STANDARDE EUROPENE

INTRODUCERE

Uniunea Europeanǎ a inceput tratativele pentru aderare, deschizậnd portile ei t rilor din Europa Central si de Est. Fiecare stat candidat trebuie s asigure respectarea criteriilor politice, respectarea principiului egalit tii, construirea unui stat de drept, protectia minorit tilor. Organizatiile pentru ap rarea drepturilor omului, donatorii internationali si guvernele occidentale, au fost interesati mai ales de tratamentul la care sunt supusi rromii in sistemul judiciar. Acest raport, un portret din interior al comunit tilor de rromi si al accesului acestora la serviciile publice legate de locuint , asistent medical si protectie sociala, reprezint o provocare pentru noii conducatori.

Rromii reprezint intre 2 si 7 la suta din populatia Romaniei, Bulgariei sau Macedoniei, sunt cei mai s raci dintre s raci, au s n tatea cea mai precar si conditii de locuit mizerabile. Ei alc tuiesc grupurile sociale cele mai vulnerabile, fiind prezentati in num r disproportional de mare in toate categoriile sociale defavorizate: in randul celor lipsiti de mijloace materiale, al somerilor pe termen lung, al lucr torilor necalificati, al celor f r educatie sau cu educatie sumar , membri ai unor familii numeroase, oameni f r documente de identitate, f r domiciliu stabil sau chiar f r cet tenia t rii in care tr iesc.

Rromii au dificult ti in indeplinirea conditiilor impuse de normele de protectie social . Obligati, mai des decat alte grupuri s se mute dintr-un loc in altul, in c utare de mijloace de trai, uneori alungati, ei obtin si p streaz mai greu documentele de identitate. Uneori, autorit tile locale consider asez rile rromilor "temporare" - chiar dac ele exist de zeci de ani - si le refuz inregistrarea domiciliului stabil.

Ceea ce nu este permis, nici permisibil si nici legal, este blocarea accesului anumitor categorii de persoane la serviciile puse la dispozitia restului populatiei. Discriminarea direct si indirect inr utateste conditiile de viat ale rromilor situati, deja, intr-o pozitie net defavorizat . In ultimii ani, in loc s le asigure protectie, guvernele au limitat protectia social si si-au utilizat resursele pentru a mentine rromii la marginea societ tii.

STANDARDE EUROPENE

Diverse acorduri europene, declaratii comune si directive interzic discriminarea rasial sau etnic . In ultimii ani, guvernele si organismele interguvernamentale europene au incercat s clarifice care politic si proceduri sunt discriminatorii si cum pot fi ele dovedite.s¹

2.1. Conventia european pentru ap rarea drepturilor omului si a libert tilor fundamentale

Toate t rile care fac obiectul acestui raport au ratificat Conventia european pentru ap rarea drepturilor omului si libert tilor fundamentales², care interzice discriminarea pe motive rasiale sau etnice dar numai in exercitarea drepturilor si libert tilor care se reg sesc in Conventie. Statele membre ale Uniunii Europene convin s "asigure tuturor indivizilor din jurisdictia lor drepturile si libert tile definite in aceast Conventie."

In pofida interdictiei generale impotriva distinctiilor bazate pe ras , statele pot aplica, in anumite cazuri, tratamente diferite pe criteriul rasial sau etnic in exercitarea drepturilor si libert tilor fundamentale prev zute in Conventie, daca pot justifica aceste diferente. Comitetul de Ministri al Consiliului Europei a aprobat un nou protocol care extinde si clarific semnificativ protectia pe care Conventia european o asigur impotriva discrimin rii.

2.2. Directiva 2000/43/EC din 29 iunie 2000 a Consiliului Uniunii Europene

Consiliul Uniunii Europene a emis o directiv pentru statele membre, care le cere

▬▬▬▬▬▬▬▬

s¹ Burtea , Vasile, Rromii in contextul socio-economic din Romania, Ed. Universitatea, Bucuresti, 1998;

s² Romania a ratificat Conventia european pentru drepturile omului la 20 iunie, 1994;

acestora s interzic si s pedepseasc discriminarea rasial . Directiva Consiliului 2000/43/EC din 29 iunie 2000, stipuleaz c "principiul tratamentului inseamn absenta discrimin rii directe sau indirecte bazate pe origine rasial sau etnic ."s³ Directiva o interzice deoarece discriminarea obstructioneaz exercitiul drepturilor civile, politice, econimice, sociale si culturale.

Directiva interzice atat discriminarea direct , cat si pe cea indirect . Discriminarea direct exist atunci cand o persoan , grup sau organizatie este tratat , pe motive de ras sau origine etnic , mai putin favorabil decat este. Mai apoi, trebuie demonstrat c persoana sau grupul in cauz au fost tratate mai nefavorabil decat altii aflati intr-o situatie similar , datorit rasei sau originii lor etnice.

Directiva interzice, de asemenea, discriminarea indirect . Textul arat c "Discriminarea indirect exist atunci cand o prevedere legal , un criteriu sau o practic aparent neutr plaseaza persoanele de o anumit ras sau origine etnic intr-o situatie defavorabil in comparatie cu alte persoane."

Directiva cere statelor s modifice legile si reglement rile administrative care au efecte discriminatorii. "Statele membre trebuie s ia masurile necesare pentru a aboli orice legi, reguli si prevederi administrative contrare principiului egalitatii in drepturi." Organele legislative si cele administrative trebuie s actioneze singure, f r indicatii din partea institutiilor judec toresti pentru a elimina discriminarea din politicile si practicile statului.Directiva arat ordinele si instructiunile de a discrimina sunt si ele impermisibile, chiar dac nimeni nu le pune in aplicare.

In conformitate cu noua directiv , statele trebuie s acorde o atentie deosebit plangerilor inaintate de o persoan ce se consider discriminat .

▬▬▬▬▬▬▬▬

s³ Directiva 2000/43/EC din 29 iunie 2000,art 2.1, Zoon, Ina, La periferia societǎtii, Ed. Open Society Institute, 2001.

SARACIA IN ROMANIA

Romania are o populatie total de aproximativ 22.8 milioane persoane. Pe baza autoidentific rii voluntare, etnicii romani constituie 89.4% din populatie, etnicii unguri 7.1%, rromii 1.8%, germanii 0.5% si alte nationalit ti 1.2%. Guvernul roman estimeaz c in tar sunt un milion si jum tate de rromi, in timp ce expertii consider c cifra de dou milioane reprezint o aproximare mai corect .

Banca Mondial noteaz c in 1998, in jur de 30% din populatia Romaniei tr ia in s r cie, din care aproape 12 procente au tr it in s r cie sever . 45% din populatie locuieste in zone rurale. 12% din familii au 3 sau mai multi copii.

S r cia afecteaz disproportional populatia de rromi, conform Studiului Integrat al Gospod riilor din Romania (SIGR) in 1997 rata sǎrǎciei pentru rromi era de 79%,comparat cu rata national a s r ciei de 39%.

PROGRAMELE DE PROTECTIE SOCIALA ALE UNIUNII EUROPENE

Sistemul de protectie social din Uniunea European include, dar nu se limiteaz la asistenta social pentru persoanele si familiile f r venituri sau cu venituri mici si familiile cu copii. Ea mai cuprinde ajutoarele de somaj, asigur rile sociale de s n tate, beneficiile si serviciile institutionale suplimentare pentru copiii aflati in dificultate.¹¹

▬▬▬▬▬▬▬▬

¹¹Kalibova, Kveta, Caracteristicile demografice ale minoritǎtilor nationale din anumite state europene, Ed. Consiliului European, 2000.

4.1. Asistenta oficial pentru familiile f r venituri sau cu venituri mic

Principalele forme de ajutor pentru s racii din Uniunea European sunt ajutorul social, cantinele sociale si ajutorul de urgent .

4.1.1. Ajutorul social

Ajutorul social reprezint un ajutor bǎnesc pentru cei mai s raci dintre cei s raci. Beneficiarii ajutorului social sunt familiile si persoanele care castig mai putin decat venitul minim lunar de baz stabilit prin lege.¹²

4.1.2. Cantinele sociale

Cantinele sociale ofer - sau pot oferi - o gam larg de servicii, de la distributie de hran cald in sediul lor sau prin intermediul unor centre mobile si pan la vanzarea unor produse agricole la pret redus. Legea permite, dar nu oblig la infiintarea cantinelor sociale: ele lipsesc in zonele rurale unde consiliile locale consider c toti locuitorii pot asigura hran suficient pentru ei si copiii lor.

4.1.3. Ajutoarele de urgent

Autorit tile nationale si locale pot acorda ajutoare suplimentare de urgent familiilor persoanelor aflate la nevoie in caz de dezastre naturale, incendii sau "din alte motive justificate". Aceste costuri sunt acoperite din bugetele locale si dintr-un fond special al Ministerului Muncii si Protectiei Sociale.

▬▬▬▬▬▬▬▬

¹²Kalibova, Kveta, Caracteristicile demografice ale minoritǎtilor nationale din anumite state europene, Ed. Consiliului European, 2000.

REMEDII LEGALE

Rromii si ne-rromii dispun de putine c i pentru a cere remedierea inc lc rii drepturilor. Pot trimite plageri avocatului poporului sau pot incerca s -i determine pe prefecti s intervin si s examineze deciziile consiliului local. Multi lideri rromi sunt de parere c in ciuda acestor demersuri, incerc rile lor vor avea doar succese modeste, pan cand se va pune in aplicare o lege care s stabileasc responsabilit ti si actiuni clare impotriva celor care discrimineaz .

Avocatul poporului poate avea un rol important pentru promovarea drepturilor legate de protectia social . El poate apǎra drepturile si libert tile indivizilor impotriva inc lc rilor de c tre autorit ti.

SITUATIA STARII DE SANATATE A RROMILOR DIN UNIUNEA EUROPEANA

Starea de s n tate a rromilor, depinde, ca si in cazul tuturor celorlalte etnii, de conditiile de locuit, stilul de viat , situatia socio-economic si nivelul de educatie. Cu toate acestea, la scar european , demografii sunt de acord c speranta de viat a rromilor este mult mai mic decat a populatiei majoritare si c mortalitatea infantil este mai mare decat cea inregistrat in randul populatiei majore.

Copiii si adultii rromi au serioase probleme de s n tate. In randul copiilor se inregistreaz o rat mai inalt de lips de vitamine, malnutritie, anemie, distrofie si rahitism, decat la cei ne-rromi. Lipsa apei potabile, a igienei, si conditiile mizere de locuit sunt, adesea, cauze ale unor boli digestive infectioase.

Romania are numarul cel mai mare de copii infectati cu HIV din Uniunea European ; majoritatea celor 8700 de copii au fost infectati prin folosirea seringilor nesterilizate. Exist locuri in Romania, unde intregi comunit ti de rromi sunt afectate in mod dramatic, si cu toate acestea, institutiile de asistent social si medical nu asigur serviciile necesare.

OBLIGATIILE STATULUI POTRIVIT CONSTITUTIEI

Constitutia Romaniei oblig statul s asigure cetatenilor s i un nivel de trai decent, prin m suri de dezvoltare economic si protectie social Dreptul la un nivel de trai decent este interpretat ca insemnand dreptul la "conditii de trai rezonabile" si imbun t tirea lor continu , dreptul la hran si imbrac minte, si dreptul la "locuint satisfac toare".

In august 2000, Guvernul a adoptat o Ordonant pentru prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare. Ordonanta prevede c exercitarea drepturilor de locuint se bazeaz pe principiul egalitǎtii dintre cetǎteni, f r privilegii sau discrimin ri. Reglement rile adoptate sau ordinele date de o perosoan fizic sau juridic , cat si comportamentul activ sau pasiv care favorizeaz sau dezavantajeaz in mod nejustificat o persoan , un grup de persoane sau o comunitate, declanseaz r spunderea contraventionalz . Refuzul de a vinde sau inchiria un teren sau o cl dire in scopuri locative, de a acorda un credit bancar sau de a incheia orice alt tip de contract cu o persoan sau cu un grup de persoane pe baza apartenentelor lor la o ras , etnie sau categorie social sau defavorizat , constituie contravetia.

ASEZARILE DE RROMI DIN UNIUNEA EUROPEANA

Multi rromi locuiesc laolalt cu populatia major , imp rtind impreun cu ea confortul sau problemele locuintelor din orase sau sate. Totusi, cei mai multi dintre rromi locuiesc in zonele separate, in mahalale sau ghetouri, in cl diri abandonate sau lang gropi de gunoi. Din cand in cand mai vedem si cateva familii de romani sau unguri care impart cu rromii dezolarea inimaginabil a acestor locuri, dar aceasta nu schimb caracterul etnic coplesitor al excluderii.¹³

▬▬▬▬▬▬▬▬

¹³Ringold, Dena, Rromii si Tranzitia din Europa Centralǎ si de Est : Tendinte si Provocǎri, Ed. Banca Mondialǎ, Washington D.C., 2000.

Rromii mai locuiesc si in mici ghetouri urbane, in blocuri de apartamente abandonate de intreprinderi de stat sau de municipalitǎti. Acestea exista in aproape toate orasele mari din Uniunea European si au inceput s se extind cu o frecvent mult mai mare in ultimii ani. Familiile f r cas care caut un adapost temporar pun repede st panire pe aceste cl diri.

Rromii mai locuiesc de asemenea in cartiere improvizate, formate din cocioabe, bordeie si containere, adesea construite f r autorizatie pe terenuri private sau proprietatea municipalitatii de la periferia oraselor respective.

Structuri construite ilegal si ocuparea ilegal de terenuri si cl diri apar peste tot in Europa, atat in cartiere de rromi, cat si in cele de ne-rromi. Un num r mai mare de familii de rromi nu sunt proprietari ai terenurilor pe care le sunt construite casele si nu autorizatie de contructie sau contracte de proprietate valide pentru casele lor. Lipsa statutului legal le face deosebit de vulnerabile la evacu ri fortate si demol ri. S racia continu si evacuarile fortate au ca rezultat aparitia de noi ghetouri ale populatiei de rromi.

RECOMANDARI GENERALE PENTRU ASIGURAREA ACCESULUI EGAL LA SERVICII PUBLICE

• Adoptarea unei legislatii antidiscriminatorii cuprinz toare, in conformitate cu Directiva 2000/43/EC a Uniunii Europene pentru combaterea si eliminarea discriminarii rasiale.
• Interzicerea expres a discrimin rii directe cat si a celei indirecte
• Adoptarea m surilor specifice pentru prevenirea aparitiei sau compensarea dezavantajelor legate de ras sau origine etnic
• Creearea institutiilor, mecanismelor si procedurilor necesare pentru implementarea normelor anti-discriminare
• Creearea unui mecanism capabil s ofere asistent legal gratuit victimelor discrimin rii
• Asigurarea unei analize sistematice si detaliate a tuturor legilor, decretelor si normelor de implementare existente in domeniul protectiei sociale,asistentei medico-sanitare si al locuintelor.
• Eliminarea tuturor prevederilor direct discriminatorii sau cu efect discriminatoriu
• Incurajarea functionarilor superiori de a lua atitudine, in public, impotriva discrimin rii
• Informarea tuturor functionarilor si agentilor guvernamentali c discriminarea, direct si indirect nu este tolerat si va fi sanctionat
• Creearea unor organizatii speciale, la nivel national si regional pentru monitorizarea respect rii drepturilor sociale
• Asigurarea particip rii rromilor la procesul de monitorizare
• Incurajarea activit tilor de colectare de date
• Asigurarea transparentei in procesele de luare a deciziilor
• Initierea unor studii calificative si a colect rii de informatii cantitative in leg tur cu apartenenta etnic , menit s evidentieze existenta si dimensiunile reale ale practicilor discriminatorii.

BIBLIOGRAFIE

1. Burtea , Vasile, Rromii in contextul socio-economic din Romania, Ed. Universitatea, Bucuresti, 1998;

2. Kalibova, Kveta, Caracteristicile demografice ale minoritǎtilor nationale din anumite state europene, Ed. Consiliului European, 2000;

3. Ringold, Dena, Rromii si Tranzitia din Europa Centralǎ si de Est : Tendinte si Provocǎri, Ed. Banca Mondialǎ, Washington D.C., 2000;

4. Zoon, Ina, La periferia societǎtii, Ed. Open Society Institute, 2001.