in speranta eliberarii tarii de sub dominatia turca.

In politica externa s-a orientat spre Rusia incercand chiar alipirea Moldovei la Imperiul Rus, asa cum facuse si Ucraina.

A fost un adept al domniei autoritare, adversar al atotputernicei marii boierimi si a fost impotriva transformarii taranilor liberi in serbi.

El s-a alaturat lui Petru cel Mare in razboiul ruso-turc si a plasat Moldova sub suzeranitate ruseasca dupa doar un an de domnie (1710 - 1711). Dupa ce au fost infranti de turci in Lupta de la Stanilesti, neputandu-se intoarce in Moldova, a emigrat in Rusia cu familia sa devenind consilier intim al lui Petru I.

Epoca moderna

In istoria romanilor, epoca moderna cuprinde aproape un secol si s-a desfasurat intre trei evenimente majore: Revolutia de la 1821 condusa de Tudor Vladimirescu, Mica Unire realizata de Alexandru Ioan Cuza in 1859 si constituirea statului national unitar roman prin Marea Unire din 1918.

. Tudor Vladimirescu:

In primul sau an de domnie, Vladimirescu a inceput una din cele mai insemnate revolutii, Revolutia din 1821, fiind dornic sa elibereze poporul roman pentru totdeauna de sub dominatia straina si exploatarea feudala.

Stiind ca nu va putea singur sa-si castige libertatea nationala, Tudor a luat legatura cu patriotii sarbi, macedoneni, muntenegreni si greci, care, ca si romanii, doreau sa inlature dominatia otmana. Cu ajutorul aliatilor sai, Tudor reuseste sa stranga o oaste de peste 4000 de panduri si 500 de arnauti cuprinzand trupe de infanterie, cavalerie si artilerie. In acelasi timp detasamentele speciale ocupa si manastirile Crasna, Polovraci, Horezu, Bistrita si Cozia, in care

raman garnizoane armate pentru aparare.

In ciuda tuturor pregatirilor si eforturilor depuse, armata sa este infranta in cele din urma de cea otomana.

Totusi, Revolutia din 1821 a lui Vladimirescu a reusit sa determine puterea suzerana, sa aboleasca regimul fanariot si sa restabileasca domniile pamantene in 1822, ceea ce a dus la inlaturarea gravelor prejudicii aduse de Inalta Poarta statutului de autonomie a celor doua Tari Romanesti.

. Alexandru Ioan Cuza:

La 5 ianuarie 1859 a fost ales domn al Moldovei, iar la 24 ianuarie al Tarii Romanesti. In timpul domniei sale, a fost desavarsita Unirea Principatelor, contopirea adunarilor de la Iasi si Bucuresti intr-un parlament unic, numirea unui singur guvern si fixarea capitalei noului stat la Bucuresti.

Intampinand rezistenta guvernului si a Adunarii legiuitoare , Cuza formeaza in 1863 un guvern sub conducerea lui Mihail Kogalniceanu, care realizeaza secularizarea averilor manastiresti si dizolva Adunarea legiuitoare.

In mai 1864, Cuza supune aprobarii poporului, prin plebiscit, o noua constitutie si o noua lege electorala, menita sa asigure parlamentului o baza mai larga, si decreteaza legea rurala conceputa de Kogalniceanu, care, cu toate limitele ei, a reprezentat un moment insemnat in dezvoltarea capitalismului, desfiintand iobagia multiseculara.

Tot in timpul domniei lui, au fost eliberate codul civil, codul penal si legea pentru obligativitatea invatamantului primar.

Datorita infaptuirii noii legi electorale, a indarjit reprezentantii boierimii conservatoare, care, uniti intr-o coalitie cunoscuta in istorie sub denumirea de monstruasa coalitie, l-au silit sa abdice si au adus in locul sau pe printul strain Carol de Hohenzollern. Expulzat, ex-domnitorul si-a petrecut restul vietii in Germania, unde a si murit.

. Marea Unire:

Marea Unire din 1918 a fost si ramane pagina cea mai sublima a istoriei romanesti. Maretia ei, sta in faptul ca desavarsirea unitatii nationale nu este opera nici unui om politic, a nici unui guvern, a nici unui partid, este fapta istorica a intregii natiuni romane, realizata intr-un elan tasnit cu putere din strafundurile constiintei unitatii neamului, un elan controlat spre telul dorit de fruntasii politici.

Unirea tutror romanilor intr-un stat national a cunoscut doua momente principale: alipirea Basarabiei si cea a Transilvaniei.

Prima provincie care s-a alipit Romaniei a fost Basarabia, in martie 1918. Desi armatele romane intrasera in Basarabia inca inainte de proclamarea Unirii, liderii romani au tinut sa arate ca Unirea nu a fost rezultatul unei cuceriri militare romanesti, ci al optiunii populatiei din zonele respective.

Dupa alipirea Basarabiei, a urmat imediat cea a Transilvaniei in anul 1918, cand conducerea Partidului National Roman adopa o declaratie prin care proclama autodeterminarea nationala a romanilor din Ungaria. Ea va fi sustinuta si in Parlamentul de la Budapesta, de catre deputatul Al. Vaida-Voievod. Intre Consiliul National roman si o delegatie a guvernului maghiar au loc tratative prin care romanii isi exprima dorinta de a se desparti definitiv de Ungaria.

In noiembrie este convocata o adunare nationala la Alba Iulia iar pe data de 1 decembrie 1918, 1200 de delegate ai romanilor din Transilvania, in prezenta unei adunari populare de 100000 de persoane, decid unirea Ardealului cu Regatul Romaniei.

In 1919 puterile aliate stabilesc frontierele Romaniei cu Ungaria si Regatul Sarbo-Croato-Sloven formandu-se Romania Mare.

Ea continua vechiul stat romanesc, dar la alte dimensiuni, suprafata si populatia ei dublandu-se, astfel devenind a sasea tara de pe continent si a doua din Europa Centrala.

In aceasta epoca moderna prin intermediul acestor doua uniri, cea Mica si cea Mare se stabileste cu adevarat fundamentul Romaniei Mare, lucru obtinut doar datorita dorintei poporului de a scapa de sub dominatiile de orice fel.

Era contemporana

Era contemporana incepe dupa Marea Unire din 1918, cuprinde cele doua razboaie mondiale din timpul domniilor regilor Ferdinand, Carol si Mihai; perioada comunista condusa de Gheorghe Gh. Dej si Ceausescu finalizata prin revolutia din 1989; si perioada democratica inceputa de Iliescu ce se intinde pana in prezent.

Perioada celor doua Razboaie Mondiale

. Regele Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen:

In 1914, Ferdinand a devenit Rege al Romaniei, depunand juramantul solemn si promitand ca va fi 'un bun roman'.

In timpul primului razboi mondial, Regele Ferdinand s-a alaturat curentului favorabil Antantei si in 1916 a anuntat intrarea Romaniei in razboi impotriva tarii sale natale, Germania. Cu tot entuziasmul romanilor, situatia de pe campul de lupta nu a fost favorabila, o buna parte din teritoriul Romaniei fiind ocupat de catre trupele Puterilor Centrale.

Ferdinand si intregul guvern roman s-au refugiat la Iasi, iar in cursul anului 1918, anul de nastere al Romaniei Mari, Ferdinand s-a intors triumfal la Bucuresti, in fruntea armatei sale eroice.

A fost incoronat rege al Romaniei Mari printr-o ceremonie spectaculoasa, in ziua de 15 octombrie 1922 la Alba Iulia.

In timpul vietii sale, Regele a vazut faurindu-se Romania Mare, a infaptuit reforma agrara prin care impartea pamant taranilor si a promulgat Constitutia din 1923, lege fundamentala liberala si democratica.

Dupa o domnie ilustra de 13 ani, Ferdinand s-a stins la Sinaia in urma unei lungi suferinte, pricinuite de un cancer de colon. A fost inmormantat la Curtea de Arges, alaturi de unchiul sau, Regele Carol I, si Regina Elisabeta.

.Regele Carol al II-lea:

Carol, fiu al Regelui Ferdinand, s-a nascut in anul 1893 la Sinaia, fiind primul Rege din dinastia de Hohenzollern nascut in Romania.

El este cel mai controversat Rege al Romaniei deoarece multi au vazut in el principalul vinovat pentru dezmembrarea statului roman la inceputul celui de al doilea razboi mondial.

Regele Carol al II-lea a domnit zece ani, intre 1930 si 1940. Acesti ani au fost marcati pe de-o parte de o crestere economica mare si de o intensa dezvoltare culturala, iar pe de alta parte de o destramare a vietii politice democratice.

In 1938, Regele Carol a dizolvat partidele politice, a abolit constitutia democratica din 1923 si a instaurat regimul de dictatura personala. Asumandu-si responsabilitati atat de extinse, Carol si-a pregatit practic, fara voia lui, propria abdicare.

Lipsa de suport extern din partea aliatilor traditionali Anglia si Franta, debutul razboiului mondial, iar in 1940 destramarea Romaniei Mari (prin ocuparea Basarabiei de catre rusi si a Transilvainei de catre maghiari), au dus la erodarea completa a sprijinului politic pentru regimul lui Carol al II-lea.

Pe fondul tulburarilor interne, este nevoit sa abdice in septembrie 1940, lasand tronul fiului sau Mihai, iar puterile dictatoriale generalului Ion Antonescu.

. Regele Mihai I:

Mihai a devenit pentru prima data rege al Romaniei dupa moartea bunicului sau Ferdinand, in urma renuntarii la tron a lui Carol al II-lea din decembrie 1925. Detronat de tatal sau, dupa doar trei ani de domnie sub regenta, a reprimit coroana un deceniu mai tarziu, domnind peste regimul pro-german al maresalului Ion Antonescu.

In august 1944, pe masura ce armatele Uniunii Sovietice se apropiau de frontiera estica a Romaniei, Mihai a semnat un armistitiu cu ei si a organizat o lovitura de stat contra lui Antonescu, pe care l-a arestat.

In aceasta situatie, unii au considerat lovitura de stat drept capitulare, o predare neconditionata in fata sovieticilor si a aliatilor lor.

La 6 martie 1945, la presiunile ocupantului sovietic, Mihai a acceptat un guvern prosovietic dominat de Partidul Comunist Roman, prim-ministru fiind numit Petru Groza. Sub regimul comunist, Mihai a functionat ca simplu sef de stat fara autoritate.

Intre 1945 si 1946, Mihai a incercat fara succes sa se opuna guvernului comunist al lui Petru Groza, refuzand sa-i semneze decretele. La presiuni sovietice, britanice si americane, regele Mihai a renuntat in cele din urma la opozitia sa fata de guvernul comunist, incetand sa-i mai ceara demisia.

In noiembrie 1947, Mihai a calatorit la Londra la nunta viitoarei regine Elisabeta a II-a si dupa intoarcerea in Romania, a fost obligat sa abdice in 30 decembrie 1947 si s-a exilat in Versoix (Elvetia), iar revenirea sa in tara nu a fost permisa pana in 1997.

Perioada Comunista

. Gheorghe Gheorghiu-Dej:

Nascut in 1901 la Barlad, a fost liderul comunist al Romaniei incepand cu anul 1948.

Toate initiativele sale politice, trebuiau sa aiba aprobarea lui Stalin, deoarece era un stalinist convins. El a manevrat tendintele antisemite ale liderului de la Kremlin, pentru a obtine permisiunea de epurare din partid a liderilor de origine evreiasca, acuzati de 'cosmopolitism'.

In aceasta actiune, Gheorghiu-Dej s-a bazat pe Departamentul Securitatii Statului (creat cu sprijinul sovietic) si a tintit in principal spre cresterea gradului de control asupra partidului folosindu-se de nationalism si antisemitism pentru a castiga simpatia populara.

Dej, fiind deranjat de reformele lui Nikita Sergheevici Hrusciov si de declansarea procesului de destalinizare (care ii punea in primejdie pozitia din fruntea partidului), hotaraste sa renunte la sprijinul sovietic, iar in 1957 reuseste sa determine guvernul sovietic sa retraga ultimii militari ai Armatei Rosii de pe teritoriul Romaniei.

In ultimii sai ani de conducere, Dej a stabilit relatii diplomatice cu tarile occidentale capitaliste, inclusiv cu Statele Unite ale Americii.

. Nicolae Ceausescu:

In anul 1932, Nicolae Ceausescu (nascut in ), devine membru al Partidului Comunist din Romania, formatiune politica aflata in ilegalitate la acea vreme.

Este arestat prima oara in 1933 si in 1934 urmeaza inca trei arestari - pentru colectare de semnaturi in sprijinul eliberarii unor muncitori feroviari acuzati de activitate comunista. Dupa eliberarea din detentie, Ceausescu dispare pentru o vreme, dar in 1936 este din nou arestat, de data aceasta fiind condamnat la doi ani de inchisoare. In 1940 mai urmeaza o arestare, iar in 1943 este transferat la inchisoarea de la Targu Jiu, unde imparte celula de detentie cu Gheorghe Gheorghiu-Dej si in scurt timp devine protejatul acestuia.

Dupa cel de-al doilea razboi mondial, este eliberat si devine secretar al Uniunii Tineretului Comunist (1944-1945).

El ajunge la gradul de general-locotenent de armata in anul 1957, fiind seful Directiei Superioare Politice a Armatei si adjunct al Ministrului Fortelor Armate.

Mai tarziu, in martie 1965, la trei zile de la moartea lui Gheorghiu-Dej, preia functia de secretar general al Partidului Muncitoresc Roman. Una dintre primele actiuni ale lui Ceausescu, odata ajuns la putere, a fost redenumirea Partidului Muncitoresc Roman in Partidul Comunist Roman. Paralel, el afirma ca Romania a devenit o tara socialista si decide schimbarea numelui oficial al tarii din Republica Populara Romana (R.P.R.) in Republica Socialista Romania (R.S.R.).

Ceausescu devine presedintele Consiliului de Stat in 1967, consolidandu-si astfel pozitia. La inceputul carierei sale ca sef al statului, Ceausescu s-a bucurat de o oarecare popularitate, adoptand un curs politic independent fata de Uniunea Sovietica.

In anii '60, pune capat participarii active a Romaniei in Pactul de la Varsovia si prin refuzul sau de a permite armatei romane sa ia parte la invazia Cehoslovaciei alaturi de alte trupe

ale tarilor membre, reuseste pentru o vreme sa atraga atat simpatia compatriotilor sai, cat si pe cea a lumii occidentale.

Mai apoi, cu prilejul vizitelor efectuate in 1971 in China si Coreea de Nord, Ceausescu e fascinat de ideea transformarii nationale totale, asa cum era ea prefigurata in programul Partidului Muncitoresc Coreean si deja pusa in aplicare sub egida Revolutiei Culturale din China. La scurta vreme dupa intoarcerea sa in tara, Ceausescu incepe transformarea sistemului autohton dupa modelul nord-coreean, influentat fiind de filozofia presedintelui Kim Il Sung (Juche).

El isi asuma titlul de Presedinte al Republicii Socialiste Romania in 1974 si prin politica sa externa, condusa cu abilitate, da impresia ca incearca sa se elibereze de dominatia sovietica, atragand simpatia si aprecierile unor mari lideri politici ca Charles de Gaulle si Richard Nixon.

Dupa inca 15 ani marcanti, la 25 decembrie 1989, sotii Ceausescu sunt judecati dupa un proces sumar, condamnati la moarte, legati la maini, si executati la cateva minute dupa pronuntarea sentintei. Tribunalul respectiv, a carui legitimitate a fost ulterior contestata, si-a asigurat un loc special in istorie prin faptul ca avocatul insarcinat cu apararea lui Ceausescu a facut front comun cu procurorul, in loc sa isi apere "clientul'.

Perioada Demmocratica

. Ion Iliescu:

A fost primul presedinte al Romaniei si singurul care a avut doua mandate: unul intre anii 1990-1996 si altul intre anii 2000-2004.

Iliescu este o figura dominanta si controversata a politicii romanesti de dupa 1989. In timpul mandatelor sale a inceput introducerea reformelor politice, sociale si economice.

In timpul revolutiei din decembrie 1989, Iliescu si o parte a disidentilor politici au constituit Consiliul Frontului Salvarii Nationale, care a preluat puterea cu sprijinul fortelor armate. Ca membru fondator, Iliescu a ramas in FSN, organizatia trecand prin cateva schimbari de nume (FDSN, PDSR, PSD). La sfarsitul anului 2006, Ion Iliescu a fost ales presedinte de onoare al PSD.

In 2005 a fost inceputa o ancheta pentru a stabili rolul lui Ion Iliescu in mineriadele din

1990, in care minerii din Valea Jiului, sub conducerea lui Miron Cozma au descins in Bucuresti pentru a inabusi manifestatiile antiguvernamentale. Iliescu declara ca scopul anchetei este 'razbunare' impotriva sa. Pe 13 octombrie 2008, Biroul de presa al Ministerului Public a emis un comunicat de presa in care se arata ca presedintele Ion Iliescu nu va fi urmarit penal in dosarul mineriadei din 1990. Procurorii au hotarat ca nu sunt suficiente probe pentru ca Iliescu sa fie pus sub urmarire penala.

. Emil Constantinescu:

Emil Constantinescu, nascut in 1939, a fost membru - fondator si vicepresedinte al Aliantei Civice (1990), cea mai importanta organizatie neguvernamentala din tara.

El a intrat in al doilea tur de scrutin si a obtinut 38% din voturi in confruntarea cu presedintele in functie, dar dupa aceasta prima experienta politica importanta, CDR l-a ales, in 1992, presedintele sau si candidat unic pentru alegerile prezidentiale din 1996.

Ca urmare, in 1996, CDR a castigat alegerile locale si parlamentare iar Emil Constantinescu a fost ales prin vot direct (cu 7 milioane de voturi) Presedintele Romaniei, pentru un mandat de patru ani.

In perioada mandatului sau prezidential (1996 - 2000), Romania s-a angajat intr-un larg proces de reforma in economie, justitie si administratie.

Guvernul de coalitie format de CDR impreuna cu Uniunea Democrata a Maghiarilor din Romania si Uniunea Social Democrata a accelerat privatizarea si restructurarea industriei de stat. S-a adoptat legea de restituire a terenurilor agricole si padurilor confiscate de regimul comunist, legea de acces la dosarele intocmite de politia politica a fostului Departament de Securitate, legea bugetelor locale si legile de combatere a coruptiei si a spalarii banilor.

Ca mediator intre autoritatile statului, a reusit sa solidarizeze fortele politice si societatea civila in depasirea unor momente de criza guvernamentala, parlamentara si sociala.

Tot el, a reprezentat tara la principalele reuniuni la varf care au avut ca rezultate nominalizarea Romaniei pe primul loc al celui de al doilea val de extindere NATO.

Unul din ultimele gesturi facute in calitate de presedinte al Romaniei a fost gratierea lui Ion Coman, cel care condusese reprimarea revolutiei din 1989 la Timisoara.

In decembrie 2000, dupa terminarea mandatului, Emil Constantinescu si-a reluat indatoririle universitare.

. Traian Basescu:

De-a lungul anilor, a fost numit Ministrul Transporturilor in mai multe Guverne: Guvernul Petre Roman (1991), Guvernul Theodor Stolojan ( 1992), Guvernul Victor Ciorbea (12 decembrie 1996), Guvernul Radu Vasile (17 aprilie 1998 - 22 decembrie 1999) si Guvernul Mugur Isarescu (22 decembrie 1999 - 26 iunie 2000).

In anul 2000, Basescu este numit Primar General al Municipiului Bucuresti, intr-un un mandat de 4 ani si in decembrie 2004, Presedinte al Romaniei.

Dupa alegerile parlamentare, la sfarsitul anului 2004, Traian Basescu l-a numit pe Calin Popescu Tariceanu prim-ministrul Romaniei, dupa ce a fost constituita majoritatea parlamentara, prin cooptarea Partidului Conservator la guvernare.

La doar cateva luni dupa instalarea guvernului Tariceanu, presedintele Basescu, datorita majoritatii fragile a coalitiei in parlament, i-a cerut premierului Tariceanu sa demisioneze in vederea provocarii alegerilor parlamentare anticipate pentru a se putea forma o majoritate confortabila, necesara trecerii proiectelor de lege pentru aderarea in Uniunea Europeana. Desi initial premierul accepta un astfel de plan, la scurt timp hotareste si declara ca o astfel de decizie ar conduce la o instabilitate administrativo-politica indezirabila in contextul aderarii la UE.

In aceste conditii apar primele disensiuni in interiorul coalitiei guvernamentale formata din Alianta D.A., PC si UDMR. Se formeaza doua tabere, una care sustine actiunile presedintelui, iar alta care acuza din ce in ce mai puternic implicarea presedintelui in viata politica si in activitatea guvernului dincolo de limitele impuse functiei de Constitutia Romaniei.

PSD, a initiat o actiune pentru suspendarea presedintelui Basescu, pe data de 18 ianuarie 2007, pentru incalcari ale Constitutiei. In avizul din 17 aprilie, Curtea Constitutionala s-a exprimat impotriva suspendarii, argumentand ca faptele incriminatorii nu au incalcat Constitutia.

Cu toate acestea, in sedinta comuna din 19 aprilie 2007 Parlamentul a votat pentru

suspendarea lui Basescu, cu 322 voturi pentru, 108 impotriva, si 10 abtineri. Suspendarea a devenit efectiva in 20 aprilie 2007, dupa ce Curtea Constitutionala a luat act de decizia Parlamentului Romaniei.

Ca urmare a Referendumului din 19 mai 2007 suspendarea Presedintelui a incetat, acesta fiind reconfirmat cu un scor de 74,48% (conform rezultatelor oficiale furnizate de Biroul Electoral Central).